LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 16 noiembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 16 noiembrie 2025:

Loto 6/49: 14, 44, 12, 39, 40, 9

Loto 5/40: 16, 39, 31, 38, 40, 34

Noroc: 1 9 0 2 7 4 6

Noroc Plus: 2 5 5 6 9 0

Super Noroc: 8 1 8 2 3 8

Joker: 19, 23, 30, 37, 31 + 14

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AM CITIT, AM REȚINUT

George Santayana: „Un copil educat doar la şcoală e un copil needucat”; John F. Kennedy: „Un copil needucat e un copil pierdut”; vers latin: „Grecia cucerită şi-a cucerit sălbaticul învingător”; Emil Cioran: „Când îţi plouă în suflet, fă-ţi umbrelă dintr-o bucurie”; Sigmund Freud: Primul simptom al prostiei este lipsa totală a ruşinii”; logica japoneză: „Dacă cineva o poate face, şi eu pot. Dacă nimeni nu a putut să o facă, o voi face eu”; logica latină: „Dacă cineva o poate face, să o facă el. Dacă nimeni nu a putut, de ce trebuie să o fac eu?”; Socrate: „Nu pot învăţa pe nimeni nimic. Pot doar să-i fac să gândească”; Paul Valery: „Luciditatea, acest Eden arid”; Mihai Măniuţiu: Aşa cum bătrâneţea nu garantează nimic în materie de artă, nici tinereţea nu garantează nimic în materie de artă”; Mihai Mănuţiu: „Ideologia distruge teatrul. Orice teatru ideologic e mort”; Mihai Banciu: Dintotdeauna în Ţara Românească lupta s-a dat între Corbii Mari şi Vânătorii Mici”; Bertrand Russell: „ Suntem liberi în măsura în care ştim să ne procurăm suficient timp pentru activităţi inteligente”; Adina Popescu: “În România, cel puţin în perioada comunismului, în sistemul de învăţământ, de pildă, existau turme de elevi, nu individualităţi”; Ion Băieşu: „Nu te poţi bărbieri dimineaţa în oglindă dacă nu eşti perfect convins că cel carese reflectă acolo eşti chiar tu”; Confucius: „Cea mai mare glorie nu o dobândeşti atunci când nu eşti doborât niciodată, ci atunci când te ridici după ce ai căzut”; Adrian Cioroianu: „Nu vieţuirea este dificilă la noi, ci convieţuirea”; Albert Einstein: „Cel ce mărşăluieşte vesel în rând cu trupa, deja şi-a câştigat dispreţul meu. I s-a dat ditamai creierul din greşeală, din moment ce măduva spinării i-ar fi fost de ajuns”; D. Drăghicescu: „Moldovenii sunt mai puţin predispuşi la rebeliune decât oltenii”; Ana Blandiana: „Eu cred că suntem un popor vegetal, / Cine-a văzut vreodată / Un copac revoltându-se?”; Adrian Cioroianu: „Stima noastră de sine ar avea de câştigat dacă am renunţa la acest mit al excepţionalismului nostru într-ale negativului”; Jean Cocteau: „Oglinzile ar trebui să mediteze puţin înainte de a ne trimite înapoi imaginile”; Florin Iaru: „După mii de tăieri, coada câinelui nu mai creşte, ca să se agaţe în mărăcini”; William Shakespeare: „Ceea ce vrem să facem, s-o facem atunci când vrem; pentru că acest „vrem” se schimbă şi are scăderi şi amânări”; George Bernard Shaw: „ Oamenii dau întotdeauna vina pe circumstanţe pentru a justifica cine sunt ei. Eu, unul, nu cred în circumstanţe.  Oamenii care răzbat în această lume sunt cei care se ridică şi caută circumstanţele pe care şi le doresc, iar dacă nu le găsesc, le creează”; George Eliot: „Era precum cocoşul; credea că Soarele răsare pentru a-l asculta pe el cum cântă”; George Eliot: “Unii oameni inspiră respect şi încredere. În faţa altora trebuie să venim cu ele gata făcute”; Blaise Pascal: „Inima are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaşte”; Mihai Eminescu: „Şi eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om”;  Constantin Oancă: „Real e faptul că noi trecem prin lume. Adevărat e că lumea trece prin noi”; Albert Camus: „ Toamna este o a doua primăvară când fiecare frunză este o floare”; Albert Camus: „Un intelectual este cineva a cărui minte se veghează pe ea însăşi”; Ion Barbu: „E dat acestui trist norod şi oul sterp ca de mâncare”; Albert Camus: „Viaţa ca şi arta este suma opţiunilor noastre”; John Locke: „În intelect nu există nimic fără să fi fost înainte în simţuri”; Alfred Adler: „Omul ştie mai multe decât înţelege”; Albert Camus: „Timpul ne poartă cu sine, dar vine o clipă când trebuie să-l purtăm”; Ioan Toderiţă: „Amintirea ne leagă. Uitarea vindecă orice amintire”; Nichita Stănescu: „Orbul din mine, marea o presimte”; Ioanid Romanescu: „Poeţii au un fel de n-ar mai fi / poeţii niciodată nimic nu înconjoară / e o ruşine să învingi poeţii / şi sacrilegiu e să-i naşti a doua oară”; David A. Cooper: „În această oglindă vă veţi vedea cum vă vede Dumnezeu”; Ioanid Romanescu: „Poeţii nici nu ştiu ce-nseamnă / a fi nemuritor sau muritor / – cât o cămaşă viaţa lor durează – / poeţii au un paradis al lor”; proverb african: „Este nevoie de un sat ca să creşti un copil”; Ioanid Romanescu: „Pe harta sufletului vostru eu reprezint o cazemată pentru flori şi candoare”; Ioanid Romanescu: „Poeţii când există e-o minune / poeţii nu se nasc ei sunt născuţi / poeţii nici nu dorm numai visează / poeţii niciodată nu-s prea mulţi”; Bogdan Creţu: „Poezia nu e discurs estetizant şi atât, poezia adevărată nu se lasă supusă, nu se pune în slujba puterii, nu crede în nimic altceva decât în propria putere de a impune o realitate care să merite onoarea de a fi luată în considerare”; Bogdan Creţu: „Oriunde este posibilă („permisă” chiar) poezia adevărată, se creează o breşă în controlul absolut”; Ioanid Romanescu: „Poeţii n-au religii şi nici zei / poeţii nu aşteaptă pe la uşi / poeţii libertatea nu o sapă / şi-s cei mai îngeri dintre nesupuşi”; Horia Bădescu: „Eugen Simion este, poate,  cea mai seniorială personalitate a criticii româneşti contemporane”; Alexandru Paleologu: „În critică, talent e acelaşi lucru ca şi în literatură. Scriu despre cărţi aşa cum alţii scriu despre amor sau despre ambiţie”; Nichita Stănescu: „Există un mit nătâng al străinătăţii”; Ioanid Romanescu: „Poeţii n-au familii au iubite / poeţii bunăoară sunt cu toţii / cei care lasă lumea pentru alţii / poeţii curg mereu de-a lungul nopţii”; Constantin Coroiu: „Sunt însă şi critici, ca Eugen Simion, care zidesc solid în spaţiul intravilan al Culturii”; Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Omul este un animal care se plictiseşte. Sau,  pentru cei mai religioşi dintre noi, un înger care cască”; Origene: „Am căzut din ceruri pentru că ne-am plictisit de Dumnezeu, desăvârşirea ne-a sastisit”; Pascal: „Toate nenorocirile noastre provin din faptul că nu putem sta singuri în camerele noastre fără să ne plictisim”; Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Diferenţa dintre o cultură mică şi o cultură mare stă în răspunsul dat plictiselii”; Goethe: „Limba maternă a Europei este creştinismul”;

Consiliul Județean Botoșani anunță cu surle și trâmbițe „Raportul de Activitate 2024–2025 – Un an de viziune strategică”. În realitate, documentul este mai degrabă un exercițiu de PR decât o prezentare onestă a rezultatelor. Iar primul an de mandat al președintelui Valeriu Iftime – cel mai mare afacerist al județului – a fost, în practică, unul marcat de blocaje, proiecte amânate și zero investiții care să crească condițiile de trai ale populației.

Un raport de intenții, nu de realizări

Deși documentul se prezintă ca fiind un „raport de activitate”, peste 80% din conținut enumeră intenții, idei, viitoare studii de fezabilitate, demersuri și corespondențe. În locul unor rezultate concrete, apar formulări vagi: „identificarea soluțiilor de finanțare”, „demersuri”, „relansare”, „începerea procesului de…”, „incluse în planurile Transgaz”.

Cu alte cuvinte, după un an, deși este condus de o minte sclipitoare în afaceri, la Consiliul Județean Botoșani nu există niciun proiect strategic început fizic. Nici un drum nou modernizat, nici un kilometru de rețea de apă funcțională în plus, nici o lucrare majoră pornită. Doar promisiuni.

Drumuri strategice: hărți, nu asfalt

Comunicatul enumeră o listă impresionantă de drumuri expres, conexiuni, variante ocolitoare. În realitate: nu vedem niciun SF finalizat, niciun proiect cu finanțare clară, niciun șantier deschis, niciun termen realist. Totul rămâne în faza schițelor și a PR-ului, cu zero impact asupra mobilității județului. Încă ne mirăm că s-au găsit bani pentru drumul de la Hănești la Borolea…

Apă: promisiuni reciclate, probleme nerezolvate

Sectorul apei rămâne cel mai mare eșec al administrației Iftime. Deși comunicatul vorbește despre „reorganizare”, botoșănenii au trăit un an de avarii în lanț, localități întregi fără apă, rețele depășite și un scandal permanent între populație și operatorul Nova Apaserv SA. Evdent și „deblocarea proiectului de 159 de milioane de euro” apare în fiecare discurs politic la fel ca și la alții în ultimii cinci ani, fără ca lucrările să avanseze.

Gaz: doar desen pe hârtie

Pe mai departe magistralele anunțate sunt doar introduse în planul de dezvoltare, fără finanțare și fără un calendar realist. Comunitățile din nordul județului nu au câștigat nimic concret în acest an.

Energie electrică: proiecte care nici măcar nu depind de CJ Botoșani

Implementarea liniei 400 kV Suceava–Bălți este un proiect al Transelectrica și al partenerilor externi, nu al Consiliului Județean. CJ Botoșani doar se asociază retoric la un proiect deja planificat la nivel național.

Conectivitate administrativă: o formulă vagă pentru lipsă de rezultate

„Conectivitate administrativă” este probabil cel mai neclar capitol al raportului, fără indicatori, fără realizări, fără exemple concrete. Este un paragraf de umplutură pentru a da impresia unei direcții inexistente.

Sondajul – un paravan pentru lipsa investițiilor

Comunicatul invocă un „sondaj” care confirmă că botoșănenii sunt preocupați de lipsa investițiilor, a locurilor de muncă și a salariilor.

Ceea ce comunicatul evită să spună este că: niciuna dintre aceste probleme nu a fost diminuată în primul an al mandatului, județul nu are investiții private majore, administrația nu a reușit să atragă proiecte noi iar problemele structurale s-au accentuat.

Declarația lui Iftime – discurs, nu bilanț

Valeriu Iftime afirmă că „a pus pe masa Guvernului problemele reale ale Botoșaniului”: „În acest primul an de mandat am pus pe masa Guvernului problemele reale ale Botoșaniului și am reușit să deschidem uși care până acum erau închise. Prioritatea noastră rămâne infrastructura completă, de la drumuri și rețele esențiale până la energie și apă, pentru ca județul să devină atractiv pentru investiții și un loc mai bun pentru toți botoșănenii.”,  transmite Valeriu Iftime.

Populația ar fi preferat ca după un an să vadă utilaje pe șantiere, rezolvarea crizei apei, drumul spre Suceava măcar început, investiții private atrase, modernizări vizibile. În schimb, au primit un raport poligraf, fără rezultate concrete.

În loc de concluzie

Primul an al lui Valeriu Iftime la conducerea Consiliului Județean Botoșani nu poate fi numit „un an de viziune strategică”, ci un an ratat, dominat de proiecte blocate, promisiuni reciclate, nicio lucrare strategică începută, criza apei menținută, un județ care stă pe loc în timp ce restul regiunii avansează.

Raportul prezentat public este o încercare de a cosmetiza un an slab, cu accent pe retorică și intenții, nu pe rezultate. Iar lucrurile care încă se mai întâmplă, sunt continuarea unor investiții începute înainte ca acesta să ajungă la conducerea Consiliului Județean Botoșani, deci proiectate în mandatul 2020 – 2024.

În loc de punct final vom scrie câteva rânduri: Nu ne plătește nimeni să scriem aceste concluzii și nici nu suntem finanțați de partidele politice. Nici de AUR și nici de cei de la PSD, aflați acum în opoziție. Și, deși se afișează ca un om cu inima largă și care încurajează profesionalismul și excelența, nici Valeriu Iftime sau firmele sale nu au dat vreodată vreun ban prin reclame, sprijin sau sponsorizare către publicația noastră. În concluzie, îl felicităm pentru rezultatele de la FC Botoșani și din companiile proprii, unde s-a dovedit a fi un adevărat „tigru” al afacerilor, dar la Consiliul Județean, cel mai bun om de afaceri de la Botoșani nu a făcut decât să ne aducă încă un an pierdut.

Iată și comunicatul Consiliului Județean Botoșani:

Consiliul Județean Botoşani prezintă public “𝐑𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒 – 𝟐𝟎𝟐𝟓 – 𝐔𝐧 𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜𝐚̆”, printr-un document care reflectă prioritățile de dezvoltare ale județului, așa cum a rezultat din sondajul realizat pe parcursul ultimelor 12 luni.

Rezultatele sondajului arată că majoritatea botoșănenilor consideră dezvoltarea pe termen lung a obiectivelor strategice – drumuri, apă, gaz, rețele electrice, colaborarea dintre instituțiile publice și comunitate, ca fiind fundamentul creșterii calității vieții și al atragerii investițiilor.

Principala preocupare exprimată de cetățeni este lipsa oportunităților de angajare, corelată cu salariile reduse, situație determinată în mare măsură de lipsa investițiilor majore în județ.

Urmare a acestor concluzii, Consiliul Județean a înțeles clar că proiectele strategice sunt cele care pot produce schimbări reale și durabile, cu impact direct asupra ridicării nivelului de trai, motiv pentru care, atât în ultimele luni, cât și în anii ce vor urma, eforturile rămân concentrate pe cele cinci direcții esențiale de dezvoltare.

Primii pași în fiecare dintre aceste direcții au fost deja făcuți:

𝟏. 𝐃𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜𝐞:

Drumuri Expres: Botoșani-Ștefănești/ conectarea cu noul Pod Stânca Costești; Rădăuți Prut-Darabani-Racovăț-Dorohoi-Bucecea-Huțani, conectare cu A7 prin DEx Botoşani – Suceava, identificarea soluțiilor de finanțare și elaborare a SF;

Botoșani – Vercicani: conectarea directă cu A7, prin nodul strategic A7 – A8 Pașcani, proiect esențial pentru accesul direct la rețeaua de drumuri europene și autostrăzi;

Variante ocolitoare:

Conectarea zonei Lebăda cu Bălușeni – Stăuceni, care să completeze inelul de centură al municipiului, conectând DN29D (spre Ștefănești) cu DN29C (spre Suceava) și DN24C (spre Vama Sculeni);

Rețeaua feroviară:

Demersuri și interpelări la Ministerul Transporturilor privind reluarea lucrărilor pe tronsonul Botoșani – Hârlău, extinderea rețelei între Săveni și Darabani cu conectare la nodul feroviar Dângeni și modernizarea liniei pe traseul Iași-Dângeni-Dorohoi.

Deschiderea unui nou punct de trecere Teioasa (Darabani).

𝟐. 𝐀𝐩𝐚̆:

Reorganizarea operatorului de servicii publice, reducerea pierderilor prin monitorizare eficientă a rețelelor, asigurarea apei potabile în parametri optimi prin modernizarea stațiilor de pompare și preluarea spre operare a aproximativ 150 km rețele.

Deblocarea proiectului de 159 mil. € privind modernizarea sistemelor de apă potabilă;

Reluarea lucrărilor la proiectul de investiții “Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret”;

Programul “Asigurare utilități pentru fermieri”.

𝟑. 𝐆𝐚𝐳:

Introducerea în planul de dezvoltare TRANSGAZ pentru elaborare, realizare SF și proiectare pentru magistrala Coșula-Săveni-Darabani, magistrala Dorohoi-Darabani și magistrala Gorbănești-Ștefănești.

𝟒. 𝐑𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞 – 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐢𝐜𝐚̆:

Implementarea liniei 400 kV Suceava-Bălți;

Montarea unei stații de 400/110 kV pe teritoriul județului creând premisele pentru o dezvoltare economică mai rapidă.

𝟓. 𝐂𝐨𝐧𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆.

Toate aceste sunt necesare pentru a avea un județ atractiv atât pentru turiști și investitori, cât și pentru tineri, astfel încât aceștia să rămână în Botoșani.

Declarația președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime:

„𝐈̂𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐦 𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚𝐭 𝐚𝐦 𝐩𝐮𝐬 𝐩𝐞 𝐦𝐚𝐬𝐚 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐁𝐨𝐭𝐨𝐬̦𝐚𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐮𝐬̦𝐢𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐦 𝐮𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐞𝐫𝐚𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬𝐞. 𝐏𝐫𝐢𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆ 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭𝐚̆, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐩𝐚̆, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐚̆ 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧 𝐥𝐨𝐜 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐨𝐭̦𝐢 𝐛𝐨𝐭𝐨𝐬̦𝐚̆𝐧𝐞𝐧𝐢𝐢.”

Încurajăm cetățenii să consulte documentul pentru o informare completă și corectă.

Cine sunt polițiștii care au intervenit primii și au salvat viața tânărului de 26 de ani, prins sub un tractor răsturnat la Suharău? Intervenția lor rapidă, coordonată și plină de curaj a făcut diferența într-o situație limită.

Incidentul a avut loc pe 16 noiembrie 2025, în comuna Suharău, după un apel la 112 care anunța un accident grav. Tractorul condus de un tânăr din localitate s-a răsturnat, iar utilajul l-a prins dedesubt, punându-i viața în pericol.

Primii care au ajuns la fața locului au fost polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani. Agenții Vatel, Răzvan și Olivian, sprijiniți de Cosmin, jandarm aflat în zona de acoperire, nu au ezitat nicio clipă. Într-o intervenție contracronometru, cei patru au stabilizat tractorul, au ridicat utilajul suficient pentru a elibera victima și i-au acordat imediat primul ajutor până la sosirea ambulanței.

Datorită reacției lor rapide, tânărul a fost scos în siguranță, fiind astfel eliminat riscul ca utilajul să îl strivească sub propria greutate.

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani transmit că gestul celor patru salvatori este un exemplu de profesionalism și dedicare. „Le mulțumim colegilor noștri pentru curajul, implicarea și devotamentul de care au dat dovadă”, au precizat aceștia, subliniind că astfel de intervenții arată, încă o dată, importanța reacției imediate la situații de urgență.