Sfânta Muceniță Iuliana s-a năsut din părinți păgâni, într-o familie bogată în Nicomidiei (în Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici), la sfârșitul secolului al III-lea. Tatăl muceniței, Africanus, era demnitar roman și avea legături la curtea împăratului Maximin (285-305).

La vârsta de 9 ani, Sfânta Mucenița Iuliana, a fost logodită cu senatorul elin Eleusie de către tatăl ei. Toți cei din jurul ei îi admirau frumusețea, cumințenia și înțelepciunea. Iuliana, auzind cuvântul lui Dumnezeu de la creștinii, a crezut în Hristos. Mama să, în acest timp, nici nu o împiedica, dar nici nu o încuraja prea mult, ea însăși neputându-se hotărî să treacă deplin la credința creștină. Iar pe măsură ce creștea, sfânta vedea că se apropia tot mai mult ziua nunții ei cu Eleusie. Și pentru că pentru că nu vroia cu nici un chip să se căsătorească ea cu un păgân, căuta să scape de promisiunea făcută de tatăl ei.

Trecând șapte ani de când se logodise și apropiindu-se ziua nunții, Iuliana s-a gândit să pună o condiție soțului ei, spunându-i: „Nu fac nuntă până nu vei fi prefect al cetății”. Deși condiția era destul de grea, căci funcția de prefect (conducător al unei întregi provincii) era una foarte înaltă și greu de obținut, împăratul i-a acordat această funcție lui Eleusie, după multe străduințe. Astfel tânărul s-a întors acasă pentru a o înștiința pe Iuliana de această mare bucurie. De  data aceasta Iuliana i-a spus adevărul și i-a mărturisit că este creștină, și că nu are să se mărite cu el decât dacă va refuza să mai aducă jertfă idolilor și se va boteza creștin. Eleusie spune toate acestea lui Africanus, tatălui Sfintei. Acesta a încercat, când cu blândețe și cu rugăminți, când cu amenințări și cu bătăi să o facă să se lepede de credința creștină sau măcar să se mărite cu Eleusie.

Dar pentru că fecioara nu s-a înduplecat, a dat-o pe mâna logodnicului ei, că s-o înduplece el sau să o judece după legile romane. Încercând și acesta s-o înduplece să se mărite cu el, chiar fără să se lepede de Hristos, Iuliana nu l-a ascultat, rămânând hotărâtă să nu se mărite cu logodnicul păgân. Astfel respins și vrând să se răzbune, Eleusie a decis să o judece pentru lepădarea de credința în zei, poruncind să o chinuie până ce ar fi acceptat să aducă jertfe zeilor păgâni, pe care fecioara îi disprețuia că pe niște idoli fără putere. Văzând că în nici așa nu poate să o înduplece, a poruncit să fie întemniță.

În temnița, când stăruia în rugăciune, Sfintei Iuliana, i s-a arătat un diavolul în chip de înger de lumină și, spunându-i ce chinuri va avea de suferit mai departe, o îndemna că în ziua următoare să aducă jertfă idolilor, că să scape de chinuri. Sfânta Iuliana, înțeleaptă cum era, a cerut Domnului să o lumineze. Atunci s-a auzit glas de sus, întărind-o în nevoințele ei și dând de vileag pe vrăjmaș. Și, cu puterea lui Dumnezeu, l-a făcut pe ispititor să mărturisească singur cine era. Atunci Domnul i-a tămăduit rănile trupului ei, iar lanțurile cu care era legată s-au desfăcut.

Pe diavol l-a legat sfânta, cu puterea rugăciunii, și l-a bătut până dimineața, când, fiind din nou dusă spre judecată și chinuri, l-a abandonat pe un maldăr de gunoi. Iar când a stat din nou în fața prefectului, toți s-au mirat de vindecarea ei minunată peste noapte. Dar neînțelegând minunile lui Dumnezeu, Eleusie a poruncit că sfânta să fie arsă de vie. Însă focul din cuptor nu a putut-o atinge. Apoi a poruncit să fie chinuită aruncând-o într-o căldare cu plumb, dar pentru ea era ca o baie minunată, focul arzându-i pe cei din jurul ei. Înfuriindu-se Eleusie a început a-și smulge părul și a-i huli pe zei, pentru că nu aveau nici o putere asupra Sfintei, încât și diavolul din el se spăimânta de muceniță.

Văzând minunile ce se făceau cu această fecioară, în vârstă doar de 18 ani, au crezut în Hristos încă 500 de bărbați și 130 de femei și, mărturisind că sunt creștini, Eleusie a poruncit să li se taie capetele, ei primind astfel botezul sângelui și cununa muceniciei. Atunci prefectul a poruncit în cele din urmă să i se taie capul Sfintei Iuliana. Iar ea mergea cu bucurie la aceasta, lăudând pe Hristos și știind că se va afla curând înaintea Mirelui ei ceresc. Pe Eleusie l-a ajuns pedeapsa lui Dumnezeu, căci în timpul unei furtuni pe mare a fost aruncat într-un ostrov și a sfârșit mâncat de fiare.

După moartea martirică trupul Sfintei Mucenițe Iuliana a fost luat de o femeie de rang nobiliar din Roma, pe nume Sofia, care l-a dus în casa să, în Campania. După o vreme, zidindu-se o biserică în cinstea Sfintei Iuliana la Cumae (Como, Italia), au fost așezate aici sfintele sale moaște.