Connect with us

Economie

Scumpiri și micile afaceri puse la pământ. Ce spune draftul noii ”Ordonanțe a Austerității”, pregătit de guvernul Ciolacu

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

 

Proiectul de ordonanță de urgență care prevede creșteri de taxe, impozite noi și modificări ale unor facilități pentru unele categorii de angajați, a fost deja elaborat de Guvernul PSD-PNL, relatează alba24.ro.

Un draft al OUG privind măsurile fiscale ale Guvernului Ciolacu, care a fost a fost publicat luni seara de Hotnews, arată că printre masurile pe care guvernul Ciolacu vrea să le ia pentru a aduce mai mulți bani la buget se află creșterea impozitului pe dividende, majorarea TVA la anumite produse și servicii, creșterea impozitului pe proprietate și ridicarea pragului pentru microîntreprinderi.

Potrivit mediului de afaceri, măsurile sunt foarte dure pentru antreprenori.

Deocamdată, documentul care conține măsurile fiscale nu a fost pus în dezbatere publică și având în vedere că este un draft, este posibil ca până la publicarea acestuia în transparență să mai apară unele modificări.

DOCUMENT- Draft: Măsurile fiscale propuse în Coaliție

Conform draftului obținut de HotNews.ro, este vorba, printre altele de creșterea impozitului pe dividende, majorarea TVA la anumite produse și servicii. Impozitul pe dividende va crește de la 8% la 10%.

Publicitate

Crește TVA de la 5% la 9% pentru:

  • Livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
  • Serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice;

Livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:

  • 1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;
  • 2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;
  • 3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 septembrie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%;
  • 4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței;

-Livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00;

-livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

-Livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00;

– Livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

Livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori:

  • 1. populaţie;
  • 2. spitale publice şi private, definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  • 3. organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
  • 4. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute,

livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute destinate clădirilor administraţiei publice centrale sau locale, clădirilor entităţilor aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepţia societăţilor comerciale;

livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă

livrarea de produse ortopedice.

Ce anume va mai avea TVA de 9%:

Livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia:

  • 1. băuturilor alcoolice;
  • 2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
  • 3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 5g/100g produs.”

Impozit pe dividende de la 8 la 10%

La articolul 43, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.

Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.”

Impozit pe tranzacțiile imobiliare de 5% din prețul de vânzare

Documentul mai prevede că sunt obligate la plata impozitului pe tranzacțiile imobiliare cu clădiri rezidențiale, stabilit conform prezentului titlu, persoanele juridice și persoanele fizice autorizate potrivit legii care înstrăinează, prin vânzare, clădiri rezidențiale.

Prevederile se aplică și în cazul persoanelor fizice care înstrăinează, prin vânzare, clădiri rezidențiale din patrimoniul afacerii, pe baza extrasului de carte funciară din care să rezulte că imobilul face parte din patrimoniul afacerii

Impozitul pe tranzacțiile imobiliare cu clădiri rezidențiale se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra prețului de vânzare al fiecărei clădiri rezidențiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă.

În situația în care prețul de vânzare al fiecarei clădiri rezidențiale este inferior valorii minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici cu experţi evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, impozitul se calculează la nivelul valorii stabilite prin studiul de piaţă din care se scade valoarea de 600.000 lei.

Impozit pe clădirile cu o valoare mai mare 2,5 milioane lei

Sunt obligate la plata impozitului pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare persoanele fizice care au în proprietate clădiri situate în România a căror valoare impozabilă calculată depășește 2.500.000 lei.

Impozitul pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei

Taxarea transferului dreptului de proprietate

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:

  • a) 5% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de
    orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
  • b) 3% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.”

Noi Cote de impozitare pe veniturile microîntreprinderi

1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 300.000 lei inclusiv

3%, pentru microîntreprinderile care:

  • 1. realizează venituri peste 300.000 lei;
  • 2. desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 300.000 lei și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul net și venituri totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz.

În plus, sumele reprezentând sponsorizări și sumele reprezentând achiziția de aparate de case de marcat electronice fiscale rămase de reportat, potrivit legii, nu se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat după data de 1 ianuarie 2024.

Ajustorul fiscal pentru  impozitul pe profit

(1) Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul mai mic decât ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, stabilit potrivit prevederilor alin.(2) lit. a), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul acestui ajustor.

În cazul în care contribuabilii înregistrează pierdere fiscală se aplică următoarele reguli:

  • a) contribuabilii care înregistrează pierdere fiscală cumulată la sfârșitul trimestrului/anului de calcul sunt obligați la plata impozitului la nivelul ajustorului determinat potrivit alin. (2) lit. b);
  • în cazul în care nu se înregistrează cheltuieli de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. b), ajustorul este zero;
  • b) contribuabilii care înregistrează profit impozabil cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, dar ca urmare a recuperării pierderii fiscale mdin anii precedenți, potrivit art. 31, înregistrează 1 pierdere fiscală, sunt obligați la plata impozitului la nivelul ajustorului determinat potrivit alin. (2) lit. a).

(2) Ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit se determină astfel:

a) Pentru contribuabilii, alții decât cei de la lit. b):

AFIP = 16%*[(3% *(VT – Vs) + Sch]

b) Pentru contribuabilii care înregistrează pierdere fiscală cumulată la sfârșitul trimestrului/anului de calcul și oricare dintre următoarele cheltuieli referitoare la consultanță, management, la redevențele definite potrivit art. 7 pct. 36, altele decât cele specifice activităților de inovare și/sau cercetare- dezvoltare, înregistrate în relația cu o persoană afiliată, definită potrivit art. 7 pct. 26, sau cu o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații:

AFIP = 16%*Sch

c) Pentru aplicarea lit. a) și b), indicatorii au următoarea semnificație:

AFIP = ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.

VT = veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.

Vs = veniturile care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, sunt:

  • – veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24;
  • – veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
  • – veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
  • – veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
  • – veniturile din subvenţii;
  • – veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

Sch= suma cheltuielilor referitoare la consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv cu redevențe definite potrivit art. 7 pct. 36, altele decât cele specifice activităților de inovare și/sau cercetare-dezvoltare, înregistrate în relația cu o persoană afiliată, definită potrivit art. 7 pct. 26, sau cu o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii;

suma acestor cheltuieli se calculează de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat și până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.

(3) În sensul prezentului articol, impozitul pe profit trimestrial/anual reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea creditului fiscal extern, impozitului pe profit scutit potrivit art. 22 și a impozitului pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, din care se scade reducerea conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, precum și alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, după caz.

4) În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de plată cu efectuarea de plăți anticipate, prevederile alin. (1) și (2) se aplică pentru trimestrele I, II și III ale fiecărui an fiscal/an fiscal modificat, prin compararea ajustorului fiscal pentru impozitul pe profit, prevăzut la alin. (2) lit. a), cu plățile anticipate, urmând ca definitivarea impozitului pe profit anual, potrivit alin. (1) și (2), să se efectueze până la termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit.

Comparația se efectuează astfel:

  • a) pentru trimestrul I, ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, prevăzut la alin. (2) lit. a), se compară cu plata anticipată aferentă acestui trimestru;
  • b) pentru trimestrul II, ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, prevăzut la alin. (2) lit. a), se compară cu suma plăților anticipate aferente trimestrului I și II;
  • c) pentru trimestrul III, ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, prevăzut la alin.(2) lit. a), se compară cu suma plăților anticipate aferente trimestrului I, II și III.

(5) În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de plată fără efectuarea de plăți anticipate, prevederile alin. (1) și (2) se aplică pentru determinarea impozitului pe profit anual.

(6) În cazul grupului fiscal, prevederile alin. (1) – (5) se aplică în mod corespunzător de către persoana juridică responsabilă având în vedere și următoarele reguli:

  • a) fiecare membru al grupului fiscal calculează, trimestrial/anual, după caz, ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, potrivit formulelor de calcul prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), în funcție de situația individuală, și îl comunică persoanei juridice responsabile;
  • b) persoana juridică responsabilă compară impozitul pe profit trimestrial/anual determinat la nivelul grupului, respectiv plățile anticipate, după caz, cu suma ajutoarelor fiscale transmise de membrii grupului fiscal, urmând să aplice prevederile alin. (1) coroborate cu alin. (3)-(5)

Impozit suplimentar de 1% pentru proprietățile cumulate care depășesc 2,5 milioane lei

Impozitului pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare persoanele fizice care au în proprietate clădiri situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit titlului IX Impozite și taxe locale depășește 2.500.000 lei.

Impozitul pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei.

Intră în vigoare în 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

În perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2023, se aplică o cotă redusă de TVA de 5% pentru:

a) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea de astfel de locuinţe;

b) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depăşeşte suma de 600.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe;

c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat în perioada 1 ianuarie – 31 august 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.

(2) Persoana fizică poate achiziţiona, în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă cu cota redusă de TVA de 5% sau 9%, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. a).

(3) Cota redusă de TVA de 5% pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Crește impozitul la vânzarea de locuințe

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:

  • a) 5% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
  • b) 3% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.”

Noi condiții pentru scutirile de taxe pentru IT-iști

Vor fi scutite de impozitul pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.

Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.

Conform unui alt document obținut de HotNews.ro, măsurile ar putea aduce 29,36 miliarde lei la bugetul de stat.

Documentul -Draft poate fi consultat AICI

Măsurile prin care se urmărește reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar

Reduceri de personal în aparatul de stat

Guvernul PSD-PNL pare hotărât să reducă dezmățul pe bani publici din sistemul bugetar și are pregătite zeci de măsuri la nivelul aparatului central și local.

  • Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți)
  • Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.
  • Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
  • În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
  • Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
  • Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
  • Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.
  • Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.
  • Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.

Masuri pentru bugertari: Tăieri de sporuri

Premierul Marcel Ciolacu spune că a identificat, astfel, zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate,  care vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții.

  • Reducem numărul de funcții de conducere în sistemul public și plafonăm îndemnizațiile de conducere la societățile de stat.
  • În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanță pentru autoritățile de stat în scopul favorizării proiectelor și investițiilor care chiar fac diferența.
  • Vom forța procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadrul legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate. Doar așa vor exista economii importante și constante, pe termen lung, la bugetul de stat.
  • În același timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la prețuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevențelor cu rata inflației!

Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale. Fiindcă așa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu și mai eficient, în care să existe mai multă echitate și transparență!”

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au plantat puieți de stejar pe raza cantonului silvic Guranda

Publicat

acum 22 de minute

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au participat la o acțiune inedită pentru a marca „Luna Plantării Arborilor” care are loc între 15 martie și 15 aprilie, care se înscrie într-un proiect ecologic mai amplu, „Împreună facem natura să zâmbească!”

Coechipieri de nădejde ai reprezentanților Ocolului Silvic Trușești, elevii au plantat puieți de stejar pe raza cantonului silvic Guranda.

Obiectivele proiectului educaţional constau în stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea, îngrijirea și ocrotirea pădurii, implicarea în activități de protejare și înfrumusețare a mediului înconjurător, precum și cultivarea dragostei pentru frumuseţile naturii prin cultivarea unor puieți și arbuști. Coordonatorii proiectului au fost inginerii Ciobanu Cătălin, Danila Marius și Mihalachi Laurențiu Iulian, dar și cadrele didactice Grădinaru Vranciu Cristina, Rusu Ana Maria și Gania Cătălina.

„Pentru a avea un stil de viață sănătos, copiii trebuie educați în spiritul unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător în vederea formării unei conștiințe civice și a unui comportament participativ pentru însușirea unor reguli cu caracter ecologic ce vizează asigurarea echilibrului dintre sănătatea individului, a societății și a mediului înconjurător. Plantarea copacilor reprezintă un simbol care ne reaminteşte în permanență de natură. Pădurea este cel mai important factor stabilizator al mediului înconjurător ce aduce mari servicii societăţii omeneşti, contribuind la creşterea calităţii vieţii prin funcţiile multiple de protecţie şi producţie pe care le îndeplinește. Aceasta este suportul celui mai bogat tezaur de informaţie genetică şi ecologică, de o excepţională valoare pentru ştiinţă. A o păstra cu cumpătare şi a o ocroti e datoria noastră a tuturor!”, a declarat una dintre profesoarele coordonatoare, Cătălina Gania.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Trecerea la ora oficială de vară. DOCUMENTAR

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 30 spre 31 martie, ultima duminică a acestei luni calendaristice, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27), potrivit www.timeanddate.com.

CFR Călători a informat că trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro.

În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.

Schimbările de oră în Europa sunt sincronizate. Conform legislaţiei UE actuale, ora de vară începe în ultima duminică a lunii martie şi se încheie în ultima duminică a lunii octombrie. Ţările participante sunt Uniunea Europeană (UE), inclusiv Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Spania, precum şi majoritatea celorlalte state, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii, Norvegia şi Elveţia. Cea mai mare parte a Ucrainei şi-a avansat ceasurile pentru DST, cu excepţia zonelor ocupate de Rusia. Ţările europene care nu schimbă ora sunt Rusia, Islanda şi Belarus. Unele ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar, potrivit www.timeanddate.com.

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Publicitate

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit sursei menţionate. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului. În general nu se aplică pe continentele America de Sud, Africa, Asia şi Australia. În 2024, nu număr de 177 de state nu aplică „ora de vară” („Daylight saving time”), potrivit www.timeanddate.com. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor

Publicat

acum 2 ore

sâmbătă, 29.03.2025

de

Publicitate

Sfântul a trăit în secolul al IV-lea, pe vremea împăraților Constantin cel Mare (306-337), Constantius II (337 – 361) și Iulian Apostatul (361-363). Sfântul Constantin cel Mare, a oprit prigoanele împotriva creștinilor, dând deplină libertate Bisericii lui Hristos, prin Edictul de la Mediolanum (Milano) din anul 313. Sfântul Sfințit Mucenic Marcu încuviințat fiind cu o credință creștină de neclintit a reușit să dărâme mai multe temple păgâne, zidind pe locul lor nenumărate biserici, fapt pentru care păgânii îl urau de moarte.

Astfel a adus mulțime de popor pe calea mântuirii, atât prin predicile sale pline de har, cât și prin pilda propriei sale vieți curate. Pentru aceasta, a fost sfințit Episcop în cetatea Aretuselor, din Siria. După pe tronul împărătesc a ajuns împăratul păgân Iulian Apostatul, a urmat o perioadă grea pentru creștini, deoarece au urmat multe persecuții împotriva acestora. Între cei care au suferit atunci a fost și Sfântul Sfințit Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor, care a fost torturat cu cruzime pentru faptul că nu a renunțat la credința în Hristos. Într-o prima fază, Sfântul Marcu s-a ascuns de cei care îl căutau și voiau sa îi facă rău.

Însă, aflând că foarte mulți semeni de-ai săi sunt torturați și trași la răspundere pentru faptele sale, decide să se predea păgânilor. Aceștia, ne având nici o teamă față de Dumnezeu, îl iau și îl dezbracă după care încep sa îl tortureze, aruncându-l în locuri pline de murdărie. niște ace lungi și groase care se foloseau la tricotatul manual. Ulterior îl acoperă din cap în picioare cu saramura, și îl ung cu miere. Îl ridică la cer folosind niște frânghii, lăsându-l pe Sfântul Sfințit Mucenic Marcu să fie ars de soarele verii.

Mierea de pe trupul sfanțului era menita să atragă toate insectele și albinele pământului. Supus la torturi inimaginabile, Sfântul Sfințit Mucenic Marcu a reușit să le biruie pe toate cu tărie, datorită evlaviei sale, refuzând totodată să ofere bani păgânilor să își rezidească templele idolești pe care acesta, împreună cu creștinii le dărâmaseră și pe locul lor construiseră biserici. Pentru răbdarea lui a reușit să biruie prin gând și prin faptă deoarece, păgânii, văzând că Marcu suferă toate chinurile la care este supus cu putere și credință, se convertesc la creștinism.

Murind împăratul Iulian într-o campanie militară, persecuțiile au încetat, iar Sfântul Sfințit Mucenic Marcu, Episcopul Aretuselor, a fost eliberat. Însă, din cauza multor suferințe îndurate, Sfântul Sfințit Mucenic Marcu și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu la scurt timp după eliberare în data de 29 martie.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Proiectul ANPC referitor la afișarea adaosului comercial la raft încalcă legislația și principiile în materie de concurență (organizații)

Publicat

acum 13 ore

vineri, 28.03.2025

de

Publicitate

Inițiativa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) de informare a consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat în raport cu prețul de achiziție este o măsură contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercianții UE și cei non-UE, susțin reprezentanții a zece organizații profesionale, într-o poziție comună publicată vineri.

Potrivit unui comunicat al Confederației Patronale Concordia, transmis AGERPRES, documentul de poziție față de Ordinul președintelui ANPC, publicat în consultare publică la data de 18 martie 2025, este co-semnat de: AmCham, Romanian Business Leaders, CCIFER, AHK, Consiliul Investitorilor Străini, British-Romanian Chamber of Commerce, Netherlands – Romanian Chamber of Commerce, Camera de Comerț Italiană pentru România și Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce.

Proiectul de Ordin al președintelui ANPC privind informarea consumatorilor de către operatorii economici cu privire la adaosul comercial aplicat produselor comercializate în raport cu prețul de achiziție, publicat în consultare publică la data de 18 martie 2025, ar urma să instituie obligații în sarcina operatorilor economici de a afișa adaosul comercial practicat pentru fiecare produs comercializat, în raport cu prețul de achiziție, precum și prețul de import, respectiv prețul primului distribuitor.

‘Modificarea propusă încalcă principiul pieței libere și al secretului comercial. Legislația actuală, atât la nivel european, cât și național, menține un echilibru între informarea consumatorului și protejarea concurenței. În concret, Măsura Preconizată ar conduce la încălcarea art. 8 din Legea concurenței nr. 21/1996 (Legea concurenței), prin care sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrative care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, prin limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, respectiv stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor. În cazul de față, interferează cu formarea prețurilor și strategiile comerciale ale operatorilor economici și poate astfel să conducă la denaturarea concurenței prin transparentizarea excesivă a unor informații sensibile comercial’, sunt de părere semnatarii documentului de poziție.

În viziunea acestora, proiectul depășește sfera de atribuții a ANPC și, în plus, nu reprezintă un instrument necesar pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale consumatorului, dimpotrivă, ‘va conduce la efecte restrictive asupra concurenței, în detrimentul consumatorilor’.

‘Inițiativa ANPC de emitere a Măsurii Preconizată este contrară acțiunilor pe care Comisia Europeană intenționează să le întreprindă pentru a crea condiții de concurență echitabile între comercianții UE și cei non-UE (eliminarea scutirilor de taxe vamale pentru achiziții non-UE sub o anumită sumă, coordonarea autorităților de supraveghere a pieței pentru aplicarea legislației UE în mod unitar entităților non-UE). Prin comparație cu comercianții și platformele online non-UE, comercianții și platformele online vizate de Proiect aplică deja proceduri pentru a asigura o informare clară și corectă a consumatorilor și pentru a bloca introducerea pe piață a unor produse nesigure sau neconforme cu legislația UE. Directiva 2011/83, transpusă în legislația națională prin OUG 34/2014 stabilește obligații clare de informare a consumatorilor în comerțul online, armonizate la nivel european. În egală măsură, comercianții și platformele UE sunt supuse unor reguli clare de protejare a consumatorilor, în temeiul Regulamentului 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale (‘Regulamentul DSA’) și Regulamentului 2023/988 (‘Regulamentul GPSRg)’, subliniază sursa citată.

Publicitate

Totodată, măsura preconizată riscă să aibă un impact asupra modului de etichetare a produselor în sarcina revânzătorilor, asupra amenajării spațiului la raft, precum și să genereze probleme logistice majore, de ținere a evidenței/comunicării adaosurilor pe lanțul de achiziție, a prețurilor de import și/sau a prețurilor primului distribuitor, după caz, toate având un posibil efect direct asupra prețurilor de revânzare.

‘Credem că măsura preconizată ar reprezenta un comportament intruziv nedorit al statului față de mediul de afaceri, ar crea un climat investițional ostil în anumite sectoare ale economiei într-un context geopolitic oricum complicat, și, ca atare, reiterăm solicitarea noastră de a respinge în integralitate proiectul (…)’, se menționează în comunicatul Concordia. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending