Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (400)

Publicat

acum 3 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Răzvan Voncu, în „România literară” nr.  23 din 2020,  ne îndeamnă să renunţăm numai  la clişeul de „ poet-filosof” al lui Lucian Blaga, spre a-l cunoaşte şi pe cel plin de pasiune, plin de sevă, care preferă materia în spirit. Scrie eseul „Lucian Blaga marele degustător” din care reţinem: 1. „Lui Lucian Blaga îi place, întâi de toate, via, ca privelişte a preaplinului naturii, şi viţa, ca plantă ce simbolizează rezistenţa şi regenerarea”; 2. „dacă via are mai degrabă o dimensiune feminină, a senzualităţii şi fertilităţii, poetul îi atribuie vinului frumuseţea prieteniei şi extazul”;

Ştefan Borbely, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2020, despre viaţa literară de azi: „saturată de experimentalisme dintre cele mai năstruşnice, zgomotoase, de poeme suprasexualizate exacerbat, sau infuzate de un sarcasm apter, adolescentin, de joasă calitate”;

Din „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020,  poemul „Secret” de poeta croată Ana Brnardic: „Mi-am forjat un secret de o mare gravitate / din faptul că mă duc uneori, pe-ascuns, să trăiesc / într-o altă ţară / curăţ usturoi şi-mi fac o cafea în bucătăria altcuiva / mă duc până  la mănăstire şi aprind o lumânare / dincolo de gard o congregaţie de mesteceni vorbeşte / într-o limbă mută. / în oglindă chipul meu e dublu / trist şi rotund o cântare de aur îl acoperă // noaptea, îmi las deoparte trupul, degetele, îmi smulg / scoarţa / în dormitorul rece ne-nveleşte cu barba lui lungă / de dimineaţă sunt un copac tânăr sădit în faţa casei / un os descărnat care se crapă de ziuă.” Cu siguranţă că aţi recunoscut ţara în care pleacă poeta, „pe-ascuns”, să trăiască;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020,  despre poeţii de azi: „În general, autorii, mai ales cei cu pretenţii, sunt blazaţi, afişează un jemanfişism toxic, fug de vorbe mari, se închid într-un orgoliu sumbru. Dar ei sunt poeţii pe care-i respectăm. La naivi nu prea ne uităm. Nu-i vorbă că mulţi dintre ei scriu prost, sunt patetici până la a fi stridenţi, nu au cultură poetică şi nu ştiu care sunt tendinţele actuale.”;

Publicitate

Martin S. Martin, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, prezintă punctele nodale, marile „vertrebe” ale sistemului de educaţie din SUA: 1. „infrastructura (clădiri, autobuze şcolare, materiale educative, laboratoare şi biblioteci dotate, aparatură digitală, manuale) – foarte dependentă de bani”; 2. „profesorii de calitate şi devotaţi, metodele de predare şi curricula  aduse la zi, sistemele de control. Şi această componentă depinde de resursele financiare, dar nu integral. Valoarea profesională şi dedicaţia corpului profesoral primează”; 3.”implicarea activă, devotată şi constantă a familiei”;

Mihaela Helmis, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2020, publică un interviu cu Eugen Simion. Reţinem: 1. „Am debutat cu o carte despre proza lui Eminescu, pe care n-am mai citit-o din 1964. S-a găsit, totuşi, un grup în frunte cu Mihai Cimpoi, să reimprime această carte, şi am mers pe mâna lui şi a celor de la Chişinău”; 2. „Cea dintâi carte a mea care mă reprezintă este „Lovinescu, scepticul mântuit”. A fost o confruntare cu un mare critic, cu creatorul modernităţii”; 3. „Dumnezeu nu pune talentul întotdeauna într-o bibliotecă, în conac. Poate să-l pună şi într-o casă părăsită din Câmpia Dunării, cum se întâmpla cu Preda, cu Creangă…”; 4. „De mulţi ani am părerea că a dispărut ca instituţie intelectuală critica literară. Critica literară nu mai este instituţia pe care a fondat-o Saint-Beuve la jumătatea secolului al XIX-lea, devenit un gen al literaturii”; 5. „Cultura noastră se bazează pe marii poeţi şi marii critici. Este absolut miraculos să ai un critic precum Lovinescu, care să-şi consacre viaţa creării modernităţii, să ai un critic genial cum este Călinescu; 6. „Critica literară şi literatura  au doi piloni dintre cei mai importanţi. Primul e pilonul naţional. O literatură nu se naşte în neant, se naşte undeva, unde printre rădăcini, are un sol, un spaţiu, ceea ce înseamnă o istorie, o tradiţie spirituală, mentalităţi specifice, un mod de a fi.  Stâlpul al doilea este autonomia estetică. Un roman poate să aibă o ideologie extraordinară, să fie o carte morală: dacă nu are valoare estetică, nimic nu e”;  7. „După Revoluţie a dispărut critica literară ca instituţie, şi anume instituţia literară şi intelectuală, care face selecţia, care dă o justificare estetică operei literare, care pune opera într-o ierarhie, care stabileşte câteva modele literare”;

George Vulturescu, în „Tribuna” nr. 426 din 1-15 iunie 2020, scrie despre orfismul „poemului fără sunet” la Şt. Aug. Doinaş. Reţin: 1. „Orfeul lui M. Eminescu „azvârle” harfa „sfărâmată” în mare, Lucian Blaga eliberează „harfa” de formele ei de prisos închipuindu-şi o „harfă de-ntuneric, iar Şt. Aug. Doinaş tinde spre …”poezia fără sunet”. Extrapolând, sunt, împreună, în vecinătatea lui Constantin Brâncuşi, cel care a  „eliberat sculptura de tot ce era de prisos şi ne-a redat conştiinţa formei pure, cum spunea răspicat Henry Moore”; 2. „Ne putem întreba – cum tace sunetul în „poezia fără sunet”? Se pare că poezia la care râvnea Doinaş este a unei materialităţi fonice care dilată cuvântul, răbufneşte prin coaja lui precum mugurii pe creangă, devine el însuşi sunet-cuvânt, precum ghinda devine copacul. Desigur, nu ştim unde – şi cât de departe –  ar fi dus / ajuns cu „experimentul” poemului fără sunet: poetul şi-a reinventat poezia de mai multe ori din magma sa proteică drept „melodie a timpului circular.”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2020, publică un interviu cu Silviu Lupescu, directorul Editurii „Polirom”, la împlinirea unui sfert de veac. M-am oprit la două afirmaţii: 1. „Profesorul meu de matematică, Traian Cohal, transforma cel puţin o oră pe trimestru într-una de citit poezii – Minulescu, Blandiana, Brumaru, în fine, poezii pentru adolescenţi de liceu. Liceul „Negruzzi” avea un cenaclu, o revistă literară…”; 2. „Degeaba ne lăudăm cu Enescu (deşi nu avem nici măcar o singură integrală a operelor sale muzicale în ultimii 30 de ani), cu Brâncuşi (pentru care nu s-a găsit bani pentru „Cuminţenia pământului”) sau Eminescu (din a cărui poezie, un recent ministru al Culturii, de la o universitate de rang doi,  nu a fost în stare să recite nici măcar două versuri). Suntem ultimii în Europa la consumul cultural, nu doar la carte, în oricare dintre statisticile realizate independent, nu în cele ale institutelor aservite politic.”;

Adrian Alui Gheorghe citându-l pe Umberto Eco: „Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr.  Reţelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivităţii. Erau imediat puşi sub tăcere, în timp ce acum au acelaşi drept la cuvânt ca şi un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor.” (vezi „România literară” nr. 24 din 2020)

Cum defineşte Honore de Balzac, la nivelul anului 1844, boemul: „Cuvântul boem spune tot. Boemul nu deţine nimic şi trăieşte din ceea ce are. Speranţa-i este religie, încrederea în sine este regulă, iar caritatea îi este bugetul. Toţi aceşti tineri sunt mai mari decât nefericirea lor, se plasează sub auspiciile norocului şi înfruntă destinul”. Nu-i aşa că v-aţi gândit la cine m-am gândit şi eu, la Florentin Florescu?;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Patru familii din județul Botoșani au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului după incendii generate de coșurile de fum necurățate

Publicat

acum 2 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

Curățați și izolați coșurile de fum: pericol de incendiu

 

În ultimele ore, patru familii din localitățile Bălușeni, Dămileni (comuna Cristinești), Drislea (comuna Trușești) și Cotu (comuna Copălău) au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului din cauza unor incendii generate de coșurile de fum necurățate de funingine sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișurilor.

 

Pompierii militari din Dorohoi, Trușești, Flămânzi și Botoșani și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență din Cristinești, Bălușeni, Copălău și Trușești au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

 

Publicitate

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor necurățate de funingine. Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

 

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

 

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

 

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

 

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 

↔️ Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile a

le acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Întâmpinarea Domnului

Publicat

acum 4 ore

luni, 02.02.2026

de

Publicitate

La 40 de zile după Naşterea Domnului, cinstim ziua aducerii Pruncului Iisus la templul din Ierusalim, de Preasfânta Lui Maică şi de Dreptul Iosif, care ascultau și împlineau porunca Legii vechi. În această zi bătrânul Simeon, mişcat de Duhul Sfânt, a venit şi el la templu, unde i s-a împlinit, înainte de moarte, aşteptarea de a-L vedea pe Mesia, precum i se făgăduise.

El a văzut, în Pruncul adus la templu, mântuirea pe care Dumnezeu a dăruit-o lumii, mai presus decât toată puterea Legii vechi. Bucuros de această descoperire, bătrânul Simeon a venit în întâmpinarea Pruncului Iisus şi, luându-L în braţe, plin de recunoştinţă, a înălțat minunata lui cântare: „Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne…” Pentru el, Hristos este mântuirea trimisă de Dumnezeu în lume, Hristos este Lumina tuturor popoarelor, Hristos este slava vechiului Israel, dar mai ales a noului Israel, poporul creştinilor. Simeon propovăduieşte şi despre pătimirea pe care o va avea Maica lui Dumnezeu la vremea Răstignirii Domnului, zicând: „Încă şi prin sufletul tău va trece sabie” (Luca 2, 35), adică atunci când Îl va vedea pe Iisus răstignit, sufletul ei va fi cuprins de o durere cumplită şi de o mare întristare, fiind străpuns ca şi cu o sabie. La Întâmpinarea Domnului a fost de față și Prorocița Ana, fiica lui Fanuel, înaintată în vârstă, care ziua și noaptea stăruia în templu, în rugăciune și post.

Ea a mulţumit lui Dumnezeu, văzându-L îmbrăcat în trup omenesc pe Mesia Cel așteptat, spre mântuirea lumii. Astfel, astăzi, prin glasul Dreptului Simeon şi prin smerita prezenţă a bătrânei Ana, alături de Hristos Prunc, se întâlnesc, în templu, Legea veche a literei, cu Legea cea nouă a Duhului Sfânt. Mântuitorul împlineşte porunca Legii vechi, în numele nostru al tuturor, ca să ne facă pe toţi liberi faţă de Legea veche, dar totodată ne cheamă şi să primim Legea cea nouă, puterea de mântuire a credinţei în El, mai tare decât Legea veche, puterea de mântuire a tuturor popoarelor lumii.

Această veste bună este darul cel mai de preţ al întâmpinării Domnului de astăzi, de Dreptul Simeon la templu.

Citeste mai mult

Eveniment

Dosarul celui mai temut interlop român din Europa, botoșăneanul Ioan Clămparu, „plimbat” între instanțele din Alba și Cluj

Publicat

acum 12 ore

duminică, 01.02.2026

de

Publicitate

Procesul dintre botoșăneanul Ion Clămparu, considerat cel mai temut interlop român din Europa, și un medic a ajuns într-un veritabil joc de „alba-neagra” judiciară între instanțele din Alba și Cluj. Cele două tribunale și-au declinat succesiv competența, pasând dosarul de la unul la altul, situație care a dus la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, chemată acum să stabilească instanța competentă, relatează alba24.ro.

Dosarul îl are ca reclamant chiar pe Clămparu, cunoscut în lumea interlopă sub porecla „Cap de Porc”. De această dată, fostul lider al celei mai mari rețele de prostituție din Spania nu se află în postura de inculpat, ci susține că a devenit victimă într-un conflict cu o doctoriță, pe care o acuză că i-ar fi întrerupt tratamentul medical.

Litigiul a ajuns astfel într-un blocaj procedural, după ce atât Tribunalul Alba, cât și Tribunalul Cluj au considerat că nu sunt competente să judece cauza, declinând dosarul unul către celălalt. În lipsa unui acord, decizia finală privind instanța care va judeca procesul urmează să fie luată de ÎCCJ.

Mai exact Clămparu se judecă pentru un tratament întrerupt în 2020. Acesta este încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Clămparu îi cere medicului despăgubiri morale în cuantum de 200.000 lei. Deși acesta a intentat acțiunea în civil, în 2023, magistrații din Cluj și Alba și-au declinat dosarul de la o instanță la alta.

Alba neagra între Alba și Cluj

Mai pe scurt nici nu a început judecarea cauzei, ci în ultimii trei ani a fost doar în perioada de declinare de la o instanță la altă instanță. Cea mai recentă decizie a fost dată de magistații Tribunalului Alba, în data de 28 ianuarie 2026.

Pe scurt, magistrații din Alba au decis că dosarul trebuie judecat de magistrații din Cluj. Asta în condițiile în care în trecut cei din Cluj l-au trimis la Alba.

Publicitate

Drept urmare cum ambele instanțe au declinat cazul s-a ajuns la un conflict negativ de competență. Asta însemană că Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe ce instanță se va judeca cauza.

Pentru ce se judecă cel mai temut interlop al României din Europa

Clămparu spune că o doctoriță din Cluj Napoca i-a întrerupt tratamentul, tratament pe care îl lua pentru o afecțiune gravă la ficat. Mai exact, Ioan Clămparu a fost diagnosticat cu o boală grava la ficat în 2020 și urma un tratament injectabil săptămânal cu Pegasys, în Penitenciarul Aiud. Însă la un moment dat un medic a decis să întrerupă tratamentul injectabil.

Drept urmare, Clămparu a făcut mai multe acțiuni și cereri prin care a vrut să afle de ce i-a fost întrerupt tratamentul.

Lipsa de toleranță la medicament

Medicul a luat decizia de a întrerupe medicamentul pentru ca pacientul să nu dezvolte o formă severă de COVID și lipsa de tolerență la medicamentul administrat, pe baza analizelor de sânge trimise din penitenciar către unitatea medicală.

După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția.

Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate

Clămparu a precizat că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației.

Apoi după plângerile sale făcute la conducerea Penitenciarului Aiud, tratamentul a fost reluat. Însă în urma întreruperii, Clămparu a notat că starea sa de sănătate s-a agravat.

Medicul s-a apărat

Doctorița care a întrerupt tratamentul a precizat că ”s-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului”, se arată în documentul citat.

Mai mult de atât a arătat că ”tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales datorită lipsei de toleranță la tratament. De altfel, din consimțământul informat aflat în foaia de observație a pacientului rezultă, contrar afirmațiilor acestuia, că a luat la cunoştinţă, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a tratamentului”,  a mai notat medicul.

Însă, Clămparu îi cere medicului care lucrează în spitalul Cluj, suma de 200.000 lei, pentru întreruperea tratamentului medical.

Instanța care va judeca cazul va fi decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Cap de porc” spaima Europei

Între anii 2000-2004 Ioan Clămparu a pus bazele celei mai mari rețele de prostituție din Spania. Acesta ducea din România și Republica M0ldova sute de fete la prostituție în Spania.

Ziarele vremii spun că în fiecare noapte gruparea interlopă pe care Ioan Clămparu o conducea ducea în jur de 150 de femei la prostituție în parcul Casa de Campo.

A devenit cunoscut după modul brutal în care trata femeile obligate la prostituție. În timp rețeaua lui a devenit cea mai cunoscută rețea de prostituție din Europa, iar el cel mai de temut interlop român al Europei.

Citeste mai mult

Eveniment

PSD pune presiune în forță pe Bolojan: Ajutoare pentru români, înainte de orice negociere! Limita de suportabilitate a fost depășită

Publicat

acum 12 ore

duminică, 01.02.2026

de

Publicitate

Liderii Partidul Social Democrat au decis, în ședința Consiliului Politic Național desfășurată astăzi, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, măsuri menite să protejeze populația în fața creșterii accelerate a costului vieții.

Anunțul a fost făcut de senatorul Doina Federovici, liderul PSD Botoșani, care a subliniat că adoptarea imediată a celor două pachete este „absolut obligatorie” și nu poate fi blocată de negocieri politice sau dispute legate de funcții și scenarii de guvernare.

Potrivit PSD, limita de suportabilitate a populației a fost deja depășită, iar România nu își mai permite experimente financiare care afectează direct cetățenii și mediul economic. Prioritatea acestui moment este costul vieții și nivelul de trai al românilor.

Pachetul de relansare economică este considerat vital pentru menținerea locurilor de muncă și supraviețuirea firmelor românești, în timp ce pachetul de solidaritate vizează pensionarii cu venituri mici, familiile vulnerabile, copiii cu dizabilități, persoanele cu handicap și veteranii.

Impactul bugetar total al măsurilor este estimat la 3,39 miliarde de lei, urmând să beneficieze peste 5 milioane de persoane la nivel național.

Sprijin financiar pentru pensionari

În ceea ce privește pensionarii, PSD propune acordarea unui sprijin financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane. Astfel, 1,24 milioane de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei – 800 de lei, iar 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei – 600 de lei.

Publicitate

De asemenea, PSD susține introducerea unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe un model similar celui aplicat în sectorul energiei electrice.

Social-democrații au transmis că nu vor accepta reduceri ale bugetului Educației și vor susține menținerea investițiilor în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunitățile locale, la nivelul anului 2025. Adoptarea celor două pachete este considerată esențială înainte de aprobarea bugetului consolidat pentru anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending