Connect with us

Actualitate

Școlile din aproape toată Europa au interzis sau restricționat telefonul mobil la școală. Ce este ”dumbphone”

Publicat

Publicitate

Tot mai multe şcoli din Europa au introdus din acest an interdicţii sau restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătăţii mintale a tinerilor, relatează alba24.ro.

Deşi la nivelul Uniunii Europene (UE) nu există norme pentru a aborda această problemă, în iulie, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă şi a promis luarea unor măsuri, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri.

Tehnologia digitală devine o forţă omniprezentă în viaţa tinerilor, iar ţările europene îşi exprimă din ce în ce mai intens îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, a reţelelor de socializare şi a altor forme de comunicare digitală.

Unele dintre acestea au luat măsuri în vederea interzicerii sau restricţionării telefoanelor mobile în şcoli, potrivit Agerpres.

Studii recente au evidenţiat legături alarmante între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi performanţelor şcolare ale copiilor şi tinerilor. Spre exemplu, un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat utilizarea limitată şi responsabilă a telefoanelor mobile în şcoli.

Publicitate

În iulie, la realegerea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen s-a angajat să abordeze dependenţa de reţelele de socializare şi hărţuirea cibernetică, făcând referire la îngrijorările tot mai răspândite cu privire la impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi stării de bine.

„Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătăţii mintale”, a declarat von der Leyen.

„Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru”, a adăugat oficialul.

În ceea ce priveşte hărţuirea cibernetică, von der Leyen a spus:

„Mă doare sufletul când citesc despre tineri care îşi fac rău sau chiar îşi iau viaţa din cauza abuzurilor online”.

Ea a promis să „abordeze flagelul hărţuirii cibernetice” şi să „ia măsuri împotriva designului care creează dependenţă de pe anumite platforme”.

Deşi UE a devenit din ce în ce mai conştientă de efectele negative ale utilizării reţelelor sociale şi a telefoanelor mobile în rândul tinerilor, nu există norme la nivelul UE care să abordeze aceste probleme în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar.

Normele variază, în schimb, de la o ţară la alta.

Interzis cu telefonul mobil la școală

Unele state europene iau în considerare, sau au introdus deja, interdicţii referitoare la prezenţa telefoanelor mobile în şcoli sau restricţii privind utilizarea lor în timpul orelor de curs.

Printre aceste state se numără Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Italia, Spania şi Grecia.

Alte ţări, precum Slovenia, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina, ţară candidată la aderarea la UE, analizează opţiunile pentru a răspunde îngrijorărilor, însă nu au introdus deocamdată interdicţii la nivel naţional.

Însă şcolile iau problema în propriile mâini.

Ţările de Jos – Şcolile din Ţările de Jos au adoptat o interdicţie totală la nivel naţional privind telefoanele mobile începând cu prima săptămână din septembrie.

Prezenţa telefoanelor în sălile de clasă din învăţământul secundar a fost interzisă de la începutul anului, măsură ce a fost extinsă, mai nou, la şcolile primare, de la începutul noului an şcolar.

Telefoanele pot fi utilizate în clasă doar dacă sunt necesare pentru conţinutul lecţiei, spre exemplu atunci când se învaţă despre competenţele media, sau dacă elevii sunt dependenţi de ele din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi.

Franţa – În 180 de „colegii”, şcolile gimnaziale frecventate de copiii francezi cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, este testat un sistem prin care se interzice utilizarea telefoanelor mobile pe parcursul întregii zile de şcoală.

Testarea aşa-numitei „pauze digitale”, care vizează peste 50.000 de elevi, este pusă în aplicare înaintea unui posibil plan de introducere a acestei măsuri la nivel naţional, începând din 2025.

Interzis cu telefonul mobil la școală. Alternativa ”dumbphone”

În prezent, elevii din şcolile gimnaziale franceze trebuie să îşi închidă telefoanele.

Experimentul duce lucrurile mai departe, cerându-le copiilor să îşi predea telefoanele la sosire.

Aceasta face parte dintr-o iniţiativă a preşedintelui Emmanuel Macron prin care copiii sunt încurajaţi să petreacă mai puţin timp în faţa ecranelor despre care guvernul se teme că le frânează dezvoltarea.

Un raport asupra utilizării ecranelor de către tineri, prezentat lui Macron în aprilie de către o comisie de experţi, a recomandat limitarea accesului la telefoane până la vârsta de 11 ani, oferirea copiilor între 11 şi 13 a unui aşa-numit „dumbphone” fără internet şi restricţionarea accesului la internet până la vârsta de 15 ani. Un astfel de „dumbphone”, denumit „The Phone”, este dezvoltat în prezent în Franţa de o mamă antreprenoare, fiul său şi un partener.

Ce este un ”dumbphone”

Un dumbphone este un tip de telefon mobil simplificat, care oferă doar funcții de bază, precum efectuarea de apeluri, trimiterea de mesaje text și uneori accesul limitat la internet sau la câteva aplicații simple.

Spre deosebire de smartphone-uri, care au capacități avansate, cum ar fi navigarea pe internet, utilizarea aplicațiilor complexe și acces la rețelele sociale, un dumbphone nu are ecran tactil sofisticat și nici funcționalități avansate.

Caracteristici comune ale unui dumbphone:

  • Interfață simplă, fără ecran tactil.
  • Autonomie mare a bateriei, uneori durând zile sau chiar săptămâni.
  • Durabilitate mai ridicată, datorită designului robust.
  • Lipsa aplicațiilor avansate sau a accesului constant la internet.
  • Dumbphone-urile sunt adesea preferate de cei care doresc să reducă dependența de tehnologie sau care au nevoie doar de funcțiile esențiale ale unui telefon mobil.

Interzis cu telefonul mobil la școală. Situația în Europa

Belgia – În Belgia, telefoanele mobile vor fi interzise în sălile de clasă din sute de şcoli francofone din Bruxelles şi Valonia, începând din acest an şcolar.

Planurile au fost anunţate în cursul verii de noul guvern al regiunii francofone.

În regiunea vorbitoare de limbă olandeză Flandra, însă, nu există o interdicţie generală asupra prezenţei telefoanelor în şcoli, însă unele au decis să introducă restricţii pe cont propriu.

Grecia – În Grecia, elevii sunt obligaţi să îşi ţină telefoanele mobile în ghiozdane în timpul lecţiilor. Ministrul Educaţiei, Kyriakos Pierrakakis, a precizat că este interzisă deţinerea şi utilizarea în mod vizibil a telefoanelor mobile, chiar şi în timpul pauzelor, iar o încălcare poate atrage suspendarea timp de o zi.

Săptămâna trecută, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis nu a exclus posibilitatea ca elevii să fie obligaţi să îşi predea telefoanele mobile şi să le ridice după orele de curs.

Italia – În Italia, telefoanele mobile sunt interzise în sălile de clasă începând din acest an şcolar, în temeiul unui decret emis în iulie de administraţia de dreapta a premierului Giorgia Meloni.

Măsura a fost introdusă de ministrul Educaţiei, Giuseppe Valditara, din partea partidului naţionalist Liga, şi vizează interzicerea utilizării telefoanelor mobile în şcoli, inclusiv în scopuri didactice. Tabletele şi computerele pot fi utilizate în continuare, cu acordul profesorilor.

Spania – În mai multe regiuni din Spania, au fost deja instituite interdicţii şi restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile în şcoli, cum ar fi în comunităţile Madrid, Galicia, Castilla-La Mancha, Andaluzia şi Extremadura.

În ianuarie, Consiliul Şcolar de Stat din Spania – cel mai înalt organism consultativ al guvernului în domeniul educaţiei – a aprobat în unanimitate un drept de veto privind utilizarea telefoanelor mobile în învăţământul primar şi limitări în cazul învăţământul secundar.

În consecinţă, şi alte regiuni au început să pună în aplicare măsuri. În Aragon, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare şi Navarra, precum şi în Andaluzia, spre exemplu, profesorii au dreptul de a confisca şi de a reţine telefoanele elevilor până la sfârşitul zilei de şcoală.

Suedia – Agenţia de Sănătate Publică din Suedia (FHM) a emis recent recomandări privind timpul petrecut de copii în faţa ecranelor. Potrivit acestei agenţii, copiii cu vârste sub doi ani ar trebui să nu aibă deloc acces la media digitală şi televiziune, acces care ar trebui limitat pentru copiii cu vârste mai înaintate.

Noile recomandări se bazează pe cercetări şi pe cât timp ar trebui să petreacă copiii făcând diferite lucruri pentru a se simţi bine.

Conform cifrelor guvernului suedez, adolescenţii cu vârste între 13 şi 16 ani din Suedia petrec, în general, 6,5 ore pe zi online.

Ministrul suedez al Afacerilor Sociale şi Sănătăţii Publice, Jakob Forssmed, şi-a exprimat speranţa că, în viitor, societăţile de tehnologie vor acţiona pentru a reduce riscul ca cei mici să rămână blocaţi în mediul online.

Slovenia – În şcolile primare şi secundare slovene, rămâne la latitudinea fiecărei şcoli în parte dacă va restricţiona utilizarea telefoanelor mobile.

Regulile interne variază de la o şcoală la alta, însă puţine au interzis complet utilizarea dispozitivelor mobile.

Potrivit experţilor, un prim pas către reducerea timpului petrecut în faţa ecranelor ar putea fi stabilirea unor linii directoare la nivel naţional.

Violenţa online în rândul tinerilor este în creştere, conform sondajului din acest an realizat de Safe.si, platforma naţională de sensibilizare cu privire la pentru utilizarea sigură a internetului.

În Slovenia, 65% dintre fetele de şcoală primară şi 55% dintre băieţii din aceeaşi categorie s-au confruntat cu o formă de violenţă în mediul online.

În învăţământul secundar, 63% dintre eleve şi 54% dintre elevi au fost victimele unei forme de violenţă online.

Croaţia – În Croaţia nu există norme uniforme, iar Ministerul Educaţiei nu a luat încă nicio decizie în această privinţă.

Cu toate acestea, unele şcoli au luat deja decizia de a interzice utilizarea telefoanelor mobile de către elevi pe tot parcursul programului şcolar, inclusiv în timpul pauzelor.

Printre acestea se numără şcoli din mai multe oraşe croate, precum Zagreb, Split, Rijeka, Osijek şi Zadar.

O şcoală din Split a introdus, de asemenea, o măsură prin care elevii nu au voie să aducă telefoane mobile la şcoală, susţinând că simpla interdicţie de a le utiliza nu este suficientă.

Bosnia şi Herţegovina – Pentru a încuraja o mai bună socializare în rândul elevilor şi pentru a preveni delincvenţa juvenilă, mai multe şcoli din Bosnia şi Herţegovina au interzis accesul cu telefoane mobile la orele de curs.

Cu toate acestea, în pofida unei iniţiative parlamentare de extindere a practicii, aceasta nu a fost încă pusă în aplicare în majoritatea instituţiilor de învăţământ de pe teritoriul ţării.

Conform unui studiu realizat de UNICEF şi Agenţia de reglementare în domeniul comunicaţiilor din Bosnia şi Herţegovina, unu din doi copii din această ţară cu vârsta sub 11 ani are un profil pe o reţea socială.

Peste 50% dintre copii au avut experienţe neplăcute în mediul online, însă peste 85% nu au discutat cu nimeni despre acestea.

Conţinutul acestui articol se bazează pe ştiri ale agenţiilor participante în proiectul European Newsroom (enr).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Minoră de 13 ani dispărută din Stăuceni. Polițiștii din Botoșani cer sprijinul populației pentru găsirea fetei

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Botoșani au fost sesizați astăzi, 6 ianuarie, cu privire la dispariția unei minore din comuna Stăuceni. Potrivit informațiilor oficiale, în jurul orei 18:30, HOIDRAG ANDREEA MANUELA, în vârstă de 13 ani, a plecat voluntar de la domiciliu, iar până în prezent nu a revenit.

Imediat după primirea sesizării, polițiștii au demarat verificări și activități specifice pentru identificarea minorei și stabilirea împrejurărilor în care aceasta a părăsit locuința. Cazul este tratat cu prioritate, având în vedere vârsta fetei.

Semnalmentele transmise de familie și de oamenii legii indică faptul că minora are aproximativ 1,55 metri înălțime, cântărește în jur de 45 de kilograme, are părul șaten, creț, de lungime medie, până în zona umerilor, ochii căprui și tenul măsliniu.

La momentul dispariției, aceasta purta o geacă de fâș de culoare maro, până în zona taliei, prevăzută cu glugă, precum și pantaloni albastru deschis, cu model lateral, cu dungă verticală de culoare neagră.

Polițiștii fac apel la cetățeni să ofere sprijin în găsirea minorei. Orice persoană care poate furniza informații ce pot conduce la identificarea sau localizarea fetei este rugată să apeleze de urgență numărul unic 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi: De ce Nașterea Domnului este sărbătorită abia acum de unii credincioși

Publicat

Publicitate

O parte dintre credincioșii ortodocși sărbătoresc Nașterea Domnului pe 7 ianuarie, urmând calendarul iulian, cunoscut și ca „stil vechi”. Acest calendar este decalat cu 13 zile față de cel oficial, utilizat astăzi, și a fost reperul întregii creștinătăți timp de aproape 15 secole, inclusiv la stabilirea datei Paștelui, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, când Sfinții Părinți au folosit calendarul iulian în calculele liturgice.

O îndreptare a acestui calendar a avut loc în  24 februarie 1582. Papa Grigorie al XIII-lea a făcut reforma, suprimând zece zile din calendar. Data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Crăciunul pe rit vechi. Cele două calendare

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte un nou calendar. Calendarul îndreptat, întrebuinţat de către ortodocşi în urma acestei întâlniri, s-a numit neo-iulian sau constantinopolitan.

La reuniunea de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată cu acel prilej a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va dori, pentru a evita astfel tensiunile care ar fi putut să apară în urma unei impuneri stricte în această privinţă.

Îndreptarea calendarului din 1924 a fost totuşi adoptată de către cele mai multe Biserici Ortodoxe, au rămas însă câteva dintre acestea cu calendarul iulian neîndreptat.

În anul 1924, în octombrie, a îndreptat calendarul şi Biserica Ortodoxă Română.

Publicitate

Între Bisericile Ortodoxe care nu au făcut această schimbare se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, acestea se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paştile şi toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”, potrivit Agerpres.

Crăciunul pe rit vechi. Tradiții și obiceiuri

În România, Crăciunul pe rit/stil vechi este sărbătorit în comunităţile de sârbi, ruşi și ucraineni.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de rit/stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului.

În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi de rit/stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Crăciunul pe rit vechi în comunitățile de sârbi

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar – „banjak”.

Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale. Sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, potrivit folclor-romanesc.ro, citat de Agerpres.

Crăciunul pe rit vechi în comunitățile de ruși lipoveni

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe).

Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”.

Crăciunul pe rit vechi – Maramureș

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă „de post”, dar pun pe masă, conform tradiţiei, nouă feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este „hrebleanca” – o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită „snocne”. Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu „Viflaimul”.

Crăciunul pe rit vechi la basarabeni

Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie. În Ajun, femeile pregătesc, din aluat de pâine, „Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi „Ajunelul”, care vesteşte ajunul Naşterii Domnului.

Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, când se scot şi se dau animalelor să le mănânce, pentru a le păzi de rele.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu: „Cabaretul cuvintelor”, un spectacol-manifest despre frumusețea limbii române, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Botoșănenii sunt invitați miercuri, 14 ianuarie 2026, de la ora 18:00, la un eveniment teatral special, inclus în programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Române”. Pe scena Teatrul „Mihai Eminescu” va fi prezentat spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, o producție a Teatrul „Matei Vișniec”, realizată sub semnătura dramaturgului și regizorului Matei Vișniec.

Evenimentul este organizat de Memorialul Ipotești și propune publicului o experiență artistică originală, în care cuvintele prind viață și devin personaje, purtătoare de sens, emoție și identitate.

În viziunea lui Matei Vișniec, „Cabaretul cuvintelor” este un omagiu adus limbii române, privită ca principal reper al identității noastre culturale. Spectacolul ridică întrebări incomode, dar necesare, despre felul în care folosim limba, despre neglijențele cotidiene care o sărăcesc și despre responsabilitatea fiecăruia în raport cu acest patrimoniu viu.

Cei zece actori ai teatrului sucevean interpretează zeci de „personaje-cuvinte”, într-un spectacol construit cu poezie, umor, reflecții morale și accente filosofice. Emoțiile vizuale și auditive se împletesc într-o formulă scenică dinamică, menită să provoace publicul la introspecție, dar și la bucuria întâlnirii cu frumusețea limbii române.

„Cabaretul cuvintelor” nu este un spectacol acuzator, însă nu evită ironia fină la adresa celor care degradează limba în spațiul public, fie la radio, fie la televiziune. Este, în același timp, o invitație la complicitate artistică și la redescoperirea valorii cuvântului rostit cu grijă.

Participarea publicului este gratuită, în limita locurilor disponibile, iar invitațiile pot fi ridicate de la agenția Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, începând cu 8 ianuarie 2026.

Publicitate

Prin acest eveniment, Zilele Eminescu continuă să ofere botoșănenilor nu doar spectacole culturale de înalt nivel, ci și prilejuri autentice de reflecție asupra identității și valorilor care ne definesc.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending