Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Datinile de iarnă scot Vorona în stradă: Festival cu măști și alaiuri, chiar în ultima zi din anul 2025

Publicat

Publicitate

Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.

După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.

Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.

Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion 2026 la TV: Ce programe și ce vedete aduc PRO TV, Antena 1 și TVR în noaptea dintre ani

Publicat

Publicitate

Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.

PRO TV și PROTEVELION 2026

Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.

Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.

La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.

Revelion 2026 la Antena 1

Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.

Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.

Publicitate

„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.

Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară

La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.

Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.

Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.

De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.

Citeste mai mult

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult

Economie

Câți kilometri de drum de mare viteză s-au construit în 2025. Autostrada Moldovei, proiectul-cheie

Publicat

Publicitate

Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.

Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.

Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).

La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.

În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.

Publicitate

CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.

Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending