Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Soluție în epoca Bolojan: Două comune din România au decis să se unească. Supraviețuire la bugetul de austeritate

Publicat

Publicitate

Primele două comune din ţară care au decis să se unească şi să treacă mai uşor peste criza provocată de guvernul condus de Ilie Bolojan sunt din judeţul Satu Mare, relatează alba24.ro.

Negocierile pentru unificare au fost demarate de către deputatul Adrian Cozma, preşedinte PNL Satu Mare, împreună cu cei doi edili, Cornea Mare Nicolae din Socond şi Ioan Bartok Gurzău din Beltiug. Noua localitate se va numi Beltiug.

Acest lucru după ce primarii din comunele Socond (3.100 de locuitori) și Beltiug (3.384 de locuitori) au ajuns la concluzia că, deşi dispun de toată infrastructura necesară pentru buna funcţionare a unei aşezări, nu se vor putea susţine financiar în următorii doi, trei ani.

„Este clar că anumite comunități nu se vor mai putea susține în viitor, nu își vor mai putea plăti iluminatul public, întreținerea drumurilor, dispensarele pe care le au, funcționarea școlilor, dacă nu vom reduce cu adevărat cheltuielile și nu povești. Astăzi, prin exemplu care îl dăm și îl realizăm, vom avea un singur consiliu local în cele două comune, un primar, un viceprimar la 6.500 de locuitori. Situația de astăzi este cu două consilii, doi primari, doi administratori publici și așa mai departe”, a explicat deputatul PNL, Adrian Cozma.

 

În urma comasării se va forma a doua cea mai mare comună din judeţul Satu Mare.

Publicitate

Localnicii vor decide unirea comunelor prin referendum

Fuziunea se va putea pune în practică după ce consiliile locale ale celor două comunităţi vor emite nişte hotărâri în acest sens, care vor cuprinde şi organizarea unui viitor referendum.

Cetățenii cu drept de vot din cele două comune vor fi chemați la urne pentru a decide dacă vor să aibă un viitor comun.

Potrivit legii, pentru ca referendumul să treacă, este nevoie de o prezență de minim 30%.

Unificarea va intra în vigoare doar după alegerile locale din 2028.

Noua localitate se va numi Beltiug.

Primar: Localitățile nu își vor pierde identitatea

Potrivit primarului PNL din Socond, Cornea Mare Nicolae, după unificare, localitățile nu o să își piardă identitatea.

Nu va mai exista comuna Socond, însă va exista localitatea Socond, iar fiecare sat din fosta comună își va păstra monografia proprie, a mai explicat edilul

Potrivit acestuia, în prezent, în cele două comune învață peste 1.000 de elevi. După unificare, în noua unitate administrativ teritorială se va putea înființa un liceu.

Cum se va transforma administrația locală

Potrivit primarului din comuna Beltiug, Ioan Bartok Gurzău, angajații celor două primării nu vor avea de suferit și își vor păstra locul de muncă.

Edilul din Socond, Cornea Mare Nicolae, a precizat că în prezent, la o primărie cu peste 6.000 de locuitori, numărul mediu de angajați este de 32. Împreună, primăriile celor două comune au astăzi un număr total de 29 de angajați (14 angajați la Primăria Beltiug și 15 angajați la Primăria Socond).

După fuziune, va dispărea o funcție de primar, de viceprimar, de consilier al primarului și administrator public. Economia din reducerile de personal este estimată la circa un milion de lei anual.

De asemenea, în noul Consiliul Local urmeză să fie 15 consilieri. În prezent, în fiecare din cele două comune sunt câte 13 consilieri locali.

Citeste mai mult

Eveniment

Liga Națiunilor la fotbal: România, în grupă cu Polonia, Bosnia-Herțegovina și Suedia. Rezultatele tragerilor la sorți

Publicat

Publicitate

Selecționata de fotbal a României a fost repartizată în Grupa B4 a Ligii Națiunilor, ediția 2026/2027, alături de Polonia, Bosnia-Herțegovina și Suedia, potrivit tragerii la sorți efectuate joi seara, la Bruxelles, relatează agerpres.ro.

România vine din postura de câștigătoare a Grupei C2 în ediția 2024/25 (cu Kosovo, Cipru și Lituania), cu victorii pe linie.

În Grupa B4, în locul Suediei trebuia să fie Kosovo, dar una dintre condițiile tragerii la sorți era ca Bosnia-Herțegovina și Kosovo să nu se afle în aceeași grupă, astfel că Suedia a fost mutată în grupa României.

Portugalia, care a câștigat două ediții ale competiției (2019, 2025), se află în grupă cu Danemarca, Norvegia și Țara Galilor.

Franța, câștigătoarea din 2021, le are ca adversare pe Italia, Belgia și Turcia.

Spania, câștigătoarea trofeului în 2023, se află în grupă cu Anglia, cele două fiind campioana și finalista EURO 2024, Croația și Cehia.

Publicitate

Germania, Olanda, Serbia și Grecia fac parte din altă grupă din eșalonul de elită al competiției.

Primele patru etape vor fi grupate în perioada 24 septembrie-6 octombrie, astfel etapa 1 – 24-26 septembrie 2026, etapa 2 – 27-29 septembrie 2026, etapa 3 – 30 septembrie-3 octombrie 2026, etapa 4 – 4-6 octombrie 2026. Ultimele două etape vor avea loc în noiembrie, etapa 5 – 12-14 noiembrie 2026, iar etapa 6 – 15-17 noiembrie 2026.

Sferturile de finală ale Ligii A sunt programate în perioada 25-30 martie 2027, când vor avea loc și barajele de promovare/retrogradare Ligile A/B și B/C. Turneul final se va juca în intervalul 9-13 iunie 2027.

Rezultatele tragerii la sorți a grupelor Ligii Națiunilor, ediția 2026/2027:
Liga A

Grupa A1: Franța, Italia, Belgia, Turcia;
Grupa A2: Germania, Olanda, Serbia, Grecia;
Grupa A3: Spania, Croația, Anglia, Cehia;
Grupa A4: Portugalia, Danemarca, Norvegia, Țara Galilor;

Liga B
Grupa B1: Scoția, Elveția, Slovenia, Macedonia de Nord;
Grupa B2: Ungaria, Ucraina, Georgia, Irlanda de Nord;
Grupa B3: Israel, Austria, Irlanda, Kosovo;
Grupa B4: Polonia, Bosnia-Herțegovina, România, Suedia;

Liga C
Grupa C1: Albania, Finlanda, Belarus, San Marino;
Grupa C2: Muntenegru, Armenia, Cipru, Letonia/Gibraltar;
Grupa C3: Kazahstan, Slovacia, Insulele Feroe, Moldova;
Grupa C4: Islanda, Bulgaria, Estonia, Luxemburg/Malta;

Liga D
Grupa D1: Gibraltar/Letonia, Malta/Luxemburg, Andorra;
Grupa D2: Lituania, Azerbaidjan, Liechtenstein.

Citeste mai mult

Educație

Un copil din Avrămeni a dus numele echipei sale pe marile stadioane ale lumii: Povestea care umple de mândrie toată comuna

Publicat

Publicitate

O poveste simplă, dar plină de emoție, reușește să aducă lumină și speranță într-o comunitate din județul Botoșani. Ianis Corduneanu, mijlocaș crescut la Viitorul Avrămeni, a purtat cu el tricoul echipei pe două dintre cele mai cunoscute stadioane ale fotbalului mondial – San Siro din Milano și, recent, Camp Nou din Barcelona.

Pentru mulți, sunt doar locuri legendare ale sportului. Pentru un copil care a început să viseze pe un teren din Avrămeni, aceste stadioane au devenit dovada că drumul de la sat spre marile scene ale lumii poate începe cu muncă, pasiune și credință în propriul vis.

Gestul lui Ianis de a purta tricoul echipei care l-a format spune mai mult decât orice discurs. Vorbește despre atașament, respect și recunoștință față de locul unde a învățat primele lecții despre fotbal, disciplină și încredere. Este semnul că rădăcinile rămân puternice, indiferent cât de departe te poartă pașii.

Pentru clubul Viitorul Avrămeni, momentul are o încărcătură aparte. Prin acest copil, numele echipei a ajuns simbolic pe două temple ale fotbalului european, iar comunitatea întreagă a simțit bucuria unei reușite care depășește granițele terenului de joc.

Profesorul de sport și antrenorul echipei, Sorin Ignătescu, vorbește despre mândrie, dar și despre puterea exemplului. Povestea lui Ianis devine o lecție pentru toți copiii care își încep drumul pe terenurile mici, demonstrând că locul de plecare nu limitează visele, ci le dă sens.

Astfel de momente adună oamenii laolaltă și reamintesc cât de important este sportul pentru formarea caracterului. Nu doar performanța contează, ci și loialitatea, respectul și dragostea pentru comunitatea care te-a crescut.

Publicitate

Astăzi, pentru Avrămeni, fotbalul înseamnă mai mult decât un joc. Înseamnă speranță, continuitate și credința că viitorul se construiește cu pasiune, pas cu pas, prin copiii care nu uită niciodată de unde au plecat.

Iar numele lui Ianis Corduneanu rămâne, pentru această comunitate, dovada vie că visele pot ajunge departe – purtând în suflet culorile de acasă.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat condamnat de Judecătoria Botoșani, prins la Răcăciuni după ce se sustrăgea de la închisoare. Era urmărit național și internațional

Publicat

Publicitate

Un bărbat condamnat printr-o hotărâre a Judecătoriei Botoșani a fost depistat de polițiști după ce se sustrăgea de la executarea pedepsei cu închisoarea, fiind dat în urmărire atât la nivel național, cât și internațional.

Potrivit informațiilor transmise de autorități, la data de 11 februarie, o patrulă din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Răcăciuni a identificat un bărbat în vârstă de 40 de ani, pe numele căruia fusese emis mandat de executare a unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni pentru comiterea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.

În urma verificărilor și a activităților investigative, polițiștii au reușit localizarea acestuia în localitatea Valea Seacă. După depistare, bărbatul a fost reținut și ulterior introdus în Penitenciarul Bacău, pentru executarea pedepsei stabilite de instanță.

Cazul readuce în atenție cooperarea dintre structurile de poliție din diferite județe, dar și importanța urmăririi persoanelor care încearcă să evite executarea pedepselor dispuse de instanțele de judecată. Intervenția confirmă că mandatele emise de instanțele locale sunt puse în aplicare, chiar și atunci când persoanele condamnate încearcă să se ascundă în alte zone ale țării.

Autoritățile subliniază că astfel de acțiuni fac parte din activitatea curentă de menținere a ordinii publice și de punere în executare a hotărârilor judecătorești definitive, scopul fiind creșterea siguranței cetățenilor și respectarea legii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending