Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cătălin Silegeanu cere explicații privind achiziția microbuzelor școlare la suprapreț și solicită verificări în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a adresat o interpelare ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslariu, prin care solicită explicații privind modul în care au fost cheltuite fondurile PNRR pentru achiziția microbuzelor școlare electrice, în contextul scandalului public legat de diferențele majore de preț practicate între județe, cerând verificări și pentru Botoșani.

În documentul transmis oficial, senatorul atrage atenția asupra faptului că, pentru același model de microbuz școlar, unele autorități județene au achitat aproximativ 99.000 de euro, în timp ce în alte județe costurile au depășit 260.000 de euro, discrepanțe deja semnalate în spațiul public.

„Ăștia nu se mai satură! Au furat bani până și de la copiii necăjiți din satele sărace și izolate. Microbuze școlare cumpărate la suprapreț, de parcă banii europeni din PNRR ar fi pușculița baronilor locali”, a declarat senatorul Cătălin Silegeanu, acuzând că fondurile destinate educației par să fi fost deturnate de la scopul lor real.

Parlamentarul arată că, în timp ce copiii din mediul rural sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi pentru a ajunge la școală, resursele financiare nu au fost utilizate eficient pentru achiziția unui număr cât mai mare de microbuze. „În loc ca banii să fie folosiți chibzuit, s-au umflat facturile ca să se îmbogățească unii, iar aceste mânării sunt prezentate cinic drept mari realizări pentru educație”, a mai afirmat senatorul.

Prin interpelarea adresată ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cătălin Silegeanu solicită clarificări privind criteriile de stabilire a prețurilor, firmele care au câștigat contractele, controalele efectuate până în prezent și eventualele măsuri dispuse de minister. De asemenea, acesta cere explicit să se precizeze dacă suspiciunile de fraudă și neregulile semnalate la nivel național vizează și județul Botoșani.

„Am cerut explicații clare, documente și măsuri concrete. Este esențial să știm cine a câștigat contractele, de ce există aceste diferențe revoltătoare de preț și dacă astfel de situații se regăsesc și în județul Botoșani”, a transmis senatorul.

Publicitate

Totodată, parlamentarul a criticat reacția autorităților centrale, apreciind că sesizarea Parchetului European de către minister a venit tardiv. „Faptul că ministrul sesizează Parchetul European abia acum spune multe. Prea puțin și prea târziu”, a încheiat Cătălin Silegeanu.

Scandalul achizițiilor de microbuze școlare electrice finanțate prin PNRR a luat naștere după ce investigații jurnalistice au relevat diferențe de preț de până la trei ori pentru același tip de vehicul, precum și o concentrare a contractelor în câteva județe și la un număr restrâns de furnizori.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Incendiu la Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a suferit arsuri

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, în urmă cu puțin timp, într-o gospodărie din localitatea Orășeni Deal. O magazie a fost cuprinsă de flăcări. Proprietarul a încercat să stingă focul și a suferit arsuri la față și mâini. O vecină a sunat la pompieri, îngrijorată că flăcările s-ar putea extinde la casă.

 

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, precum și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Aceștia au constatat că magazia, cu o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați, ardea în totalitate. Incendiul a fost stins înainte ca flăcările să ajungă la casă.

 

Proprietarul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Publicitate

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind foc deschis în spații închise ( mijloc de preparare a hranei în funcțiune, lăsat nesupravegheat).

 

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

 

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

 

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

 

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

 

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

 

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

 

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

 

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

 

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

 

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

Al doilea caz de lepră a fost confirmat la Cluj, de autoritățile de sănătate. Ce măsuri sunt luate

Publicat

Publicitate

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Cluj anunță că vineri, 12 decembrie, a fost confirmat al doilea caz de lepră, dintre cele patru suspecte. Primul, o femeie de 44 de ani, a fost confirmat joi, informează alba24.ro.

Persoanele în cauză sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca.

”În data de 11.12.2025 a fost confirmat un caz de lepră (boala Hansen), și astăzi, 12.12.2025, a fost confirmat al doilea caz de lepră și alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, în baza leziunilor cutanate și a criteriilor epidemiologice.

Toate cele patru persoane sunt de sex feminin, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca. Primele două paciente, în vârstă de 21 și 25 de ani, s-au prezentat la SCJU Cluj pe 26 noiembrie 2025.

Acestea au fost supuse investigațiilor medicale specifice pe baza cărora au fost confirmate cele două cazuri, iar celelalte două cazuri sunt în monitorizare clinică și epidemiologică. Pentru cazurile confirmate a fost început tratamentul specific OMS pentru lepră. În conformitate cu protocoalele internaționale, după inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție”, a transmis DSP Cluj, într-un comunicat de presă.

Măsuri luate de DSP Cluj

DSP Cluj a luat măsuri ferme pentru limitarea oricărui risc:

Publicitate
  • suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice
  • dezinfecție cu ozon în toate spațiile utilizate în cadrul salonului în care au lucrat persoanele în cauză
  • verificarea vestiarelor și a spațiilor de depozitare individuală
  • intensificarea procedurilor de igienizare cu biocide avizate
  • programarea angajaților la control medical la medicul de medicina muncii
  • extinderea anchetei epidemiologice
  • intensificarea supravegherii epidemiologice
  •  monitorizarea clinică a cazurilor și suspecților
  • extinderea testării contacților
  • evaluarea condițiilor de muncă și locuire ale angajaților străini.

Precizările ministrului Sănătății

Clienții salonului SPA din Cluj-Napoca unde a fost confirmat un caz de lepră nu trebuie să își facă griji și nici controale medicale suplimentare, a declarat, vineri, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, precizând că autoritățile efectuează o anchetă epidemiologică extinsă.

”(Clienți salonului n.r. ) nu trebuie să-și facă probleme și nici controale, pentru că Inspecția Sanitară de Stat și Direcția de Sănătate Publică vor face o anchetă epidemiologică extinsă, inclusiv cu clienții din ultima perioadă”, a afirmat ministrul.

Rogobete a explicat că transmiterea bolii necesită un contact prelungit.

”Persoana care s-a confirmat a stat împreună cu mama dânsei, în Asia, o lună de zile, în același apartament. Mama dânsei este acum în spital, confirmată cu această bacterie, deci cel mai probabil că de acolo a fost luat contactul. Este nevoie de un contact prelungit. Când spun prelungit, mă refer 2-3-4 săptămâni. De la o sesiune de masaj nu poate fi transmisă atât de ușor această boală”, a punctat acesta.

Ministrul a adăugat că activitatea salonului a fost suspendată temporar, dar la începutul săptămânii viitoare lucrurile vor reveni la normal.

”În salon au fost luate, la indicațiile Inspecției Sanitare de Stat, absolut toate măsurile specifice pentru dezinfecție, deci nu există niciun pericol. Oamenii trebuie să înțeleagă acest lucru”, afirmă ministrul Sănătății.

În context, Rogobete a subliniat că nu este vorba despre o alertă de sănătate publică.

”Este, într-adevăr, efervescentă informația pentru că din 1981 nu am mai avut niciun caz de lepră confirmată în România, dar nu este o alertă de sănătate publică, nu este o alertă epidemiologică. În momentul de față monitorizăm și controlăm situația. Sigur că, dacă se confirmă mai multe persoane, atunci vom institui toate măsurile specifice. Dar în momentul de față nu este cazul”, a conchis acesta.

Ce este lepra

Lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă, potrivit DSP Cluj. Transmiterea bolii necesită expunere prelungită. Boala nu se transmite prin strângerea mâinii, îmbrățișare, călătorii în mijloacele de transport în comun, proximitate scurtă, folosirea spațiilor comune. După începerea tratamentului, riscul de răspândire dispare.

”Subliniem că riscul pentru populația generală rămâne scăzut, iar situația este gestionată cu maximă responsabilitate”, menționează DSP Cluj.

Citeste mai mult

Eveniment

O nouă tulpină virusului gripal, ce circulă la nivel internațional, confirmată în România. Recomandări pentru locuitori

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) atenționează că a debutat sezonul gripal, iar subclada K a virusului gripal A (H3N2), ce circulă la nivel internațional a fost detectată și în România.

”Analiza epidemiologică realizată de CNSCBT pentru săptămâna 49 a anului 2025 (1-7 decembrie 2025) a relevat faptul că s-a înregistrat debutul sezonului gripal. Au fost raportate la nivel național 3.018 cazuri de gripă clinică, număr dublu față de cel  înregistrat în săptămâna precedentă (1.504).

Aceeași subcladă K a virusului gripal A(H3N2) care circulă la nivel internațional a fost detectată și în România. Primele rezultate ale secvențierii au fost comunicate de INCDMM Cantacuzino către INSP-CNSCBT în cursul zilei de 11 decembrie.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) evaluează riscul pentru populația generală a UE/SEE ca fiind moderat”, a anunțat INSP.

Recomandări pentru locuitori

INSP precizează că riscul de a dezvolta o boală severă este ridicat pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, persoanele cu boli metabolice, pulmonare, cardiovasculare, neuromusculare și alte boli cronice preexistente, pentru femeile însărcinate, persoanele imunocompromise și cele care trăiesc în centrele de îngrijire pe termen lung.

”Se așteaptă ca vaccinul să ofere în continuare protecție împotriva bolii severe, așa încât acesta rămâne un instrument vital de sănătate publică”, potrivit INSP.

Publicitate

Recomandări:

  • Persoanele eligibile pentru vaccinare, în special cele cu risc crescut de boală severă, ar trebui să se vaccineze fără întârziere.
  • Respectarea igienei mâinilor este deosebit de importantă, având în vedere faptul că virusul gripal se poate transmite și prin contact cu obiecte contaminate cu particule virale.
  • Respectarea etichetei respiratorii se referă la utilizarea batistei de unică utilizare când tușim sau strănutăm, urmată de aplicarea unui antiseptic pentru mâini sau spălarea lor cu apă și săpun. Dacă acestea nu sunt accesibile pentru moment, ar trebui să tușim/strănutăm în unghiul pe care îl formează brațul cu antebrațul.
  • Evitarea, pe cât posibil, a aglomerației, iar dacă acest lucru nu poate fi realizat, purtarea măștii în spații închise (ex.în mijloacele de transport în comun)
  • Aerisirea corectă a încăperilor
  • Alimentație echilibrată care să includă proteine (dacă anumite afecțiuni medicale nu le contraindică), având în vedere faptul că anticorpii cu care ne apărăm față de gripă se formează din proteine. De asemenea, o hidratare corectă (2 litri de apă/zi) contribuie la menținerea bunei funcționalități a mucoasei respiratorii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending