Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Județul Botoșani a fost plasat sub COD GALBEN de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis un cod galben de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei, valabil pentru județul Botoșani până la ora 00:00.

 

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

 

• evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare;

• reducă mult viteza;

Publicitate

• păstreze o distanță mare față de alte vehicule;

• nu frâneze și să nu vireze brusc;

• evite depășirile.

 

Pietonilor le recomandăm:

 

• să meargă cu grijă

• să folosească încălțăminte antiderapantă

 

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

 

Pentru siguranța dumneavoastră, respectați aceste recomandări și evitați orice comportament care vă poate pune în pericol.

 

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Finanțelor propune modificări la Codul de Procedură Fiscală pentru alinierea legislației la standardele europene și internaționale

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în consultare publică un proiect de Ordonanță de Guvern pentru modificarea și completarea Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015), în vederea alinierii legislației fiscale din România la standardele europene și internaționale.

‘Proiectul are ca scop principal preluarea în legislația națională a unei noi directive europene – Directiva (UE) 2025/872, cunoscută ca DAC9 – adoptată la nivelul Uniunii Europene în aprilie 2025. Directiva stabilește reguli actualizate privind cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre, în special în contextul economiei digitale și al aplicării impozitului minim global pentru marile grupuri de companii’, se arată într-un comunicat al MF, transmis vineri AGERPRES.

Prin modificările propuse, România aliniază legislația fiscală la standardele europene și internaționale, urmărind un cadru fiscal ‘mai clar, mai predictibil și mai echitabil’.

Potrivit sursei citate, un obiectiv important al proiectului este îmbunătățirea schimbului automat de informații între administrațiile fiscale din Uniunea Europeană. Acest mecanism permite autorităților să își transmită date relevante despre impozitarea companiilor mari.

De asemenea, prin propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, Ministerul Finanțelor urmărește creșterea transparenței fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea analizei de risc, oferind în același timp soluții digitale moderne pentru contribuabilii de bună-credință.

‘Una dintre principalele noutăți aduse de DAC9 este reducerea semnificativă a obligațiilor de raportare pentru marile grupuri de companii. Grupurile multinaționale și grupurile naționale mari, cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro, vor putea depune o singură declarație fiscală la nivel de grup, în locul mai multor declarații separate pentru fiecare entitate din cadrul grupului. Această raportare centralizată va reduce birocrația și costurile administrative, atât pentru companii, cât și pentru autoritățile fiscale’, transmit reprezentanții ministerului în comunicat.

Publicitate

Proiectul de ordonanță introduce utilizarea unui formular standard pentru declarația informativă privind impozitul suplimentar (impozitul minim global). Modelul acestui formular va fi aprobat prin ordin al președintelui ANAF, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Totodată, sunt stabilite termene clare de raportare, reguli pentru schimbul automat de informații între statele membre și mecanisme de cooperare pentru corectarea eventualelor erori evidente din declarații.

‘Pe lângă transpunerea DAC9, proiectul aduce clarificări și completări regulilor existente privind schimbul de informații referitoare la conturile financiare. Astfel, sunt eliminate unele lacune legislative care, până acum, se refereau doar la obligația de raportare, fără a reglementa explicit schimbul efectiv de date pentru anumite tipuri noi de conturi’, precizează instituția.

Pentru a asigura aplicarea corectă a noilor prevederi, proiectul prevede sancțiuni contravenționale cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

Potrivit sursei citate, acestea se aplică, de exemplu, în cazul utilizării altor formulare decât cele standardizate sau al nerespectării obligației de păstrare a documentelor și evidențelor fiscale pentru o perioadă de minimum 5 ani. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Încă un lot de lapte praf retras de la vânzare din magazine. Conține un ingredient neconform. Atenționări pentru cumpărători

Publicat

Publicitate

Încă un lot de lapte praf este retras de la vânzare din magazine, după situații similare înregistrate în decembrie 2025 și la începutul lunii ianuarie 2026. Este vorba despre lapte praf NAN 1 Comfortis, distribuitor Nestle Romania. ANSVSA anunță că produsul poate conține un ingredient neconform, informează alba24.ro.

Ca măsură de precauție și în strânsă colaborare cu autoritățile locale, Nestlé România adaugă încă un lot pe lista de loturi de formulă de lapte NAN 1 Comfortis 800g vizate de rechemarea de la consumatori inițiată în data de 6 ianuarie 2026, potrivit anunțului.

”Siguranța și bunăstarea sugarilor reprezintă prioritatea noastră absolută.

Această situație este cauzată de o problemă de neconformitate a unui ingredient provenit de la un furnizor extern, ingredient folosit în rețeta acestui lot.

Menționăm faptul că nu au fost semnalate cazuri confirmate de probleme de sănătate asociate consumului produselor din loturile menționate”, se arată în informarea publicată de ANSVSA.

Produsul vizat – NAN 1 Comfortis 800 g, Lot nr. 53260346AA, data limită de consum 30.11.2027 – este retras de la vânzare din magazine Lidl și Kaufland din Alba și din țară.

Publicitate

Persoanele care au achiziționat produse din lotul vizat sunt rugate să nu le ofere spre consum.

Cumpărătorii pot returna produsele din lotul vizat direct la magazinele de unde le-au achiziționat pentru a primi contravaloarea acestora sau pot suna gratuit la telefonul consumatorului 0800 863 785 de luni pana vineri între orele 09:00 – 18:00 / e-mail contact@ro.nestle.com

Citeste mai mult

Economie

Botoșani, printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025: Doar 36 de firme și PFA afectate

Publicat

Publicitate

Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.553, în creștere cu 3,84% față de 2024, când au fost înregistrate 7.274 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 1.359, număr în scădere cu 1,16% față de perioada ianuarie-decembrie 2024.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 661 insolvențe (plus 13,77%), Cluj – 511 (minus 3,40%), Timiș – 427 (plus 0,71%), Ilfov – 411 (plus 45,74%) și Iași – 256 (minus 16,07%).

Cele mai puține insolvențe s-au consemnat anul trecut în județele Covasna – 26 (minus 7,14%), Harghita – 34 (minus 10,53%), Botoșani – 36 (minus 30,77%), Vaslui – 50 (plus 21,95%), Giurgiu – 51 (minus 1,92%) și Gorj – 54 (minus 6,90%).

Numai în luna decembrie 2025 au fost înregistrate 1.046 de insolvențe, cele mai multe în București, respectiv 208, și în județele Cluj (78), Timiș (63) și Bihor (60).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.587 (minus 16,56% comparativ cu perioada ianuarie-decembrie 2024), construcții – 1.374 (minus 8,34%), transport și depozitare – 797 (plus 5,98%) și în industria prelucrătoare – 746 (minus 12,44%).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending