Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un bărbat din Botoșani a fost amendat cu 1000 lei după ce a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie pentru un live pe telefon

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Botoșani a fost amendat de polițiștii locali după ce, în seara zilei de 15 noiembrie 2025, a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie, din Centrul Istoric, pentru a realiza o transmisie live cu telefonul mobil. Incidentul a fost raportat prin Serviciul Dispecerat, iar o patrulă din cadrul Serviciului de Ordine și Liniște Publică a fost direcționată imediat la fața locului.

Polițiștii l-au somat pe tânăr să coboare de pe monument, avertizându-l că fapta reprezintă contravenție conform H.C.L. nr. 44/2025, un act normativ care reglementează gospodărirea, ordinea și curățenia în municipiul Botoșani. Potrivit acestuia, folosirea mobilierului urban sau a amenajărilor publice în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este strict interzisă.

Articolul 7, litera e) din Hotărârea Consiliului Local menționează explicit că este interzis urcatul sau șezutul pe monumente, pe pervazuri, pe treptele clădirilor sau pe marginile fântânilor arteziene. Polițiștii au explicat că astfel de reguli au scopul de a proteja patrimoniul, dar și siguranța publică.

După legitimare, persoanei i-a fost aplicată amenda minimă prevăzută de lege, de 1000 de lei, autoritățile precizând că au ales sancțiunea minimă întrucât bărbatul a cooperat și a coborât imediat de pe monument, fără a opune rezistență.

Reprezentanții Poliției Locale reamintesc că monumentul din Piața 1 Decembrie 1918, o prezență emblematică în Centrul Vechi al municipiului, este o lucrare de mare valoare istorică și artistică. Opera aparține sculptorului Horia Miclescu și poartă denumirea completă „Compania de mitraliere maior Ignat «în atac»”, fiind una dintre cele mai recunoscute și fotografiate opere din zona istorică a orașului.

Într-un comunicat, autoritățile au făcut din nou un apel la cetățeni să respecte regulile de conviețuire și protejare a spațiilor publice, pentru a evita deteriorarea unor obiective de patrimoniu și pentru a menține un climat civilizat în Centrul Istoric.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei

Publicat

Publicitate

Deși pentru multe administrații publice locale anul 2025 a fost unul complicat, cu blocaje, întârzieri la finanțări și presiuni bugetare, comuna Manoleasa pare să fi reușit să răstoarne perspectiva.

Finalul de an găsește comunitatea cu proiecte importante aproape de linia de sosire, după ce lucrările aflate peste pragul de 50% au continuat să primească fonduri atât de la bugetul de stat, cât și din programele naționale sau europene.

Primarul comunei, Cristinel Leonard Aroșculesei, explică faptul că a fost nevoie de multă insistență, documentație suplimentară și dialog permanent cu autoritățile finanțatoare pentru ca proiectele să nu fie oprite.

„Echipele au lucrat constant, chiar dacă au existat perioade tensionate. Important este că în acest moment investițiile sunt pe ultima sută de metri și se apropie de recepție”, a precizat edilul.

Printre cele mai vizibile proiecte se numără dispensarul medical din Manoleasa, o investiție de aproximativ 2,3 milioane de lei, care aduce comunității un spațiu modern, adaptat nevoilor actuale, cu săli de consultații, zonă de tratamente și condiții decente pentru personalul medical. Primăria transmite că recepția lucrărilor va avea loc chiar în luna decembrie.

Publicitate

Tot la capitolul infrastructură socială, căminele culturale din Manoleasa și Zahoreni, finanțate cu 3,3 milioane de lei, sunt finalizate și pregătite pentru recepție. Clădirile au fost consolidate, modernizate și dotate, pentru ca localnicii să aibă spații adecvate pentru evenimente comunitare, activități culturale și programe educative.

O componentă majoră a investițiilor din 2025 o reprezintă drumurile realizate prin Programul Național “Anghel Saligny”, cu o valoare totală de 14,1 milioane de lei. Lucrările din satele Sadoveni, Zahoreni, Manoleasa și Liveni sunt finalizate, iar recepțiile se desfășoară în aceste zile. După ani de zile de așteptări, de acum, localnicii vor circula, în sfârșit, pe drumuri asfaltate și moderne.

În paralel, primăria derulează și proiecte finanțate prin AFIR, tot pentru infrastructura rutieră. Acestea se află într-un stadiu avansat de execuție, iar administrația estimează că vor putea fi gata în termenii stabiliți în contractul cu constructorii.

„Ne-am dorit ca oamenii să simtă la propriu că lucrurile se schimbă în bine, iar drumurile, dispensarul sau căminele culturale sunt investiții pe care le așteaptă demult. Continuăm să lucrăm cu aceeași determinare”, a mai spus primarul Aroșculesei.

Pentru Manoleasa, finalul de an nu înseamnă doar închiderea unor proiecte, ci și deschiderea unei noi etape. Administrația locală pregătește deja documentația pentru alte investiții în 2026, mizând pe experiența acumulată și pe noile oportunități de finanțare.

Citeste mai mult

Eveniment

DNSC: Mai multe site-uri web au fost indisponibile din cauza unor probleme ale serviciilor Cloudflare

Publicat

Publicitate

Mai multe site-uri web au fost indisponibile marți din cauza unor probleme ale serviciilor Cloudflare, care între timp au fost remediate, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică.

‘În cursul zilei de astăzi, mai multe site-uri web (inclusiv site-ul DNSC, dar și site-uri ale unor entități de presă sau rețele de socializare) au devenit indisponibile din pricina unor probleme de furnizare a serviciilor companiei Cloudflare. Problemele semnalate au fost remediate între timp’, au anunțat reprezentanții DNSC pe pagina de Facebook a instituției.

Cloudflare este o companie care oferă servicii de securitate și de creștere a performanței site-urilor web, funcționând ca un proxy invers care direcționează traficul dintre vizitatori și serverul unui site. Din cauza acestui rol intermediar, indisponibilitatea serviciilor companiei determină erori la accesarea site-urilor web aflate sub gestiune, fără să semnaleze o problemă cu infrastructura site-ului respectiv, explică sursa citată.

‘DNSC transmite că acest eveniment a fost datorat unor erori operaționale și nu este o consecință a unui atac cibernetic. Analiza tehnică nu a identificat elemente care să indice o compromitere a sistemelor’, precizează specialiștii în cybersecurity. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC/Facebook.com

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé”, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Atunci când muzica schimbă existențe. Destinul tragic a două personalități de referință ale scenelor muzicale și ale artelor spectacolului austriece și europene – Alma (1906-1944) și tatăl ei, Arnold Rosé (1863-1946) – este explorat în expoziția eveniment „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé”, care va putea fi vizitată între 21 noiembrie 2025 și 1 februarie 2026, la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” (vernisaj – 21 noiembrie, ora 17.00). Evenimentul este organizat de Memorialul Ipotești, în colaborare cu Asociația „Un concept Luna” și Forumul Cultural Austriac.

               Cei doi prodigioși instrumentiști aveau o relație destul de puțin cunoscută cu România – Arnold Rosé s-a născut la Iași, în 1863, înainte ca familia sa să se mute la Viena; de asemenea, în anii 1920, cvartetul Rosé cânta nu rareori cu George Enescu. Cariera celor doi violoniști Rosé, ca și cea a multor altor muzicieni, s-a încheiat brusc în 1938, când Austria a fost anexată de Reich-ul nazist. În timp ce tatăl ei a reușit să se refugieze în Marea Britanie, Alma Rosé a fost arestată și deportată în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Aproape din întâmplare, Alma Rosé a fost auzită cântând și, la ordinul conducătorilor lagărului, ea a creat și dirijat o adevărată orchestră de femei. Astfel, ea a reușit să salveze viețile a numeroase muziciene evreice înainte de a muri ea însăși în acel lagăr, în 1944. Majoritatea instrumentistelor din această orchestră au supraviețuit și au fost eliberate în 1945. Peste 66.000 de evrei austrieci au căzut victime ale Holocaustului.

               Expoziția de la Ipotești prezintă totodată o cercetare a muzicologului Vlad Văidean despre turneele realizate de Cvartetul Rosé în România, la începutul secolului 20, precum și despre relația dintre Arnold Rosé și George Enescu. Această secțiune este realizată cu sprijinul Muzeului Național „George Enescu” din București.

               Oferită de Haus der Geschichte Österreich (Muzeul de istorie recentă a Austriei) și de Forumul Cultural Austriac, expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este prezentată într-un concept scenografic supervizat de Luana Popa și Dinel Teodorescu („Un concept Luna”), special pentru Memorialul Ipotești.

               Expoziția „Doar viorile au rămas – Alma și Arnold Rosé” este însoțită de o prezentare extinsă a dezvoltării proiectului VR HUMAN VIOLINS – PRELUDE, scris și regizat de Ioana Mischie. HUMAN VIOLINS – PRELUDE este un proiect VR interactiv, despre puterea de transformare a muzicii în cele mai întunecate vremuri. A fost premiat cu Smart Award (FIPADOC, FR, 2025), cu Premiul european XR pentru cea mai bună regie artistică (Festivalul Stereopsia, BE, 2024) și a fost selectată in cadrul primei competiții Cannes Immersive, fiind menționată printre cele mai bune opt proiecte imersive din întreaga lume în anul 2024. Este totodată prima co-productie romano-franceza in domeniul VR.

               Proiectul este inspirat de un fapt real: în timpul Holocaustului, evreilor li s-a permis să aleagă un singur obiect înainte de a pleca în lagăre și mulți au ales să-și ia cu ei viorile. HUMAN VIOLINS PRELUDE urmărește povestea ficționalizată a unei fete, pe nume Alma, pasionată de sunetul viorii sale, publicul având posibilitatea de a duce mai departe moștenirea muzicii ei.

Publicitate

               HUMAN VIOLINS PRELUDE este scris și regizat de Ioana Mischie, produs de STORYSCAPES în colaborare cu DAPROD, co-finanțat de AFCN. Parteneri: Studioset si Noe-Fi Studios.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending