Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vrei să fii detectiv particular? IPJ Botoșani organizează examen de atestare

Publicat

Publicitate

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr. 329/2003 cu modificările și completările ulterioare referitoare la dobândirea calității de detectiv particular, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, cu sediul în municipiul Botoșani, Bd. Mihai Eminescu nr. 57, organizează în ziua de 19 februarie 2026, ora 10:00,

E X A M E N pentru atestarea profesională a calității de detectiv particular, cu respectarea Procedurii privind activitatea de eliberare a atestatului de detectiv particular emisă de către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale nr. 461.583/03.12.2024.

 

CONDIȚII DE PARTICIPARE:

Pentru a putea participa la examen, orice persoană interesată trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  • Să aibă cetățenia română sau cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale spațiului economic european;
  • Să aibă domiciliul în județul Botoșani;
  • Posedă cel puţin studii medii şi este absolventă a unei şcoli postliceale de detectivi sau a îndeplinit funcţia de poliţist ori lucrător în cadrul unor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice sau securităţii naţionale ori este absolventă a unei instituţii de învăţământ superior şi a absolvit un curs în specialitatea detectiv particular;
  • Să fie aptă din punct de vedere medical;
  • Să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;
  • Nu desfășoară o activitate care implică exercițiul autorității publice;
  • Să obțină avizul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani;
  • A promovat examenul de atestare a calității de detectiv particular, conform prevederilor art. 7 ori deține un certificat de calificare în această profesie sau un atestat similar eliberat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European.

 

Publicitate

Persoanele interesate vor putea prezenta până la data de 30.01.2026, polițistului din cadrul Serviciului de Investigații Criminale desemnat pentru verificarea și primirea documentelor, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, următoarele documente:

  • Cerere de înscriere la examenul de atestare a calității de detectiv particular;
  • Actul de identitate al candidatului, în original și în copie;
  • Certificate medicale și de atestare psihologică, eliberate de o unitate sanitară specializată, respectiv un laborator autorizat, cu termen de valabilitate 6 luni de la data emiterii;
  • Actul de studii, în original și în copie, sau, după caz, adeverință din care să reiasă îndeplinirea unei funcții de polițist sau lucrător în cadrul unor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice sau securității naționale, conform art. 6, alin. 1, lit. c) din Legea nr. 329/2003.
  • Actul de absolvire a unui curs de specialitate, în original și în copie;
  • Curriculum vitae;
  • Declarație din care să rezulte că nu desfășoară activități care să implice exercițiul autorității publice;
  • Dovada achitării la casieria Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani a tarifului (292 RON) pentru susținerea examenului (achitarea tarifului pentru susținerea examenului de atestare a cunoștințelor se va face la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani – Serviciul Financiar – Contabilitate, numai după obținerea avizului în vederea participării la examen).

Fotocopiile documentelor se certifică pentru conformitate cu originalul prin semnarea de către polițistul desemnat cu primirea și verificarea acestora. Originalul documentelor prezentate se restituie pe loc, după confruntarea copiilor cu acestea.

 

PROBE DE EXAMEN:

  1. Proba scrisă

Proba scrisă a examenului constă într-un test grilă ce cuprinde 20 de întrebări, fiecare întrebare având trei variante de răspuns, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte.

Întrebările vor fi întocmite pe baza tematicii și a bibliografiei ce se regăsesc în Anexa 1 a prezentului anunț.

Membrii comisiei vor înmâna fiecărui candidat câte un exemplar al testului și o foaie de răspuns ce se semnează și ștampilează de către unul dintre membrii comisiei.

Modalitatea de completare a foii de răspuns este de barare cu o linie orizontală a răspunsului considerat incorect și cu două linii unite în forma literei „X” pentru răspunsul considerat corect.

Timpul de examinare se stabilește de comisie, dar nu poate fi mai mic de o oră și se comunică la începerea examinării.

Fiecare candidat primește foaia de răspuns pe colțul din dreapta sus își trece numele și prenumele, apoi îndoaie colțul foii. În primele 15 minute ale examenului, membrii comisiei de examinare trec pe la fiecare candidat, lipesc și ștampilează colțul respectiv.

Fiecare răspuns corect este apreciat cu 0,5 puncte.

Este declarat admis la proba scrisă candidatul care obține cel puțin nota 5.

După corectarea testelor la proba scrisă, candidații vor fi înștiințați de rezultatul obținut, fie personal, fie prin afișarea acestora într-un loc accesibil publicului.

 

  1. Interviu (pentru candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă)

Candidații declarați „ADMIS” la proba scrisă intră la interviu în ordinea alfabetică.

Interviul se realizează de către comisia de examinare desemnată pentru proba scrisă.

Anterior începerii interviului, pe baza tematicii și bibliografiei publicate, comisia de concurs procedează la stabilirea unor subiecte de examinare, în număr egal cu numărul candidaților admiși la proba scrisă, fiecare subiect fiind compus dintr-un număr de 5 întrebări pentru care se elaborează un ghid de interpretare conținând baremul de apreciere.

Subiectele se stabilesc prin formularea unor întrebări diferite de cele din Anexa 2 a prezentului anunț, sau prin întrebări referitoare la o speță privind activitatea detectivilor particulari, concepute de comisie în limitele și pe baza tematicii și bibliografiei.

Pentru fiecare dintre cele 5 întrebări, comisia stabilește punctajul de notare între 1 și 3 puncte, în raport de complexitatea acesteia, astfel încât suma punctelor acordate prin baremul celor 5 întrebări să nu depășească cifra 9, la care se adaugă 1 punct din oficiu.

Interviul va începe cu adresarea de către comisia de examinare a uneia sau mai multor întrebări, conform ghidului de interviu din Anexa nr. 2, urmărind a se stabili opiniile candidaților cu privire la profesia de detectiv particular, calități și aptitudini necesare, colaborarea cu unitățile de poliție.

Răspunsurile la întrebările din ghidul de interviu (Anexa nr. 2) nu se vor puncta.

La interviu acordă note atât președintele cât și membrii comisiei, iar nota finală se determină ca medie aritmetică a notelor acordate.

Este declarat admis la proba interviului candidatul care va obține cel puțin nota 5.

Imediat după susținerea interviului, candidații vor fi înștiințați de rezultatul obținut, fie personal, fie prin afișarea acestora într-un loc accesibil publicului.

Tematica și bibliografia pregătirii de specialitate a candidaților care doresc să susțină examenul pentru obținerea atestatului de detectiv particular se regăsește în Anexa nr. 1 a prezentului anunț.

Rezultatele finale ale examenului de atestare vor fi afișate timp de 10 zile.

În termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor, candidații respinși la examenul de obținere a atestatului pot depune contestație la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

 

Examenul de atestare a calității de detectiv particular va avea loc în data de 19 februarie 2026, ora 10:00, la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, din municipiul Botoșani, Bd. Mihai Eminescu nr. 57.

 

Reprezentanții mandatați ai asociațiilor profesionale de detectivi particulari care doresc să participe la examen, își vor comunica intenția, în scris, la Serviciul de Investigații Criminale până la data de 30.01.2026.

 

ANEXA nr. 1

 

TEMATICA și BIBLIOGRAFIA

pentru candidații la examenul de atestare a calității de detectiv particular

TEMATICA

  • Drepturile și libertățile fundamentale  – Constituția României;
  • Legea penală și limitele ei de aplicare;
  • Infracțiunea;
  • Infracțiuni contra libertății persoanei;
  • Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private;
  • Infracțiuni contra înfăptuirii justiției;
  • Infracțiuni de corupție;
  • Infracțiuni de serviciu;
  • Infracțiuni de fals;
  • Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege;
  • Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice;
  • Infracțiuni contra securității naționale;
  • Metode speciale de supraveghere și cercetare;
  • Percheziția;
  • Sesizarea organelor de urmărire penală;
  • Contractul;
  • Exercitarea profesiei de detectiv particular;
  • Organizarea și funcționarea societăților specializate și cabinetelor individuale de detectivi particulari;
  • Protecția informațiilor clasificate;
  • Clasificarea informațiilor. Măsuri minime de protecție a informațiilor clasificate. Accesul la informațiile clasificate
  • Constituirea societăților;
  • Prelucrarea datelor cu caracter personal;

 

BIBLIOGRAFIA

 

  • Constituția României, din 1991, republicată, Titlul II, cap. I, II;
  • Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare:

– Partea generală, Titlul I, Titlul II;

– Partea specială, Titlul I, cap. VI, art. 206 – 208, cap. IX, art. 224 – 227, Titlul IV, art. 266, art. 268, art. 269, art. 271, art. 272, art. 273, art. 275, art. 277, Titlul V, cap. I, art. 291, art. 292, cap. II, art. 302 – 304, Titlul VI, cap. III, art. 320 – 327, Titlul VII, cap. IV, art. 348, cap. VI, art. 360-366, Titlul X, art. 409 – 410;

  • Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală cu modificările și completările ulterioare:

– Partea generală, Titlul IV, cap. IV, cap. VI, art. 156 – 158;

– Partea specială, Titlul I, cap. II, art. 288 – 290;

  • Legea nr. 287/2009, republicată, privind Codul Civil, Cartea V, Titlul II, cap. I;
  • Legea nr. 329/2003, republicată, privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificările și completările ulterioare;
  • HG nr. 1666/2004, privind Norme de aplicare a Legii nr. 329, cu modificările și completările ulterioare;
  • Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, cap. I, cap. III;
  • HG nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor Naționale de protecția a informațiilor clasificate în România cu modificările și completările ulterioare, cap. II, Secțiunea a 1-a, Secțiunea a 3-a, Secțiunea a 5-a;
  • Legea nr. 31/1990, republicată, privind societățile, cu modificările și completările ulterioare, Titlul II, cap. I, cap. III;
  • Legea nr. 363/2018, privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulația a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;
  • Legea nr. 190/2018, privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

ANEXA nr. 2

 

GHID DE INTERVIU

Pentru candidații la examenul de atestare a calității de detectiv particular

 

– De ce doriți să deveniți detectiv particular?

– Ce vă atrage la această profesie?

– Ce activități ați desfășurat până în prezent? Ce profesie aveți?

– Considerați că sunteți pregătit pentru a face față sarcinilor profesiei de detectiv particular?

– Ce calități și aptitudini credeți că trebuie să aibă un bun detectiv particular?

– Cât de importantă credeți că este păstrare confidențialității activității desfășurate ca detectiv particular?

– Cunoașteți deontologia profesiei de detectiv particular? La ce se referă și de ce este necesară?

– De ce este necesară profesia de detectiv particular?

– Ce obiective vă propuneți ca detectiv particular?

– Cum vedeți colaborarea cu unitățile de poliție?

– Cum preferați să lucrați, în cadrul unei societăți specializate de detectivi particulari sau veți înființa propria societate?

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

ITM Botoșani avertizează: Angajatorii sunt obligați să se înregistreze în REGES-ONLINE pentru a evita sancțiuni

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Botoșani reamintește tuturor angajatorilor din județ obligația legală de a se înregistra în noua platformă digitală REGES-ONLINE, în condițiile în care, până la această dată, există încă angajatori activi care nu au parcurs acest pas esențial.

Potrivit ITM Botoșani, angajatorii au obligația nu doar de a se înrola în REGES-ONLINE, ci și de a completa toate elementele contractelor individuale de muncă active la data accesării Registrului, care nu se regăsesc în vechiul sistem informatic REVISAL.

Începând cu 1 ianuarie 2026, aplicația REVISAL nu mai este disponibilă, iar toate raportările privind evidența salariaților se realizează exclusiv prin REGES-ONLINE. În acest context, reprezentanții instituției atrag atenția că întârzierea înregistrării poate conduce la blocaje administrative și, implicit, la sancțiuni contravenționale.

„Pe lista angajatorilor activi care nu s-au înrolat în noua platformă figurează atât angajatori din sistemul privat, cât și din sistemul public. Facem apel la aceștia să își ia măsurile necesare și să urgenteze înregistrarea, pentru a evita aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege”, transmit reprezentanții ITM Botoșani.

Procedură simplificată și acces online

Pentru angajatorii care nu au parcurs încă procedura de înregistrare, ITM Botoșani precizează că:

  • Înregistrarea se face direct din browser, fără instalarea unei aplicații locale, accesând site-ul:
    https://reges.inspectiamuncii.ro/

    Publicitate
  • Autentificarea este posibilă fie printr-un cont creat în platforma RoEID, fie prin semnătură digitală calificată, similar procedurilor utilizate la ANAF;

  • Datele din REVISAL au fost deja migrate în noul sistem, nefiind necesară o acțiune manuală din partea angajatorilor.

Materiale de suport pentru utilizatori

Pentru a sprijini angajatorii în procesul de tranziție, Inspecția Muncii pune la dispoziție mai multe materiale informative:

ITM Botoșani oferă sprijin angajatorilor

Daniela Petronela Lozneanu, Inspector-Șef al ITM Botoșani, și Alina Pahone, Inspector-Șef Adjunct Relații de Muncă, fac un apel public către angajatori să se mobilizeze și să finalizeze cât mai rapid trecerea la REGES-ONLINE.

Totodată, conducerea ITM Botoșani își exprimă disponibilitatea de a oferi îndrumare și sprijin angajatorilor care întâmpină dificultăți în utilizarea noii platforme, astfel încât implementarea REGES-ONLINE să se realizeze corect și eficient.

Reprezentanții instituției reamintesc că neîndeplinirea obligațiilor legale privind înregistrarea și completarea datelor în REGES-ONLINE poate atrage sancțiuni, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 295/2025.

Citeste mai mult

Cultura

Comedia „O noapte nebună, nebună!”, în această săptămână, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

𝐃𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆, 𝟐𝟓 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, de la ora 𝟏𝟗.𝟎𝟎, iubitorii de teatru sunt invitați la spectacolul 𝑶 𝒏𝒐𝒂𝒑𝒕𝒆 𝒏𝒆𝒃𝒖𝒏𝒂̆, 𝒏𝒆𝒃𝒖𝒏𝒂̆! de Ray Cooney.

Spectacolul „O noapte nebună, nebună!” este o adaptare după textul lui Ray Cooney, renumit actor şi dramaturg englez, supranumit Feydeau al Angliei, apreciat atât de public, cât şi de critica de specialitate, fapt recompensat prin acordarea titlului de „Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic”.
Comedia „O noapte nebună, nebună!” poate fi considerată, în egală măsură, o farsă, o comedie de moravuri, o satiră politică, dar şi toate acestea la un loc, fără a ştirbi cu nimic din calităţile vreuneia dintre cele trei.

Răsturnările de situaţie, încurcătura de minciuni, acumularea de personaje-surpriză, rafinamentul comicului de limbaj, contrastul dintre adevărata faţă a protagoniştilor şi ceea ce se consideră ei a fi, multitudinea de tipologii – toate converg spre o succesiune ameţitoare de situaţii comice, fapt ce contribuie la realizarea unei comedii savuroase, în traducerea și adaptarea lui Lucian Băleanu și în viziunea regizorului Alexandru Vasilachi.
𝑅𝑒𝑔𝑖𝑎 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆: 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑎𝑛𝑑𝑟𝑢 𝑉𝑎𝑠𝑖𝑙𝑎𝑐ℎ𝑖
𝑇𝑟𝑎𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝐿𝑢𝑐𝑖𝑎𝑛 𝐵𝑎̆𝑙𝑒𝑎𝑛𝑢
𝑆𝑐𝑒𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑎 – 𝑀𝑖ℎ𝑎𝑖 𝑃𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎𝑚𝑎𝑔𝑖𝑢
𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑚𝑒 – 𝐴𝑙𝑖𝑛𝑎 𝐷𝑖𝑛𝑐𝑎̆
𝐶𝑜𝑟𝑒𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑎 – 𝑉𝑖𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑛
𝐶𝑢 : 𝑆𝑜𝑟𝑖𝑛 𝐶𝑖𝑜𝑓𝑢, 𝐼𝑜𝑎𝑛 𝐶𝑟𝑒𝑡̦𝑒𝑠𝑐𝑢, 𝐴𝑛𝑑𝑟𝑒𝑒𝑎 𝑀𝑜𝑡̦𝑐𝑢, 𝐵𝑜𝑔𝑑𝑎𝑛 𝑀𝑢𝑛𝑐𝑎𝑐𝑖𝑢, 𝑅𝑎𝑑𝑢 𝐷𝑟𝑎𝑔𝑜𝑠̦, 𝐿𝑜𝑟𝑒𝑛𝑎- 𝑃𝑒𝑡𝑟𝑜𝑛𝑒𝑙𝑎 𝐶ℎ𝑖𝑟𝑖𝑏𝑢𝑡̦𝑎̆, 𝑃𝑒𝑡𝑟𝑢𝑡̦ 𝐵𝑢𝑡𝑢𝑚𝑎𝑛, 𝐶𝑟𝑒𝑛𝑜𝑙𝑎 𝑀𝑢𝑛𝑐𝑎𝑐𝑖𝑢, 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑎𝑛𝑑𝑟𝑎 𝑉𝑖𝑐𝑜𝑙, 𝐶𝑒𝑧𝑎𝑟 𝐴𝑚𝑖𝑡𝑟𝑜𝑎𝑒𝑖.
Biletele se găsesc la:
𝐀𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 „𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮”, 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐮𝐳𝐚 𝐯𝐨𝐝𝐚̆ 📞 0735.779.821 ▪marți-vineri: 𝟏𝟎°°-𝟏𝟖°° ▪ sâmbătă, duminică: 𝟏𝟑°°-𝟏𝟗°°
Pret bilet: 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă
Preț bilet elevi – 𝟐𝟎 𝐥𝐞𝐢, pensionari – 𝟐𝟓 𝐥𝐞𝐢
𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 53 de ani, din Lunca, și-a bătut soția fără milă. Polițiștii l-au scos afară din locuință și au emis ordin de prote

Publicat

Publicitate

Ordin de protecție emis de către polițiști pentru violență în familie

La data de 20 ianuarie 2026, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis ordin de protecție provizoriu față de un bărbat, de 53 de ani, din comuna Lunca, pentru faptul că, ar fi agresat-o fizic pe soția sa, în timp ce se aflau la locuința comună.

 

În urma completării formularului de evaluare a riscului a reieșit faptul că există risc iminent și a fost emis ordin de protecție provizoriu fără monitorizare electronică.

Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a păstra o distanța de 200 de metri față de victimă. În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de acesta poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie.

Publicitate

 

Măsurile de siguranță care se pot lua în cazul violenței în familie 

Măsurile de siguranţă au ca scop eliminarea stării de pericol public şi prevenirea infracţionalităţii în general.

Astfel, Legea nr. 217/2003 Rep., pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prevede instituirea Ordinului de protecţie. Potrivit prevederilor art.23, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată cu caracter provizoriu, prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii/interdicţii:

evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

reintegrarea victimei, și după caz, a copiilor în locuința familiei;

obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori  față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ ale victimei.

interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu victima.

  Victima violenței în familie se poate adresa:

Poliției pentru a depune o plângere;

unei unități spitalicești, pentru a primi îngrijiri medicale;

Medicului legist pentru a obține certificat medico legal;

Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de servicii sociale complexe, mai ales în cazul în care sunt implicați copiii victimei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending