Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

DNSC avertizează asupra unei tentative de fraudă, prin apeluri false în numele unor instituții sau autorități

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra faptului atacatorii folosesc frecvent identitatea vizuală a unor instituții precum Interpol, Europol, Poliția Română, ANAF sau chiar DNSC pentru a crea aparența de credibilitate în tentativele de fraudă online.

‘Atenție la mesajele, link-urile și documentele primite din surse necunoscute sau suspecte! Atacatorii folosesc frecvent identitatea vizuală a unor instituții precum Interpol, Europol, Poliția Română, ANAF sau chiar DNSC pentru a crea aparența de credibilitate în tentativele de fraudă online. Victimele sunt adesea intimidate prin acuzații grave (ex. pornografie juvenilă, pedofilie, exhibiționism, cyberpornografie) și prin impunerea unui termen scurt de răspuns (48 de ore), pentru a induce presiune și panică. În aceste condiții, capacitatea de analiză scade, iar atacatorii încearcă să obțină date sensibile printr-un simplu ‘reply’ la e-mail-ul inițial’, arată DNSC într-o postare pe propria pagină de Facebook.

În context, specialiștii DNSC recomandă utilizatorilor de internet să analizeze cu atenție conținutul mesajului, să verifice adresa reală a expeditorului și să evite accesarea link-urilor sau atașamentelor suspecte. De asemenea, aceștia sunt sfătuiți să marcheze astfel de e-mail-uri ca SPAM.

‘Dacă ați interacționat deja și ați oferit date personale, de autentificare sau financiare, contactați de urgență banca pentru blocarea cardului, Poliția pentru deschiderea unei investigații și DNSC (prin numărul 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro) pentru a informa și alți utilizatori despre tipul acesta de atac’, recomandă instituția.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Sănătății anunță că va urma o reclasificare a spitalelor. „Din opt categorii vor rămâne doar patru”

Publicat

Publicitate

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă că va urma o reclasificare a spitalelor. Măsura presupune o reaşezare a serviciilor pe care unităţile sanitare le pot oferi pacienţilor, dar acest lucru nu înseamnă că vor fi închise unităţi medicale.

„Nu toate spitalele trebuie să ofere toate tipurile de servicii. Cu această gândire sovietică am ajuns acum în situaţia în care să avem foarte multe unităţi sanitare care nu îşi pot acoperi gărzile, care nu au toate specialităţile, care nu oferă de fapt servicii pacienţilor şi acesta este un motiv discutat de ani de zile de nemulţumire din partea pacienţilor. Practic, noi nu am reuşit în ultimii zece ani, în anumite zone, să creştem accesul oamenilor la servicii de sănătate”, a precizat ministrul Alexandru Rogobete, citat de Agerpres.

Ministrul Sănătății a explicat că în prezent în România există opt categorii de spitale publice, iar fiecare are un alt plan de tarifare şi propriile reguli.

„Nimeni nu mai înţelege nimic din ce se întâmplă acolo. Ideea de bază este una simplă, de a simplifica lucrurile cât se poate de mult.

Vom avea spitale de importanţă strategică, adică acele spitale care au infrastructura necesară pentru a putea răspunde unei catastrofe, de exemplu, pentru a putea extinde capacitatea ATI, capacitatea blocului operator, capacitatea de intervenţie în caz că ne întâlnim cu victime multiple. Sunt acele spitale care pot oferi toate tipurile de servicii medicale de urgenţă”, a detaliat ministrul Rogobete.

El a mai subliniat că reclasificarea spitalelor nu înseamnă închiderea lor.

Publicitate

„Reclasificarea spitalelor înseamnă că din opt categorii de spitale vom avea doar patru, iar toate vor fi reclasificate, remonitorizate şi încadrate acolo unde le este locul în funcţie de infrastructură, capacitatea de a oferi servicii şi, foarte important, dorinţa lor de a-şi dezvolta zona de ambulatoriu de specialitate, care este absolut necesară”, a mai menţionat ministrul Rogobete.

sursa: Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Săptămâna Educației Globale la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu Albești

Publicat

Publicitate

În perioada 17–21 noiembrie 2025, elevii și cadrele didactice din cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu- Albești au luat parte la Săptămâna Educației Globale, o inițiativă europeană dedicată formării unei generații responsabile, informate și implicate în problemele lumii moderne.

Tema oficială a ediției din acest an – „Construirea unui viitor just, pașnic și sustenabil” – a fost un punct de plecare pentru reflecție și acțiune. Așadar, pornind de la această temă, școala noastră a adaptat tema locală a proiectului: „Planeta în schimbare – acționăm acum!”, punând accent pe protejarea mediului și responsabilitatea fiecăruia în raport cu planeta.

Activitățile au avut ca scop promovarea responsabilității față de mediu, conștientizarea provocărilor globale și asumarea unui rol activ în protejarea planetei, oferindu-le elevilor posibilitatea să caute soluții concrete pentru protejarea mediului, dezvoltarea durabilă și implicarea comunității.

Sub coordonarea echipei de proiect: prof. Chitic Mihaela, prof. Ciocan Camelia, prof. Ghileschi Gabriela, prof. Maicariu Dana, prof. Zănoagă Loredana și cu implicarea cadrelor didactice: Buneanu Roxana, Ciocan Mihai, Ghileschi Manuela, Herghiligiu Simona, Hrișcă Gabriela, Istina Ana- Maria, Luchian Carmen, Maicariu Dana, Marcu Anca, Miron Mihaela, Neculau Vasilica, Solcan Iuliana, Șurghin Mihaela, elevii participanți au format o echipă dedicată schimbării pozitive. Fiecare membru a prezentat propria perspectivă asupra responsabilității ecologice prin mini-proiecte și mesaje cu impact:

 „Ajutați Pământul să zâmbească!”
Activitatea a evidențiat importanța gesturilor mici și constante, precum reciclarea și reducerea consumului de plastic.

 „Speranța începe cu mine – primul pas spre schimbare”
Elevii au discutat despre importanța responsabilității individuale în protejarea planetei și au realizat afișe motivaționale.

Publicitate

 „Planeta Pământ – casa noastră”
Proiectul a inclus prezentări interactive și materiale vizuale care au subliniat fragilitatea ecosistemelor.

 „Împreună pentru o dezvoltare durabilă – noi suntem generația următoare”
Elevii au analizat exemple de bune practici ecologice la nivel global și au formulat propuneri pentru comunitatea locală.

 „Puterea cuvintelor în schimbarea lumii”
Atelierul realizat a demonstrat cum mesajele pozitive, discursurile publice și comunicarea pot transforma mentalități.

Săptămâna Educației Globale a demonstrat că tinerii sunt pregătiți să devină o generație responsabilă, implicată și conștientă, capabilă să influențeze pozitiv viitorul, înțelegând că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar planeta are nevoie de acțiuni urgente, nu doar de promisiuni.

Cu perseverență, solidaritate și educație, putem transforma prezentul într-o lume mai curată, mai echitabilă și mai prietenoasă cu mediul.

Acționăm acum — pentru că Pământul nu mai poate aștepta!

 

Citeste mai mult

Eveniment

Razie de amploare a polițiștilor, în municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

În noaptea de 20 înspre 21 martie 2025, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani, împreună cu polițiști de investigații criminale, acțiuni speciale, rutieră și cu jandarmi din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi, au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică, în rândul cetățenilor.

 

Astfel, au fost vizate zonele în care se formează aglomerări de persoane, cele din proximitatea localurilor publice, precum și arterele rutiere adiacente, prilej cu care au fost legitimate peste 250 de persoane, 22 dintre acestea fiind supuse controlului corporal, fără a fi identificate bunuri interzise.

 

De asemenea, au fost controlate 148 de autovehicule. 48 dintre conducătorii auto au fost supuși testării cu aparatul etilotest, iar în unul dintre cazuri rezultatul a fost pozitiv.

 

Publicitate

În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate 76 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 24.000 de lei. Dintre acestea, 12 sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială și 63 de sancțiuni pentru abateri la regimul rutier.

 FOTO: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending