Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Mărțișoare oferite în trafic de polițiștii rutieri împreună cu reprezentații Registrului Auto Român

Publicat

Publicitate

Cu ocazia zilei de 1 Martie, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier, împreună cu reprezentanții Registrului Auto Român au oferit doamnelor și domnișoarelor întâlnite în trafic mărțișoare.

Acestea au primit și recomandări privind conduita preventivă la volan pentru a evita implicarea în evenimente nedorite.

Cu această ocazie, urăm doamnelor și domnișoarelor o primăvară frumoasă, fără evenimente rutiere!

 

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

La Avrămeni se va construi un parc fotovoltaic de 240 kWh. Viceprimarul George Telișcă a semnat astăzi contractul

Publicat

Publicitate

Într-un pas semnificativ pentru dezvoltarea durabilă a comunei Avrămeni, viceprimarul George Telișcă a anunțat astăzi semnarea unui contract de finanțare pentru construirea unui parc fotovoltaic cu o capacitate de 240 kWh. Evenimentul a avut loc într-un cadru oficial alături de Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

Proiectul reprezintă o realizare importantă în direcția modernizării infrastructurii locale și a adoptării unor soluții ecologice pentru producerea de energie. Conform declarațiilor viceprimarului, implementarea acestui parc fotovoltaic va contribui considerabil la reducerea costurilor cu energia pentru gospodăriile din Avrămeni, dar și la protejarea mediului înconjurător prin utilizarea surselor de energie regenerabilă.

„Semnarea acestui contract este o mare realizare pentru comuna noastră. Acest proiect este un pas important spre un viitor mai curat și mai eficient energetic. Ne dorim să sprijinim locuitorii comunei Avrămeni, reducându-le cheltuielile cu energia, în timp ce contribuim la protejarea mediului. Vom rămâne transparenți și vă vom ține la curent cu evoluția proiectului,” a declarat viceprimarul George Telișcă.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța proiectelor de acest tip pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și pentru reducerea dependenței de sursele de energie convenționale.

 „Parcul fotovoltaic din Avrămeni este un exemplu clar al modului în care autoritățile locale pot colabora cu ministerele și cu cetățenii pentru a construi un viitor mai verde. Investițiile în energia regenerabilă nu sunt doar o necesitate globală, ci și o oportunitate de a crea economii semnificative pentru comunitățile locale,” a explicat ministrul Burduja.

Parcul fotovoltaic va fi construit pe un teren deja identificat, iar autoritățile locale promit că lucrările vor începe în scurt timp, în conformitate cu termenii stabiliți în contract. Acesta va fi dotat cu echipamente de ultimă generație, care vor asigura o eficiență maximă în producția de energie solară.

Publicitate

Multe dintre instituțiile publice din Avrămeni vor beneficia de pe urma acestui proiect prin accesul mai facil la surse de energie mai ieftine și mai ecologice.

Autoritățile locale promit că vor continua să sprijine inițiativele de dezvoltare a infrastructurii regenerabile și în viitor, încurajând cetățenii să participe activ la proiectele de modernizare ale comunei.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții de primăvară: Babele. Ce semnifică, cum se aleg și care este legenda Babei Dochia

Publicat

Publicitate

Tradiții de primăvară: Babele. Ce semnifică, cum se aleg și care este legenda Babei Dochia. Tradițiile de primăvară sunt pline de semnificații și obiceiuri transmise din generație în generație. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al Babelor, care marchează începutul lunii martie, informează alba24.ro.

Primele 9 sau chiar 12 zile din această lună sunt dedicate Babei Dochia, un personaj legendar din folclorul românesc.

Zilele Babelor sunt legate de obiceiul Babei Dochia de a urca cu oile la munte. Acest obicei simboliza moartea și renașterea naturii, în legătură cu schimbările care au loc în timpul primăverii, aproape de echinocțiul de primăvară.

Ciclul începe pe 1 martie, ziua în care creștinii o sărbătoresc pe Sfânta Muceniță Evdochia, iar numele Babei Dochia ar veni chiar de la această sfântă.

Baba Dochia, un personaj dinainte de creștinism

Baba Dochia nu este un personaj de origine creștină, ci precreștină, așa cum notează Ion Ghinoiu. Ea a preluat doar numele și ziua de sărbătoare de la Sfânta Evdochia, dar, de fapt, este un simbol al unui personaj negativ. Este descrisă ca fiind o femeie urâtă și răutăcioasă, care își supune nora la mari încercări.

Publicitate

În tradițiile populare, Baba Dochia nu este doar cunoscută pentru cele 9 sau 12 cojoace, dar și pentru vremea schimbătoare și capricioasă din primele zile ale lunii martie. În mitologia românească, ea este considerată personificarea anului vechi și mama lui Dragobete, zeul iubirii, care este opusul ei, reprezentând principiile pozitive și iubirea.

Legenda Babei Dochia

Se spune că legenda Dochiei stă la baza mitului babelor, care apare frecvent în folclorul românesc. Babele sunt femei înțelepte, cu o legătură strânsă cu divinitatea. În multe povești, ele sunt descrise ca ursitoare, moașe sau femei care aveau leacuri pentru orice boală, potrivit historia.ro.

Conform tradiției, pe 1 martie, fetele și femeile „își pun o babă”. În funcție de cum va fi vremea în acea zi, ele își vor ghici soarta pentru tot anul: dacă vor fi frumoase sau urâte, vesele sau supărate.

Cum se aleg Babele

În zilele noastre, obiceiul spune că fiecare persoană dintr-un grup primește una dintre zilele celor 9 sau 12 dedicate Babelor. Acest obicei este strâns legat de legenda Babei Dochia, care simbolizează schimbările sezoniere și confruntarea între iarnă și vară.

Dacă ziua ta de naștere are o cifră mai mare de 9, se adună cele două cifre pentru a afla ce zi îți corespunde din zilele Babei. De exemplu, dacă te-ai născut pe 23, ziua ta va fi 5 martie, pentru că aduni 2 + 3 și obții 5.

Unii aleg ziua în funcție de data lor de naștere, iar alții o fac la întâmplare. Se spune că ziua aleasă reprezintă cum va fi sufletul și firea acelei persoane în acel an.

Zilele senine și calde sunt asociate cu fericirea, norocul și împlinirile, în timp ce zilele reci și ploioase simbolizează tristețea, neîmplinirile și greutățile.

Alte semnificații ale Babelor

O altă interpretare a legendelor despre Baba Dochia, conform lui Ion Ghinoiu, ar fi că aceasta este pusă în contrast cu nora sa. Această confruntare simbolizează opoziția între iarnă și vară. Baba Dochia reprezintă iarna, iar nora este simbolul primăverii și al verii.

În cele 9 sau 12 zile, iarna și vara se luptă, iar în zilele reci și cu viscol, iarna pare să câștige, iar în cele calde și însorite, vara iese învingătoare. La final, după moartea Babei Dochia, vara triumfă.

În concepția tradițională, Baba Dochia era văzută ca o figură maternă, lunară, în timp ce Soarele, simbol al paternității, era asociat cu ziua, vara și viața.

Zilele Babei semnifică, așadar, lupta între forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi. Potrivit credinței populare, după aceste zile capricioase ale Babei Dochia, urmează alte 9 zile mai blânde, numite „zilele moșilor”.

Citeste mai mult

Eveniment

1 martie: Ziua Internațională a Protecției Civile

Publicat

Publicitate

Ziua Internațională a Protecției Civile este marcată anual pe 1 martie, fiind dedicată conștientizării importanței protecției civile și a măsurilor de prevenire și intervenție în situații de urgență, scrie alba24.ro.

Această zi a fost instituită de Organizația Internațională de Protecție Civilă (OIPC) pentru a evidenția rolul esențial al structurilor de protecție civilă în gestionarea dezastrelor naturale, accidentelor tehnologice și situațiilor de urgență.

OIPC a fost fondată în 1931 și are misiunea de a coordona eforturile internaționale pentru protejarea populației și bunurilor împotriva riscurilor majore.

Scopul Zilei Internaționale a Protecției Civile

Creșterea gradului de conștientizare asupra măsurilor de protecție civilă
Recunoașterea eforturilor profesioniștilor din domeniu (pompieri, salvatori, paramedici, voluntari).

Promovarea educației în domeniul siguranței și pregătirii pentru situații de urgență
Consolidarea cooperării internaționale în gestionarea dezastrelor.

Publicitate

În multe țări, inclusiv în România, sunt organizate demonstrații, exerciții de simulare a situațiilor de urgență, conferințe și campanii de informare.

Inspectoratele pentru Situații de Urgență desfășoară acțiuni de pregătire pentru cetățeni, iar în unele locuri se desfășoară expoziții de echipamente și tehnică de intervenție.

Este o zi importantă pentru a reflecta asupra necesității unui sistem eficient de protecție civilă și pentru a recunoaște munca celor care își dedică viața protejării comunităților în fața pericolelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending