Connect with us

Actualitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic. Noile decizii la nivelul UE

Publicat

Publicitate

Schimbări majore în supermarketuri și HORECA pentru reducerea deșeurilor din plastic, potrivit unor reglementări europene. Deșeurile de plastic reprezintă o problemă globală majoră, iar Uniunea Europeană a adoptat măsuri drastice pentru a limita utilizarea ambalajelor din plastic, în special în supermarketuri, restaurante și cafenele, scrie alba24.ro.

Începând cu 2030, noile reguli vor obliga comercianții și producătorii să reducă ambalajele de unică folosință, să promoveze reutilizarea și să crească rata de reciclare.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: mai puțin plastic, mai multă sustenabilitate

Fie că este vorba de supermarketuri precum Kaufland și Lidl sau de restaurante și cafenele, ambalajele din plastic sunt omniprezente. Noile reglementări europene vizează reducerea drastică a acestora prin:

  • Eliminarea ambalajelor de unică folosință pentru fructe și legume proaspete neprelucrate.
  • Interzicerea pungilor de plastic foarte subțiri (mai puțin de 15 microni).
  • Încurajarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a recipientelor aduse de consumatori în restaurante și cafenele.

Aceste măsuri vor aduce schimbări semnificative în viața de zi cu zi a consumatorilor și vor reduce cantitatea de deșeuri din plastic generate de comerțul modern.

Adio porțiilor individuale și ambalajelor de unică folosință în restaurante și hoteluri

Începând cu 2030, vor fi interzise ambalajele mici din plastic utilizate în restaurantele de tip fast-food, benzinării și cafenele pentru porții individuale de sosuri, smântână, zahăr sau condimente.

De asemenea, hotelurile nu vor mai putea oferi produse de toaletă ambalate în plastic de unică folosință.

Publicitate

Standardizarea reciclării: obiective ambițioase pentru 2030

Pe lângă interdicțiile impuse, Uniunea Europeană stabilește și noi cerințe pentru ambalaje:

  • Obligația ca ambalajele să conțină cel puțin 70% materiale reciclate.
  • Reducerea progresivă a utilizării plasticului nereciclabil.
  • Interzicerea anumitor materiale dăunătoare mediului, cum ar fi unele tipuri de plastic greu de reciclat.

Aceste reguli nu se aplică doar plasticului, ci și altor tipuri de ambalaje, inclusiv celor din lemn ușor, textile, ceramică, cauciuc și ceară.

Protejarea sănătății publice prin eliminarea substanțelor toxice

Un alt obiectiv esențial al regulamentului UE este protejarea sănătății consumatorilor. Din 2025, anumite sticle și ambalaje din plastic periculoase vor fi interzise. Începând cu 2030, ambalajele alimentare vor trebui să respecte limite stricte pentru conținutul de substanțe chimice periculoase (PFAS – „forever chemicals”), prevenind riscurile pentru sănătate.

Schimbări majore în supermarketuri și HoReCa: reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040

Prin noile măsuri, Uniunea Europeană își propune să reducă deșeurile de ambalaje cu cel puțin 15% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2018.

Primele modificări vor fi resimțite încă din 2025, când anumite produse ambalate în plastic vor dispărea din supermarketuri.

Aceste măsuri ambițioase vor transforma modul în care consumatorii fac cumpărături, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai puțin poluant.

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 stabilește norme privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificând anteriorul Regulament (UE) nr. 995/2010.

Scopul principal al acestui act normativ este de a preveni și reduce impactul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje asupra mediului, promovând economia circulară și protejând sănătatea umană.

Aspecte esențiale ale regulamentului:

  1. Prevenirea generării de deșeuri de ambalaje: Statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje, inclusiv prin promovarea utilizării ambalajelor reutilizabile și a altor sisteme de reutilizare a ambalajelor.

    Cerințe esențiale pentru ambalaje: Ambalajele introduse pe piață trebuie să îndeplinească anumite cerințe esențiale, cum ar fi:

    • Limitarea volumului și a greutății la minimumul necesar pentru a asigura nivelul necesar de siguranță, igienă și acceptabilitate pentru consumator.
    • Proiectarea și fabricarea în așa fel încât să permită reutilizarea sau valorificarea, inclusiv reciclarea, și să minimizeze impactul asupra mediului.
    • Reducerea la minimum a substanțelor periculoase în materialul de ambalare și în componentele acestuia.
  2. Obiective de reciclare și valorificare: Regulamentul stabilește ținte specifice pe care statele membre trebuie să le atingă până în anumite termene, cum ar fi:

    • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
    • Până în 2030, cel puțin 70% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje să fie reciclată.
  3. Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii de ambalaje sunt responsabili pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele lor, inclusiv pentru costurile colectării, sortării și reciclării acestora.

  4. Etichetarea și informarea consumatorilor: Ambalajele trebuie să fie etichetate corespunzător pentru a facilita colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea acestora. De asemenea, consumatorii trebuie informați cu privire la:

    • Sistemele de returnare, colectare și valorificare disponibile.
    • Rolul lor în gestionarea deșeurilor de ambalaje.
    • Semnificația marcajelor de pe ambalaje.
  5. Măsuri pentru ambalajele reutilizabile: Statele membre trebuie să promoveze utilizarea ambalajelor reutilizabile și să încurajeze implementarea sistemelor de returnare și reutilizare a ambalajelor.

  6. Raportare și monitorizare: Statele membre sunt obligate să raporteze periodic Comisiei Europene cu privire la progresele realizate în atingerea obiectivelor stabilite și la măsurile implementate pentru gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Acest regulament reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a tranziționa către o economie circulară, reducând impactul negativ al ambalajelor asupra mediului și promovând practici sustenabile în gestionarea deșeurilor.

Sanctiuni

Regulamentul (UE) 2025/40 prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor impuse statelor membre și operatorilor economici. Deși textul exact al sancțiunilor depinde de implementarea la nivel național, principalele prevederi includ:

  1. Sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor privind ambalajele și reciclarea

    • Statele membre sunt obligate să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive pentru operatorii economici care nu respectă cerințele legale privind producția, utilizarea și reciclarea ambalajelor.
    • Operatorii care nu se conformează cerințelor privind reutilizarea, reciclabilitatea sau etichetarea ambalajelor pot fi sancționați financiar.
  2. Răspunderea producătorilor

    • Producătorii care nu își respectă obligațiile privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) – cum ar fi acoperirea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – pot primi amenzi sau li se poate restricționa accesul pe piață.
  3. Măsuri împotriva statelor membre care nu respectă țintele de reciclare

    • Dacă un stat membru nu își atinge obiectivele de reciclare (ex: 65% până în 2025, 70% până în 2030), Comisia Europeană poate iniția proceduri de infringement, care pot duce la sancțiuni financiare impuse de Curtea de Justiție a UE.
  4. Interdicția comercializării ambalajelor neconforme

    • Ambalajele care nu îndeplinesc cerințele esențiale (ex: utilizarea excesivă de plastic nereciclabil, conținut ridicat de substanțe periculoase) pot fi interzise de la vânzare pe piața UE.

Fiecare stat membru trebuie să transpună aceste sancțiuni în legislația națională și să asigure aplicarea lor prin controale și inspecții.

De când se aplică

Regulamentul (UE) 2025/40 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 13 februarie 2025. Conform practicilor obișnuite ale Uniunii Europene, un regulament intră în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial, cu excepția cazului în care se specifică altfel în textul regulamentului. Prin urmare, dacă nu există dispoziții contrare în regulament, acesta ar intra în vigoare la începutul lunii martie 2025.

Este important de menționat că unele prevederi ale regulamentului pot avea termene de aplicare diferite, permițând statelor membre și operatorilor economici să se conformeze noilor cerințe într-o perioadă de tranziție specificată. Pentru a cunoaște exact datele de aplicare ale fiecărei prevederi, este recomandat să consultați textul integral al regulamentului disponibil pe site-ul EUR-Lex.

Care sunt cele mai importante măsuri?

1. Limitarea și reducerea ambalajelor inutile

  • Se interzice utilizarea ambalajelor excesive și se impune un volum minim necesar pentru protecția produsului.
  • Se introduce un obiectiv de reducere a deșeurilor de ambalaje:
    • 5% până în 2030
    • 10% până în 2035
    • 15% până în 2040

2. Ținte stricte pentru reciclare și reutilizare

  • Până în 2025, cel puțin 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje trebuie reciclată.
  • Până în 2030, procentul trebuie să crească la 70%.
  • Ținte specifice pentru materiale:
    • Plastic: 50% (2025), 55% (2030)
    • Hârtie și carton: 75% (2025), 85% (2030)
    • Sticlă: 70% (2025), 75% (2030)
    • Aluminiu: 50% (2025), 60% (2030)
    • Oțel: 70% (2025), 80% (2030)
    • Lemn: 25% (2025), 30% (2030)

3. Promovarea ambalajelor reutilizabile

  • Statele membre trebuie să ia măsuri pentru creșterea utilizării ambalajelor reutilizabile, inclusiv implementarea de sisteme de returnare și reutilizare.
  • Ținte specifice pentru reutilizare:
    • 20% pentru ambalajele din plastic ale băuturilor până în 2030.
    • 10% pentru ambalajele de transport și e-commerce.

4. Responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR)

  • Producătorii vor trebui să suporte costurile de colectare, reciclare și eliminare a deșeurilor de ambalaje.
  • Se introduce obligația de a finanța campanii de informare pentru consumatori privind reciclarea și reutilizarea.

5. Interzicerea anumitor tipuri de ambalaje

  • Se interzic ambalajele din plastic de unică folosință pentru fructe și legume proaspete, condimente, tacâmuri și farfurii de unică folosință.
  • Se elimină progresiv ambalajele nereciclabile, în special cele compuse din materiale mixte greu de separat.

6. Etichetare clară și informare pentru consumatori

  • Toate ambalajele trebuie să aibă etichetare standardizată pentru a indica:
    • Dacă sunt reciclabile sau reutilizabile.
    • Cum trebuie eliminate corespunzător.
    • Ce materiale conțin.

7. Monitorizare și sancțiuni

  • Statele membre trebuie să raporteze progresele către Comisia Europeană.
  • Se impun sancțiuni pentru operatorii care nu respectă obligațiile privind reciclarea și reutilizarea.
  • Țările care nu ating obiectivele de reciclare pot fi sancționate prin proceduri de infringement la Curtea de Justiție a UE.

Impactul măsurilor

  • Reducerea plasticului nereciclabil și promovarea alternativelor ecologice.
  • Creșterea gradului de reciclare și reutilizare în întreaga Uniune Europeană.
  • Reducerea poluării cu deșeuri de ambalaje și promovarea unei economii circulare.

Aceste măsuri vizează transformarea industriei ambalajelor și protejarea mediului pe termen lung.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Este lege: Polițiștii locali pot să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuțiilor

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care permite polițiștilor locali să utilizeze camere foto-video-audio portabile în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

”Noua reglementare stabilește clar situațiile în care aceste sisteme pot fi folosite în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, precum legitimarea, constatarea contravențiilor, utilizarea mijloacelor de imobilizare sau intervențiile pentru protejarea vieții și a ordinii publice”, scrie șeful statului, sâmbătă, pe Facebook.


Potrivit acestuia, în măsura în care circumstanțele permit, cetățenii vor fi informați că sunt înregistrați, iar autoritățile locale au obligația de a comunica public dotarea polițiștilor locali cu astfel de echipamente.

Datele sunt păstrate timp de maximum șase luni și apoi distruse, cu excepția cazurilor în care constituie probe într-o procedură judiciară.

Pentru a implementa tehnic acest nou sistem, administrațiile publice locale vor putea accesa fonduri europene.

Publicitate

Această lege contribuie la creșterea transparenței activității poliției locale și la consolidarea siguranței publice, oferind în același timp un nivel mai ridicat de protecție atât cetățenilor, cât și agenților, spune președintele, pe Facebook.

***
Camera Deputaților a adoptat proiectul, ca for decizional, pe 17 decembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii poliției locale nr.155/2010, cu un nou capitol: ‘Utilizarea mijloacelor de înregistrare foto – audio – video portabile și protecția datelor cu caracter personal’ – prin care se autorizează Poliția Locală să utilizeze mijloace de înregistrare foto – audio – video și implicit de a purta și utiliza, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, dispozitive de înregistrare foto – audio – video portabile de tip BodyCam. Inițiativa vizează instituirea cadrului normativ expres pentru această activitate, definind condițiile, limitele și garanțiile în care utilizarea mijloacelor de înregistrare se poate desfășura, doar în conformitate cu principiile protecției datelor cu caracter personal și cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești ale persoanelor vizate.

Structurile de Poliție Locală sunt obligate să comunice publicului dotarea polițiștilor locali cu mijloace de înregistrare foto – audio – video portabile prin afișarea unor semne vizibile pe uniformele sau echipamentele acestora și prin publicarea informațiilor relevante.

Înregistrările realizate prin intermediul mijloacelor de tip BodyCam sunt păstrate pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile, prevede proiectul.

Polițiștii locali desemnați să utilizeze mijloacele de înregistrare foto – audio – video portabile sau să acceseze datele cu caracter personal care se colectează prin intermediul acestora sunt instruiți cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal anterior validării utilizării/accesului și, ulterior, cel puțin o dată pe an.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal realizează, din oficiu, un control al operațiunilor de prelucrare a datelor colectate de către structurile de Poliție Locală prin intermediul mijloacelor de înregistrare. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bolojan: Cel mai important capitol de investiții e să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR

Publicat

Publicitate

Guvernul își propune să absoarbă în acest an cele zece miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, sâmbătă, la Botoșani, premierul Ilie Bolojan.

El a spus, la finalul unei întâlniri cu primarii din județul Botoșani, că absorbția fondurilor din PNRR reprezintă ”cel mai important capitol de investiții”.

”Pentru România, cel mai important capitol de investiții anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbția până în august, în așa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan.

Totodată, șeful Executivului a arătat că a discutat cu primarii din Botoșani despre planurile de extindere a infrastructurii mari.

”Am abordat atât proiectele mari, care țin de infrastructura conectivă a zonei de nord-est a României la rețeaua de autostrăzi și faptul că alaltăieri Comisia Europeană a aprobat Programul SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care cuprinde și 4,3 miliarde de euro pentru cele două capete de autostradă, care vor rezolva problema conectării mari a acestei regiuni înspre București. Este un lucru foarte important. Am discutat despre planurile de extindere a infrastructurii mari și, de asemenea, despre problemele care țin de administrație. Asta înseamnă aspecte care țin de proiectele de investiții, cele Anghel Saligny și cele din PNRR”, a adăugat premierul.

Ilie Bolojan a menționat că a discutat cu administrația locală din Botoșani și subiecte legate de reducerea numărului de posturi din primării și despre majorarea taxelor și impozitelor.

Publicitate

”Am discutat despre măsurile care au fost luate în ultima perioadă privitoare la reducerile din administrația locală, taxele locale și alte probleme care țin de blocaje în administrație și de măsuri prin care Guvernul poate să susțină buna funcționare a administrației. De asemenea, unul dintre aspectele discutate a fost un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de susținere după modelul Regiunii de sud-est a unui proiect de investiții teritoriale integrate în așa fel încât zona de nord-est a României să beneficieze de investiții suplimentare care să creeze condiții de dezvoltare”, a mai spus Ilie Bolojan.

La discuții au mai participat președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime, prefectul Raluca Curelariu, dar și mai mulți șefi de instituții publice deconcentrate. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Ilie Bolojan – întâlnire cu primarul din Botoșani și cu prefectul județului

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a avut, sâmbătă dimineață, o întrevedere cu primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, și cu prefectul Raluca Curelariu, în prezența președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime, scrie AGERPRES.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES


Discuțiile au durat aproximativ 50 de minute, la finalul cărora șeful Executivului a părăsit clădirea Primăriei Botoșani pe o ușă secundară, pentru a evita o nouă confruntare cu un grup de protestatari, care l-au huiduit la sosire.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES

Publicitate

Primarul Cosmin Andrei a declarat, la finalul întrevederii, că nu este ”prea optimist” cu privire la soluționarea problemelor municipiului, care au fost ridicate în discuțiile cu Ilie Bolojan.

”Am acceptat solicitarea domnului Iftime (n.r. – președintele CJ și al PNL Botoșani) din curtoazie și dintr-un interes administrativ, să avem această discuție cu domnul prim-ministru, în urma căreia nu sunt foarte optimist. Și nu spun acest lucru într-un mod subiectiv, ci ținând cont și de contextul economic. Am pus pe lista de discuții principalele obiective care privesc municipiul Botoșani, așa cum era firesc. Și aici am discutat despre spitalul de boli paliative, despre Stadionul Municipal, despre plățile întârziate în infrastructura școlară, care iată că pun serioase probleme constructorilor”, a afirmat Cosmin Andrei.

El a solicitat, de asemenea, ca județele slab dezvoltate să beneficieze de fonduri guvernamentale mai mari pentru a putea reduce decalajele față de județele dezvoltate.

”Am discutat și chestiuni principale pe care ne-ar plăcea ca domnul prim-ministru să le îmbrățișeze în ceea ce privește subsidiaritatea Uniunii Europene, decizia transferată către autorități locale, o mai mare putere de decizie și o plajă de manevră din punct de vedere financiar, să rămână mai mulți bani la autoritățile locale, pentru că noi cunoaștem cel mai bine care sunt nevoile orașului. Am transmis o sugestie, cu modestia pe care consider că am avut-o, pentru o abordare în aceeași manieră în care face Uniunea Europeană abordările privind alocările financiare, un sprijin mai mare celor care au rămas în urmă, iar municipiul, județul Botoșani este în urmă față de celelalte județe și municipii din țară din cauza unei poziționări geografice și din cauza conflictului pe care îl avem la graniță. Dacă Uniunea Europeană acordă bani, sume de coeziune, pentru ca îi să ajungem din urmă pe cei mai bogați, poate așa ar trebui să facă și Guvernul României, să-și îndrepte atenția către noi, cu sume considerabil mai mari, să îi ajungem din urmă pe cei din vestul țării, care sunt privilegiați, care nu au război la graniță, care au infrastructură atât rutieră, cât și feroviar”, a transmis primarul.

De asemenea, edilul a discutat despre situația grea în care se află societatea de termoficare, care este în pragul falimentului din cauza plăților uriașe pentru certificate verzi.

”Am adus în discuție și situația societății Modern Calor, care este la limită din punctul meu de vedere. Dacă nu primim sprijin anul acesta, societatea aceasta va intra în faliment și este importantă în ecuația sistemului energetic național pentru că Moder Calor, în primul rând, produce energie electrică. Nemaivorbind de chestiunea socială, cu locuri de muncă și locuințele pe care le încălzim în sistem centralizat”, a mai spus primarul din Botoșani.

Ilie Bolojan se întâlnește și cu oamenii de afaceri din județ, la Camera de Comerț și Industrie, iar apoi are o întrevedere cu primarii. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Bărbat decedat după ce a fost lovit de o mașină pe trecerea de pietoni

Publicat

Publicitate

Un bărbat a murit, sâmbătă dimineață, după ce a fost lovit de un autoturism pe o trecere de pietoni de pe DN 28B, la limita dintre municipiul Botoșani și localitatea Cătămărăști Deal.

Bărbatul se angajase regulamentar în traversarea drumului, pe trecerea de pietoni, fiind lovit de o mașină care se deplasa dinspre Cătămărăști Deal spre municipiu.

La fața locului a ajuns și un echipaj de ambulanță SMURD – TIM, însă personalul medical nu a putut decât să constate decesul victimei.

Polițiștii au deschis o anchetă în acest caz sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending