Connect with us

Actualitate

Satul-labirint din Botoșani. Metoda ingenioasă prin care un cătun s-a apărat de invadatori

Publicat

Publicitate

Satul Vatra din județul Botoșani seamănă cu un labirint populat, având zeci de ulițe care se întrepătrund și se despart, ce sunt cunoscute doar de localnici. Cătunul a fost gândit așa în Evul Mediu, pentru a feri populația de atacurile tătarilor. O metodă insolită de apărare contra raidurilor tătărilor mai poate fi văzută și astăzi, în județul Botoșani. Este vorba despre singurul cătun-labirint din România. Se numește Vatra și se află în comuna Hudești, la rândul său o unitate administrativ-teritorială cu o istorie bogată și îndelungată, informează ADEVărul.

Un sat unic născut din durere, sânge și foc
Satul Vatra, din comuna Hudești, se află la aproximativ 63 de kilometri de municipiul Botoșani, în nordul extrem al României. Este un loc pitoresc și patriarhal, cocoțat pe deal ferit. Cătunul este locuit de 900 de suflete și este cea mai veche așezare din zonă.

Povestea cătunului începe acum aproximativ șase secole. Este posibil, spun istoricii și profesorii locului, să fiu mult mai vechi, dar atunci a fost menționat prima dată.

În anul 1432, așezarea purta numele de Bobeștii de Sus. Documentele vechi, spune Gheorghe Apătăchioaie, fost profesor și istoric local în Hudești, autor al unei monografii a comunei, arată că în acel an, 1432, satul a fost lovit puternic de tătari.

„A fost o invazie în aceea perioadă. Tătarii au venit pe lunca Prutului și au atacat toate satele din zonă. Bobeștii de Sus a fost lovit rău, luat pe nepregătite. Locul a fost jefuit cumplit“, relatează prof. Apătăchioaie.

După ce tătarii s-au retras, cei care au scăpat de moarte sau de robie, bejeniți prin păduri, s-au întors în sat. L-au reconstruit și l-au rebotezat Vatra, fiind cea mai veche așezare din zonă. În jurul lui s-au făcut alte și alte cătune, de toți cei bejeniți de atacurile tătarilor, constituindu-se cu timpul comuna Hudești de astăzi.

Publicitate

Hudești înseamnă de altfel „ferit, ascuns“, ceea ce arată că pădurile dese din zonă, care s-au păstrat și astăzi, au reprezentat locul de formare a noi cătune întemeiate de cei a căror sate au fost distruse, scrie ADEVĂRUL.

Vatra a rămas însă un loc unicat. Cei care au supraviețuit invaziei l-au transformat într-un veritabil labirint.

Satul cu obstacole
Localnicii au gândit astfel cătunul pentru a se proteja de atacurile călăreților de stepă. Efectiv, ei au construit un labirint pe vârful dealului. Toate ulițele cotesc brusc, cu foarte puține porțiuni de drum drept. Este o rețea incredibilă de drumuri în curbă, care se întretaie în zeci de intersecții. Astfel că era efectiv imposibil pentru un călăreț în viteză să vireze eficient. În plus, cei care nu cunoșteau zona se rătăceau ușor.

Citește și: Muzeul virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea. „MIRAS”, proiectul ce le valorifică moştenirea culturală
„Era cea mai la îndemână metodă de a se proteja. Cine a gândit-o a fost foarte ingenios. Observăm și astăzi că satul are foarte puține zone cu drum drept. În rest numai ulițe care cotesc, și se amestecă, și duc în toate direcțiile, derutant. Era foarte greu să prinzi, călare, un om în toată încrengătura asta. În plus, acest mod de sistematizare îi păzește pe localnici de vânt“, spune istoricul local.

Cea mai mare temere a localnicilor era să fie prinși cu lațul și duși robi, iar acest sistem de ulițe în curbă și întortocheate tocmai acest lucru îl făcea imposibil, aruncarea lațului din goana calului.

Totodată, localnicii au găsit și o altă metodă ingenioasă de a-și proteja grânele vitale pentru iernile grele. „Săpau gropi, le căptușeau bine și băgau acolo hrișca, dar și alte tipuri de cereale ale vremii. Astupau apoi cu o brazdă de pământ. Erau însă tătari experimentați care le depistau. În razele soarelui, de la cerealele ascunse ieșea un abur“, explică Apătăchioaie.

Totodată pentru apărare, sătenii aveau în marginea pădurii, la Baranca, tot în comuna Hudești, o fortificație cu val de pământ și palisadă. În plus, așa cum au remarcat specialiștii, există un întreg sistem de movile unde se aprindeau focuri fiind anunțate atacurile tătarilor. Dacă ajungeau prin suprindere aveau de înfruntat labirintul infernal de la Vatra.

Rătăcești o zi întreagă mergând în cerc
Acest sistem de ulițe întortocheate s-a păstrat și astăzi. Localnicii, dacă au copilărit în zonă, îl cunosc foarte bine. Dar în rest, pentru orice călător, labirintul de ulițe de la Vatra se poate dovedi o provocare.

„Dacă nu ești atent, pe aici rătăcești o zi întreagă, mergând în cerc. Te ghidezi cumva după turla bisericii noi. Dar gândiți-vă că înainte satul era mult mai împădurit și biserica mult mai joasă. Nu aveai niciun punct de reper. Rătăceai mult și bine…“, spune un localnic.

Cei mai în vârstă au auzit poveștile de la bătrâni și s-au folosit de ele când erau copii. „Au fost făcute să fugă de tătari. Dar ce ne mai jucam pe aici… Ascunselea ne jucam. Dura mult să te găsească. Am nepoții care numai cu GPS ies din sat“, glumește o săteancă.

Se puneau la adăpost
Începând cu 1241, anul marii invazii mongole în Europa, atacurile călăreților de stepă au făcut ravagii inclusiv în satele Moldovei. Odată cu întemeierea statului Hoardei de Aur, în stepele nord-pontice, expedițiile tătarilor s-au întețit. Hoardele veneau pe luncile râurilor Prut și Siret aruncându-se asupra comunităților care refuzau să le plătească tribut.

Chiar și după întemeierea Principatului Moldovei, raidurile tătarilor au fost timp de secole o realitate înspământătoare pentru localnici. Tătarii preferau săteni și sătence tinere pe care să-i prindă cu lațul și să-i vândă mai apoi ca robi, în Imperiul Otoman.

Astfel că pentru a se proteja de atacurile tătarilor, localnicii din satele din nordul Moldovei găseau tot felul de metode, de la ascunzători în pădure, gropi pentru provizii sau chiar cetăți întărite cu val de pământ și palisadă, unde-și puneau la adăpost toată agoniseala.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Festivalul APOLODOR aduce la Botoșani un regal al ilustrației de carte românească

Publicat

Publicitate

Botoșaniul se pregătește să devină, timp de patru zile, capitala ilustrației de carte românească. Între 18 și 21 septembrie, Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR propune publicului un program dens, cu șase expoziții, ateliere pentru copii și întâlniri cu unii dintre cei mai cunoscuți ilustratori ai momentului.

Evenimentul va reuni creațiile a zeci de artiști plastici, expuse atât la Botoșani, cât și la Ipotești, și va oferi ocazia descoperirii unor lucrări rare sau inedite. Printre atracțiile principale se numără expoziția „BOOKM@P. Cartografia ilustrației românești”, curatoriată de Cezarina Caloian, ce aduce în fața publicului peste 40 de lucrări semnate de 23 de ilustratori consacrați, printre care Irina Dobrescu, Radu Răileanu, Maria Surducan sau Dan Ungureanu.

Tot în premieră, publicul botoșănean va putea admira la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” șase desene inedite semnate de Tia Peltz, realizate în anii ’60 pentru un volum cu poveștile lui Ion Creangă, proiect editorial care nu a mai fost finalizat. Expoziția, curatoriată de Dana Lungu, promite să fie una dintre cele mai emoționante secțiuni ale festivalului.

La Memorialul Ipotești va fi deschisă expoziția „1001 de cărți obiect”, dedicată tinerilor ilustratori aflați la început de drum, în timp ce la Casa Corpului Didactic, botoșănenii vor putea vizita „Neanderthal”, expoziția Ralucăi Burcă, artistă originară din Botoșani, cunoscută pentru lucrările ce însoțesc volumul „O călătorie în timp la oamenii de Neanderthal”, publicat de Humanitas Junior.

Programul expozițional va fi completat de „Maria Baciu, copilării cu autograf” și „Ilustrații de poveste”, expoziții dedicate memoriei și creativității elevilor de la Liceul de Artă „Ștefan Luchian”.

Pe lângă vernisaje, festivalul aduce și o serie de ateliere interactive pentru copii și tineri. Ilustratorul Dan Ungureanu îi va purta pe participanți în culisele apariției celebrului personaj Apolodor, de la primele schițe la cartea ilustrată. De asemenea, Raluca Burcă și Sabina Drinceanu vor susține workshopuri de „character design” și „storyboard”, în colaborare cu Liceul de Artă „Ștefan Luchian”.

Publicitate

Inițiat de scriitorul Dan Lungu, director al festivalului, și de Luminița Corneanu, director artistic, APOLODOR se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și este finanțat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani.

Evenimentul are o puternică dimensiune educativă și culturală, oferind gratuit acces la toate activitățile din program. Festivalul este organizat de Fundația Corona, cu sprijinul a numeroși parteneri instituționali și media.

Pentru botoșăneni, APOLODOR se anunță a fi nu doar un festival al cărții pentru copii, ci și un adevărat regal vizual, în care ilustrația românească – de la marii clasici până la tinerii debutanți – își găsește scena potrivită.

Citeste mai mult

Eveniment

Decalajul uriaș între salariile din Botoșani și media națională este tot mai mare: Salariile sunt mai mici cu aproape 1500 de lei

Publicat

Publicitate

Datele publicate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani pentru luna iunie 2025 arată, încă o dată, prăpastia care se adâncește între județul Botoșani și restul țării în ceea ce privește nivelul salariilor.

Câştigul salarial mediu brut realizat în Botoşani a fost de 6.894 lei pe salariat, în scădere cu 60 de lei faţă de luna mai 2025. La nivel național, însă, media brută a fost cu 2.352 de lei mai mare, ceea ce arată un decalaj consistent.

Și mai evidentă este diferența la salariul net. În Botoșani, câştigul mediu net a fost de 4.131 lei/salariat, în scădere cu 34 de lei față de luna precedentă. Comparativ cu media națională, veniturile nete din județ sunt cu 1.408 lei mai mici.

Defalcat pe domenii, situația arată astfel:

  • în agricultură, salariul brut a fost de 6.894 lei, iar cel net de 3.694 lei;
  • în industrie și construcții, salariul brut a fost de 6.200 lei, cu un net de 3.683 lei;
  • în servicii, salariul brut a ajuns la 7.439 lei, iar netul la 4.447 lei.

Specialiștii arată că tocmai sectorul serviciilor, dominant la nivel național, ridică media generală a salariilor, însă în județe ca Botoșani, unde agricultura și industria încă au o pondere importantă, veniturile rămân la un nivel inferior.

Decalajul salarial are consecințe directe asupra nivelului de trai, mai ales într-un context economic marcat de inflație și creșteri de prețuri la utilități și produse de bază.

Publicitate

Buletinul Statistic Lunar al județului Botoșani, din care provin aceste date, confirmă o realitate îngrijorătoare: chiar dacă salariile cresc punctual în anumite domenii, diferența față de media națională nu doar că persistă, ci devine tot mai greu de recuperat.

Astfel, Botoșaniul rămâne în continuare printre județele cu cele mai mici salarii din România, iar decalajul economic se reflectă nu doar în statistici, ci și în viața de zi cu zi a oamenilor.

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu

Publicat

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu.
În această perioadă de criza, în care Guvernul vorbește doar despre tăieri și concedieri, de la număr de angajați și până la investițiile publice, Cosmin Cîșlariu a vorbit despre investițiile din această comună și despre stadiul lucrărilor la implementarea celor aflate în derulare, dar și despre viitor.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult

Eveniment

Accident feroviar la Cervicești Deal: Trenul Botoșani – Timișoara a lovit un tractor cu remorcă. Un tânăr de 20 de ani a ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Un accident feroviar s-a produs, în urmă cu puțin timp, la o trecere la nivel cu calea ferată din apropierea localității Cervicești Deal, județul Botoșani. Un tren de călători care circula pe ruta Botoșani – Verești – Timișoara a lovit un tractor cu remorcă, rănind șoferul utilajului.

La fața locului au ajuns rapid pompierii Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și una de descarcerare, precum și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță.

Echipajele de intervenție au constatat că șoferul tractorului, un tânăr de 20 de ani, reușise să iasă din cabină înainte de sosirea pompierilor. Acesta era conștient și cooperant, fiind preluat de ambulanță și transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

În tren se aflau aproximativ 50 de pasageri, însă niciunul nu a avut nevoie de asistență medicală. Pentru a elimina riscul producerii unui incendiu, pompierii au asigurat zona și au verificat atât locomotiva, cât și tractorul.

Accidentul s-a produs la o trecere la nivel cu calea ferată fără barieră, iar polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili împrejurările exacte în care s-a petrecut coliziunea.

Iată și câteva imagini:

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending