Connect with us

Eveniment

Săracul județ bogat. Resursele naturale neexploatate din Botoșani ar scoate regiunea din foame

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din România are, în mod paradoxal, resurse naturale extraordinare. Toate aceste resurse zac însă neexploatate, inclusiv nisipuri cuarțoase de cea mai bună calitate, și rezerve substanțiale de gips și ape sulfuroase, scrie Adevărul.

Județul Botoșani este considerat unul dintre cele mai sărace din România, mai ales din cauza zonelor rurale, paupere dar și a aparentei lipsă de perspectivă. În realitate, paradoxal, Botoșaniul este un sărac județ bogat al Moldovei. Mai precis, are rezerve naturale deosebit de prețioase, care i-ar putea aduce bunăstare. Doar o mică parte a acestor comori naturale ale Botoșaniului, puțin cunoscute publicului larg, sunt însă exploatate. Majoritatea zac îngropate sub tone de pământ, în zone marcate de sărăcie și agricultură de subzistență.

„Sunt cele mai bune nisipuri cuarțoase din Europa“
Una dintre cele mai importante rezerve naturale ale Botoșaniului sunt nisipurile cuarțoase din comuna Hudești, situată undeva în apropiere de malurile Prutului, în nordul extrem al României. Sunt acele nisipuri care au alimentat faimoasa industrie a sticlei și porțelanului din municipiul Dorohoi. După analizele din perioada comunistă, dar și după cele din 1992, realizate de o echipă de francezi, nisipul cuarțos din Hudești este cel mai bun din Europa.

„A început exploatarea lor în perioada comuistă. Sunt o adevărată bogăție, din ele se faceau cele mai bune obiecte din industria sticlei. Și francezii veniți prin ’92 au zis că sunt extraordinare”, spune profesorul Gheorghe Apătăchioei din Hudești.

Primarul Viorel Atomei din Hudești, edil al comunei din 1990, spune că aceste nisipuri au o puritate extraordinară. „Conţin cuarţ în proporţie de 97%. Conţin o cantitate foarte mică de trioxid de fier, ceea ce le face cu adevărat speciale şi valoroase”, adaugă Viorel Atomei. În anii ’90, industria sticlei de la Dorohoi a dispărut,  iar nisipurile cuarțoase de la Hudești nu au mai fost exploatate.

Gipsul de la Păltiniș, o resursă încă virgină

Publicitate

La o distanță de aproximativ 20 de kilometri de Hudești, în comuna Păltiniș, o zonă și mai nordică, tot pe malurile Prutului, se află o altă resursă naturală importantă. Este vorba despre gips, un material utilizat atât în construcții dar și în industria medicală. La Păltiniș sunt zăcăminte importante, dar care nu au fost niciodată exploatate.

„Este unul dintre cele mai pure zăcăminte din Europa, cu o puritate de 98,7%”, precizează Costel Romanescu, primarul din Păltiniş.

Culmea, pe același zăcământ, de partea cealaltă a Prutului, în Ucraina și Republica Moldova, gipsul este exploatat. În România, doar în perioada comunistă s-au făcut planuri pentru fondarea unei fabrici la Darabani.

Unul dintre cele mai fertile soluri

Tot la Botoșani se găsesc cernoziomurile de Mileanca, printre cele mai fertile pământuri din România. Este de altfel una dintre resursele exploatate ale Botoșaniului.

Acestea se găsesc în zona Mileanca-Codreni, județul Botoșani și este vorba un pământ foarte rodnic, dar pretențios. Oamenii în vârstă spun că din aceste soluri s-au făcut producții record, mai ales la grâu.

Tot la Mileanca era și grâul roșu, o resursă de lux pentru industria patiseriei din Occident, la începutul secolului al XX-lea. O mostră se află pe holurile Institutul de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi.

Tot în județul nord-moldav se afla și singura mină de silex din România, în localitatea Miorcani, la granița de nord a României cu Republica Moldova, tot pe malurile Prutului. Silexul era utilizat în industria sticlei. Ultima galerie a fost închisă defintiv în 2007.

La acestea se adaugă și apele sulfuroase, cu proprietăți medicinale confirmate oficial, la Hlipiceni. La rândul lor, aceste ape sulfuroase sunt neexploatate.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Județul Botoșani a fost plasat sub COD GALBEN de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis un cod galben de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei, valabil pentru județul Botoșani până la ora 00:00.

 

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

 

• evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare;

• reducă mult viteza;

Publicitate

• păstreze o distanță mare față de alte vehicule;

• nu frâneze și să nu vireze brusc;

• evite depășirile.

 

Pietonilor le recomandăm:

 

• să meargă cu grijă

• să folosească încălțăminte antiderapantă

 

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

 

Pentru siguranța dumneavoastră, respectați aceste recomandări și evitați orice comportament care vă poate pune în pericol.

 

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Finanțelor propune modificări la Codul de Procedură Fiscală pentru alinierea legislației la standardele europene și internaționale

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în consultare publică un proiect de Ordonanță de Guvern pentru modificarea și completarea Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015), în vederea alinierii legislației fiscale din România la standardele europene și internaționale.

‘Proiectul are ca scop principal preluarea în legislația națională a unei noi directive europene – Directiva (UE) 2025/872, cunoscută ca DAC9 – adoptată la nivelul Uniunii Europene în aprilie 2025. Directiva stabilește reguli actualizate privind cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre, în special în contextul economiei digitale și al aplicării impozitului minim global pentru marile grupuri de companii’, se arată într-un comunicat al MF, transmis vineri AGERPRES.

Prin modificările propuse, România aliniază legislația fiscală la standardele europene și internaționale, urmărind un cadru fiscal ‘mai clar, mai predictibil și mai echitabil’.

Potrivit sursei citate, un obiectiv important al proiectului este îmbunătățirea schimbului automat de informații între administrațiile fiscale din Uniunea Europeană. Acest mecanism permite autorităților să își transmită date relevante despre impozitarea companiilor mari.

De asemenea, prin propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, Ministerul Finanțelor urmărește creșterea transparenței fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea analizei de risc, oferind în același timp soluții digitale moderne pentru contribuabilii de bună-credință.

‘Una dintre principalele noutăți aduse de DAC9 este reducerea semnificativă a obligațiilor de raportare pentru marile grupuri de companii. Grupurile multinaționale și grupurile naționale mari, cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro, vor putea depune o singură declarație fiscală la nivel de grup, în locul mai multor declarații separate pentru fiecare entitate din cadrul grupului. Această raportare centralizată va reduce birocrația și costurile administrative, atât pentru companii, cât și pentru autoritățile fiscale’, transmit reprezentanții ministerului în comunicat.

Publicitate

Proiectul de ordonanță introduce utilizarea unui formular standard pentru declarația informativă privind impozitul suplimentar (impozitul minim global). Modelul acestui formular va fi aprobat prin ordin al președintelui ANAF, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Totodată, sunt stabilite termene clare de raportare, reguli pentru schimbul automat de informații între statele membre și mecanisme de cooperare pentru corectarea eventualelor erori evidente din declarații.

‘Pe lângă transpunerea DAC9, proiectul aduce clarificări și completări regulilor existente privind schimbul de informații referitoare la conturile financiare. Astfel, sunt eliminate unele lacune legislative care, până acum, se refereau doar la obligația de raportare, fără a reglementa explicit schimbul efectiv de date pentru anumite tipuri noi de conturi’, precizează instituția.

Pentru a asigura aplicarea corectă a noilor prevederi, proiectul prevede sancțiuni contravenționale cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

Potrivit sursei citate, acestea se aplică, de exemplu, în cazul utilizării altor formulare decât cele standardizate sau al nerespectării obligației de păstrare a documentelor și evidențelor fiscale pentru o perioadă de minimum 5 ani. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Încă un lot de lapte praf retras de la vânzare din magazine. Conține un ingredient neconform. Atenționări pentru cumpărători

Publicat

Publicitate

Încă un lot de lapte praf este retras de la vânzare din magazine, după situații similare înregistrate în decembrie 2025 și la începutul lunii ianuarie 2026. Este vorba despre lapte praf NAN 1 Comfortis, distribuitor Nestle Romania. ANSVSA anunță că produsul poate conține un ingredient neconform, informează alba24.ro.

Ca măsură de precauție și în strânsă colaborare cu autoritățile locale, Nestlé România adaugă încă un lot pe lista de loturi de formulă de lapte NAN 1 Comfortis 800g vizate de rechemarea de la consumatori inițiată în data de 6 ianuarie 2026, potrivit anunțului.

”Siguranța și bunăstarea sugarilor reprezintă prioritatea noastră absolută.

Această situație este cauzată de o problemă de neconformitate a unui ingredient provenit de la un furnizor extern, ingredient folosit în rețeta acestui lot.

Menționăm faptul că nu au fost semnalate cazuri confirmate de probleme de sănătate asociate consumului produselor din loturile menționate”, se arată în informarea publicată de ANSVSA.

Produsul vizat – NAN 1 Comfortis 800 g, Lot nr. 53260346AA, data limită de consum 30.11.2027 – este retras de la vânzare din magazine Lidl și Kaufland din Alba și din țară.

Publicitate

Persoanele care au achiziționat produse din lotul vizat sunt rugate să nu le ofere spre consum.

Cumpărătorii pot returna produsele din lotul vizat direct la magazinele de unde le-au achiziționat pentru a primi contravaloarea acestora sau pot suna gratuit la telefonul consumatorului 0800 863 785 de luni pana vineri între orele 09:00 – 18:00 / e-mail contact@ro.nestle.com

Citeste mai mult

Economie

Botoșani, printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025: Doar 36 de firme și PFA afectate

Publicat

Publicitate

Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.553, în creștere cu 3,84% față de 2024, când au fost înregistrate 7.274 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 1.359, număr în scădere cu 1,16% față de perioada ianuarie-decembrie 2024.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 661 insolvențe (plus 13,77%), Cluj – 511 (minus 3,40%), Timiș – 427 (plus 0,71%), Ilfov – 411 (plus 45,74%) și Iași – 256 (minus 16,07%).

Cele mai puține insolvențe s-au consemnat anul trecut în județele Covasna – 26 (minus 7,14%), Harghita – 34 (minus 10,53%), Botoșani – 36 (minus 30,77%), Vaslui – 50 (plus 21,95%), Giurgiu – 51 (minus 1,92%) și Gorj – 54 (minus 6,90%).

Numai în luna decembrie 2025 au fost înregistrate 1.046 de insolvențe, cele mai multe în București, respectiv 208, și în județele Cluj (78), Timiș (63) și Bihor (60).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.587 (minus 16,56% comparativ cu perioada ianuarie-decembrie 2024), construcții – 1.374 (minus 8,34%), transport și depozitare – 797 (plus 5,98%) și în industria prelucrătoare – 746 (minus 12,44%).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending