În contextul sărbătoririi Zilei Protecției Civile din România, timp de o săptămână, la nivelul județului Botoșani au fost organizate o serie de activități menite să dezvolte un comportament preventiv în rândul cetățenilor.
Mii de botoșăneni au participat la aceste acțiuni, fie că vorbim despre puncte de informare preventivă, exerciții de evacuare în caz de cutremur, incendii sau inudații, expoziții de tehnică de intervenție sau acțiuni tip „Ziua Porților Deschise”.
În toate localitățile din județ a fost reluată campania „Nu tremur la cutremur”, atât de către pompierii profesioniști, cât și prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență.
Sub sloganul „Împreună mai pregătiți”, s-au desfășurat opt acțiuni de informare și educare preventivă cu tematică de protecție civilă în municipiile Botoșani și Dorohoi, orașele Darabani, Flămânzi, Bucecea, Ștefănești și Săveni, fiind abordate următoarele aspecte:
– pregătirea pentru situații deosebite, cum ar fi cutremurele sau inundațiile;
– folosirea responsabilă a instalațiilor electrice și de gaze;
Publicitate
– verificarea sobelor și a coșurilor de fum, dar și curățarea periodică a acestora.
A fost reluat și exercițiul „Miercurea Alarmelor”, ce a avut ca scop testarea și verificarea echipamentelor din componența sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civilă.
Exercițiile de evacuare în caz de cutremur s-au desfășurat în 28 de școli, instituții publice și fabrici de confecții. Acestea au urmărit verificarea modului de gestionare a unei situații de urgență provocate de cutremur. Totodată, s-a avut în vedere și instruirea elevilor și a cadrelor didactice, dar și a celorlalți cetățeni, cu privire la pașii ce trebuie urmați în cazul producerii unui astfel de eveniment, pentru a fi în siguranță.
Pirotehnicienii botoșăneni au desfășurat trei acțiuni de informare la nivelul centrelor de colectare a materialelor feroase din orașul Flămânzi. Acestea au vizat măsurile ce trebuie adoptate în situația în care o persoană se prezintă la centre pentru a valorifica obiecte din fier ce par a fi elemente de muniție.
Specialiștii Centrului Operațional, ai Serviciului Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților și ai Inspecției de Prevenire din cadrul ISU Botoșani au desfășurat la Coșula un exercițiu de alarmare publică și evacuare în caz de inundații.
Studenții Facultății de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București le-au explicat liceenilor pașii care trebuie urmați pentru a îmbrățișa meseria de salvator și le-au împărtășit din experiențele personale.
Duminică, a fost „Ziua Educației Preventive în lăcașurile de cult”. S-au desfășurat activități în 46 de biserici din județ, fiind distribuite materiale cu informare preventivă.
Acțiunea „Ziua Porților Deschise” a fost organizată în șapte dintre subunități: Dorohoi, Darabani, Coțușca, Flămânzi, Ștefănești, Trușești și Săveni și a reunit, în principal, elevi.
Totodată, pe timpul a 23 de activități de recunoaștere în teren, echipajele ISU Botoșani au distribuit materiale informative din cadrul campaniilor naționale și le-au oferit cetățenilor sfaturi despre cum să prevină o situație de urgență.
Pe timpul activităților organizate, botoșănenii au primit mii de pliante din cadrul campaniilor naționale „RISC„, „Ai grijă la cea mai mare grijă: siguranța copilului tău”, „Împreună pentru siguranță”, „Un cămin sigur pentru copilul tău”, „Atenție la muniția rămasă neexplodată” și „Nu tremur la cutremur”.
Obiectivul a fost acela de a asigura educarea populației pentru cunoașterea diferitelor tipuri de risc, a măsurilor preventive și a comportamentului ce trebuie adoptat, în cazul producerii unor situații reale.
Informații suplimentare
În prezent, la nivel naţional, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă derulează următoarele campanii de informare şi pregătire a populaţiei:
1. „Împreună pentru siguranță!” – inițiată în anul 2023, își propune să sublinieze importanța decisivă a măsurilor de prevenire care trebuie respectate pentru preîntâmpinarea incendiilor în locuințe.
Clipuri video: https://youtu.be/Honyz6YTLV8
2. „Mie nu mi se poate întâmpla” – inițiată în anul 2023, are obiectiv conștientizarea adulților asupra pericolelor la care se expun în situația nerespectării măsurilor de prevenire în caz de inundații, respectiv pentru prevenirea înecului.
3. “Ai grijă la cea mai mare grijă: siguranța copilului tău” – iniţiată în anul 2020, are ca obiectiv conștientizarea adulților asupra importanței supravegherii copiilor și a respectării regulilor de siguranță în locuințe.
4. RISC. Proiectul I – „Renunță! Improvizațiile sunt Catastrofale!” – iniţiată în anul 2013, are ca obiectiv reducerea numărului de incendii și explozii generate de improvizații la instalațiile electrice și de gaze naturale la locuinţele cetățenilor.
Clip video: https://youtu.be/p7zGgElCYOU
5. Campania RISC. Proiectul II – „Siguranța nu e un joc de noroc!” – iniţiată în anul 2014, are ca scop reducerea numărului de incendii generate de coșurile de fum la locuinţele cetățenilor.
Clip video: https://youtu.be/ixUc6UmdzHY
6. Campania RISC. Proiectul III – „Siguranța NU e un joc de noroc!” – iniţiată în anul 2015, are ca obiectiv reducerea numărului de incendii generate de improvizații și de suprasolicitarea instalațiilor electrice la locuinţele cetățenilor.
Clip video: https://youtu.be/Q14728rKBAM
7. Campania RISC. Proiectul IV – „Mai bine previi, decât să nu fii!” – iniţiată în anul 2016, are ca obiectiv informarea preventivă a populației cu privire la montarea detectoarelor de incendiu în locuința proprie, în scopul reducerii numărului de victime și a pagubelor materiale produse de incendiile la locuințe.
Clip video: https://youtu.be/zr5E3WqSQCk
8. Campania RISC. Proiectul V – „Scăpările de gaze” – iniţiată în anul 2018, are ca obiectiv informarea, conștientizarea și pregătirea populației pentru a reacționa corect în situația în care sesizează scăpări de gaze, în scopul reducerii numărului de victime și implicit a pagubelor materiale generate de scăpările de gaze.
Clip video: https://youtu.be/krX33sB8Qh8
9. Campania „Nu încărca butelia la stația GPL!”
Clip video: https://youtu.be/c8P6c0g1Cmk
10. Campania „Nu tremur la cutremur” – iniţiată în anul 2015, are ca scop de bază informarea, conștientizare și pregătirea populației pentru a reacționa corect în situația producerii unui cutremur de magnitudine ridicată.
11. F.O.C. – “Flăcările Omoară Copii” – iniţiată în anul 2012, are ca obiectiv reducerea numărului de incendii la locuinţe și, implicit, a victimelor din rândul copiilor.
Clip video: https://youtu.be/6i_AqMJ_TSw?t=2
12. Ziua Informării Preventive – Marți 13 – iniţiată în anul 2011, are ca scop conştientizarea cetăţenilor asupra pericolelor la care se pot expune în cazul nerespectării măsurilor şi regulilor de comportare specifice tipurilor de situaţii de urgenţă.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, spune că valoarea voucherului la ”Rabla Plus” ar trebui urma să crească în 2025. Astfel, industria producătoare de mașini din România ar putea fi susținută, scrie alba24.ro.
Demnitarul spune că va lua o decizie împreună cu ministrul Finanțelor Publice și cu premierul, în acest sens.
”Scăderea valorii voucherului a fost una extrem de bruscă în anul 2024. Peste noapte a scăzut de la 10.000 de euro la 5.000 de euro, ceea ce considerăm noi că a modificat și comportamentul posibililor beneficiari. Probabil că unii oameni așteptau cu nerăbdare noul voucher de 10.000 de euro și văzând că valoarea a scăzut la 5.000, e posibil ca aceștia să fi optat pentru un alt tip de autoturism, nu neapărat pentru un autoturism electric.
Am văzut asta uitându-ne pe tendința volumelor vândute în ceea ce privește autoturismele convenționale și tendința numărului de autoturisme electrice vândute. Eu cred, și nu e doar opinia mea, ci e rezultatul unei discuții pe care am purtat-o cu asociațiile importatorilor de autoturisme și cu asociațiile producătorilor de autoturisme din România, că valoarea acestui voucher ar trebui să crească în anul 2025.
Dacă va crește sau nu, decizia o voi lua cel mai probabil împreună cu ministrul Finanțelor Publice, împreună cu prim-ministrul, pentru că e și o decizie politică. Însă eu cred că va trebui să crească această valoare a voucherului, la fel cum mai cred că ar trebui să sprijinim într-un fel industria românească, industria producătoare de mașini”, a spus Fechet, pentru Agerpres.
Rabla Plus. În România se produc trei modele electrice
Potrivit demnitarului, faptul că în România se produc deja trei modele auto electrice este o inițiativă care ar trebui apreciată inclusiv de la nivel guvernamental.
Publicitate
”Începând de anul acesta avem un producător ce face trei modele electrice aici, în România, și cred eu că astfel de inițiative ar trebui apreciate inclusiv de la nivel guvernamental. Și unul dintre modurile în care poți face asta este legat de o bonificație specifică unui astfel de model fabricat în România, pentru că una e să aduci un autoturism câteva sute de kilometri sau zeci de kilometri și alta e să-l aduci de la 5.000 km depărtare pentru a-l pune pe piață în România sau în Europa. Nu vreau să creez niște așteptări în legătură cu niște lucruri care nu țin 100% de mine, însă eu sunt optimist și cred că vom găsi soluții să mărim valoarea acestuia”, a subliniat Mircea Fechet.
Cotă de piață de 32%
Conform datelor Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), prelucrate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), în 2024, la capitolul autoturisme ”electrificate”, respectiv cele electrice (100% și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), cota de piață a ajuns la 32%, cu 22,8 puncte procentuale peste cota deținută de motoarele diesel.
În context, autoturismele full electrice aveau o cotă de 6,5% din piață, în 2024 față de anul 2023, când reprezentau 10,7%, în timp ce autoturismele plug-in hybrid dețineau o cotă de piață de 4,3%, în comparație cu 3,8%, cu un an în urmă.
La nivelul anului trecut, cele mai vândute autoturisme electrice au fost: Dacia Spring – cu 3.263 unități, în scădere cu 52,5% față de anul 2023, Tesla Model 3 (cu 1.679 de unități, +64,3%) și Tesla Model Y (846 de unități, -59,3%).
În categoria autoturismelor Plug-in, top 3 modele este ocupat de: Ford Kuga (593 de unități, -17,6% față de anul 2023), Toyota RAV4 (cu 500 de unități, +29,9%) și Hyundai Tucson (483 de unități, +27,4%).
Autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc, în 2024, modelul Toyota Corolla, cu 3.281 de unități (creștere de 52,3% față de anul 2023), iar apoi Toyota RAV4 (cu 2.361 de unități, +56,5%) și Toyota Yaris Cross (2.361 de unități, +20,7%).
Marți, polițiști din cadrul Serviciului Rutier, împreună cu cei ai Poliției Orașului Flămânzi au acționat pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță rutieră pe drumurile din județ.
Astfel, activitățile s-au desfășurat pe raza localităților Copălău și Flămânzi, locuri în care au fost înregistrate accidente grave, fiind vizați conducătorii auto care încalcă limita legală de viteză.
Un accident rutier a fost evitat în ultima clipă de către un conducător auto, după ce un alt șofer s-a angajat în efectuarea neregulamentară a unei manevre de depășire. Momentul a fost surprins pe drumul național D.N. 28B, de polițiștii care supravegheau traficul rutier.
Publicitate
Acesta a fost sancționat cu amendă în valoare de 1.800 de lei, iar permisul i-a fost suspendat pentru următoarele 60 zile.
Ani grei de închisoare pentru bărbatul din Vorona care a stropit-o cu benzină concubina sa, după care i-a dat foc. Polițiștii l-au dus cu escortă la locul de detenție
Polițiștii din cadrul Postului de Poliție Vorona au identificat un bărbat, de 50 de ani, din comuna Vorona, pe numele căruia era emis, de către Tribunalul Botoșani un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.
Acesta a fost condamnat la 15 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie, constând în aceea că la data de 29 ianuarie 2020, a stropit cu benzină pe concubina sa, apoi a deschis flacără asupra acesteia, provocându-i arsuri de gradul III pe o suprafață de aproximativ 30% din corp, care, ulterior, în luna mai 2020 au dus la decesul victimei.
Bărbatul a fost depistat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și ulterior escortat către Penitenciarul Botoșani, în vederea încarcerării.
Un impresionant tezaur descoperit pe teritoriul județului Botoșani aproape de jumătatea secolului al XIX-lea a fost pierdut pentru totdeauna. Tezaurul a fost luat și dus în muzeele din Rusia. În schimb, românii s-au ales doar cu niște fotografii cu o parte dintre obiectele descoperite, scrie Adevărul.
În satul Alba, comuna Hudești, județul Botoșani, a fost descoperit, acum aproape două secole, unul dintre cele mai impresionante tezaure găsite pe teritoriul României. Era vorba despre inventarul unui mormânt, cel mai probabil ostrogotic din epoca migrațiilor, despre care localnicii spun că era compus din multe obiecte de aur și pietre prețioase. Acest tezaur este însă o altă comoară pierdută definitiv de români.
„Mormântul crăiesei” și o comoară din nordul Moldovei
Satul Alba se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, în nordul extrem al României, undeva aproape de granița României cu Ucraina. Cătunul se întinde într-o vale mărginită de coline și păduri dese. Zona este încărcată de istorie, de la vechile civilizații din zorii agriculturii și până la marile invazii ale tătarilor din Evul Mediu. Prin aceste locuri, situate într-o zonă de confluență culturală și etnică de-a lungul veacurilor, s-au perindat multe neamuri. În urma lor au lăsat urme de forturi, morminte și o mulțime de legende și mituri. Printre acestea se numără și povestea calului alb, cel care a dat și numele satului Alba.
Acel cal vrăjit ar fi aparținut unei crăiese din alte vremuri, o prințesă al cărui mormânt s-ar fi aflat într-un tumul uriaș din apropierea pădurii, nu departe de un iaz. Localnicii îi spun „mormântul crăiesei” și încă se tem de spiritele care ar sălășlui acolo. Oamenii au povestit din generație în generație despre comorile din mormântul crăiesei, dar și despre blestemele adunate de-a lungul veacurilor. Alte legende spun că această crăiasă, o femeie cu păr roșcat, deosebit de frumoasă, urmărită de inamici, ar fi încercat să treacă iazul călare pe un cal alb, dar a murit înecată. De atunci spiritul ei ar bântui zona.
Rușii au luat tezaurul…românii au rămas cu pozele
Gheorghe Apătăchioaei, un profesor pensionar din Hudești, care și-a dedicat întreaga viață istoriei locale, dar și alți specialiști spun că la Hudești, mormântul crăiesei este cât se poate de real. Este un tumul din epoca migrațiilor, în cadrul Antichității Târzii sau în zorii Evului Mediu. Mai precis, se bănuiește că ar fi un mormânt de la finele secolului al IV-lea, din timpul invaziilor hunice dintre stepele nord-pontice către Europa Centrală. Mormântul a fost descoperit în secolul al XIX-lea după ce un grup de copii a găsit un artefact foarte valoros. Prin anul 1830, doi copii din Alba care pășteau vacile la câmp s-au aventurat prin zona „moghilei”, cum îi spuneau localnicii tumulului.
Publicitate
Din cauza furtunilor, un copac de la marginea movilei a fost smuls, ieșind cu rădăcinile în afară. În gaura creată copiii au găsit un vas strălucitor. Era de forma unui platou, foarte vechi. Cei doi copii l-au ascuns și când au avut răgaz au plecat cu o căruță către Darabani, unde l-au vândut unui negustor evreu. Obiectul a atras însă atenția boierului din neamul Balș, cel care stăpânea întinsele moșii din zona Darabaniului. Imediat și-a dat seama că este vorba despre un obiect din aur masiv. Copiii au fost dați în vileag. Strânși cu ușa de oamenii boierului au spus unde au găsit vasul. Imediat, movila a fost disputată de boierii a căror moșii se învecinau pe hotarul de la Alba. Între timp, vestea descoperirii a ajuns la urechile guvernatorului rus de la Iași, având în vedere că Moldova se afla după 1829 și sub protectorat rusesc.
Acesta a trimis imediat oameni să sape tumulul. Gheorghe Apătăchioaie spune că înăuntru au găsit scheletul unui războinic cu păr lung și roșcat. Alături de el se afla o adevărată comoară, dar și scheletul calului său. Inițial s-a crezut că este vorba despre un călăreț de stepă.
„Mormântul a fost cercetat o singură dată, la începutul secolului al XIX-lea, cu metodele de atunci. Mărturiile vremii spun că acolo s-au găsit nişte obiecte foarte valoroase. Noi știm despre el doar din niște poze care au apărut mai târziu și au fost expuse o perioadă la Primăria din Hudești. Erau vase din aur, podoabe tot din metal prețios dar și arme. Sunt obiecte germanice. Inclusiv coiful este al unui germanic. Totodată, defunctul se spune că avea părul păstrat. Era lung şi roşcat. De aceea au crezut că este o femeie şi i-au spus ”crăiasa”. După aceea şi-au dat seama că este un bărbat, un războinic, înarmat. A fost îngropat cu tot cu calul”, spune Gheorghe Apătăchioaei.
Războinicul era de fapt o războinică…..scheletul a rămas, tezaurul a fost luat
Cercetările ulterioare, dar nu recente, au arătat că de fapt defunctul era într-adevăr o „crăiasă”. Adică o femeie cu păr lung roșcat, dar înarmată până în dinți și echipată de război. Specialiștii cred că este o prințesă din neamul ostrogoților. Poate chiar și-a condus tribul în luptă și a fugit din calea hunilor, sfârșind pe lângă dealurile de la Alba. Avea două coifuri. Unul din fier, perfect pentru război, celălalt de prestigiu, din aur.
„Este o căpetenie ostrogotă, spuneau specialiști care au studiat problema. S-a retras în urma invaziei hunice de după 370 d.Hr. A fost probabil urmărită, au avut loc lupte, iar ea a murit în aceea zonă. A fost înmormântată și depusă sub acel tumul. Inventarul era extraordinar”, spune Gheorge Apătăchioae.
Despre această descoperire extraordinară ar fi scris și cercetări importanți ai vremii, precum Désiré Raoul Rochette. Întregul inventar al mormântului, în special tezaurul, a fost luat și, spune profesorul botoșănean, dus în Rusia, la diferite muzee. Ulterior ar fi fost făcute poze care ar fi fost trimise hudeștenilor și expuse o vreme la Primărie. Acolo localnicii au putut admira coiful și alte părți ale comorii care a zăcut atâta timp în tumulul de lângă sat. Se spune că scheletul prințesei, dar și al calului ei ar fi rămas încă în tumul, dar încă nu au fost analizate.