Stagiul de cotizare contributiv, stagiul minim de cotizare contributiv și stagiul complet de cotizare contributiv sunt noțiunile din noua lege a pensiilor care-i nedumeresc pe mulți pensionari. La fel, calculul perioadei de stabilitate. Reprezentanții caselor teritoriale de pensii vin cu lămuriri, scrie Adevărul.

O serie de noțiuni noi aduse de legea privind sistemul public de pensii care a intrat, în integralitate, în vigoare la 1 septembrie 2024 (Legea 360/2023) continuă să stârnească discuții în rândul pensionarilor. Cum nici deciziile de recalculare nu sunt foarte lămuritoare, sute de pensionari încă se adresează în fiecare zi funcționarilor din casele teritoriale de pensii pentru a cere lămuriri cu privire la modul de calcul.

Printre noutățile aduse de Legea 360/2023

se numără noțiunile de „stagiu de cotizare contributiv”, „stagiu complet de cotizare contributiv”, respectiv „stagiu minim de cotizare contributiv”, cu care legiuitorul a operat. Reprezentanții Casei Județene de Pensii Olt au explicat, în cadrul unei conferințe de presă, la ce se referă fiecare dintre noțiunile amintite, în funcție de care se stabilesc dreptul la pensie și cuantumul acesteia.

– stagiul de cotizare contributiv – este perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii. De precizat că stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie (eligibilitate) poate să fie diferit de stagiul de cotizare contributiv avut în vedere pentru acordarea punctelor de stabilitate (calcul puncte), conform noii legi a pensiilor, iar explicațiile le vom oferi mai jos.

– stagiul complet de cotizare contributiv – este perioada de timp prevăzută de Legea 360/2023 în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate. Acest stagiu este de 35 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

– stagiul minim de cotizare contributiv – este perioada minimă de timp prevăzută de Legea 360/2023 în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă. Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Cum se acordă punctele de stabilitate

În legea proaspăt intrată în integralitate în vigoare la începutul lunii septembrie 2024, o altă noțiune nouă este aceea de stabilitate a asigurării la sistemul public de pensii.

Punctele de stabilitate, care la recalculare le-au adus celor mai mulți pensionari bani în plus, încep să se calculeze doar pentru perioadele care depășesc 25 de ani din stagiul de cotizare contributiv realizat.

Publicitate

– 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

– 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

– un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

„Este necesar să se facă distincția între stagiul de cotizare contributiv utilizat la deschiderea dreptului de pensie și stagiul de cotizare contributiv avut în vedere pentru acordarea punctelor de stabilitate, conform noii legi a pensiilor”, fac însă reprezentanții Casei de Pensii Olt o precizare importantă, iar pentru ca noțiunile să fie și mai bine înțelese se oferă explicații suplimentare.

Stagiile care nu aduc puncte de stabilitate

Iată câteva tipuri de stagii de cotizare care nu aduc puncte de stabilitate, printre ele anumite perioade de concediu medical, concediu pentru creșterea copilului, plăți compensatorii etc. Aceste stagii, pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, au fost avute în vedere, în schimb, ca stagii de cotizare contributive la deschiderea dreptului de pensie:

– indemnizație de asigurări sociale în perioada 01.04.2001-01.01.2006 (incapacitate temporară de muncă – concediu medical) care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite de muncă, conform prevederilor art. 27 alin. (5) din Legea nr. 360/2023 coroborate cu prevederile art. 13 din HG nr. 261/2001;

– indemnizație de asigurări sociale în perioada 10.09.2003-01.01.2006 (incapacitate temporară de muncă – concediu medical) care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, conform prevederilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 coroborate cu prevederile art. 10 din HG nr. 1025/2003;

– venit de completare/plăți compensatorii, ulterioare datei de 1 aprilie 2001, conform prevederilor OUG 8/2003 sau altor acte normative cu caracter special, care constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă;

– perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii (inclusiv pentru situațiile în care beneficiarii au avut calitatea de pensionar în mai multe dosare de pensie).

O perioadă specială o constituie și concediul pentru creșterea copilului, perioadă ulterioară datei de 1 ianuarie 2006, care este asimilată stagiului de cotizare pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale. Astfel de perioade se iau în calcul, prin excepție, la stabilirea stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării drepturilor de pensie (conform art. 47 alin. (4) din lege), însă nu se au în vedere la acordarea punctelor de stabilitate.

Sfânta Eufimia a trăit pe vremea împăratului roman Diocletian (284-305) și a lui Prisc antipatul. Era fiica lui Filofron și a Teodosianei și s-a născut în cetatea Calcedon. Această perioadă era una extrem de neagră pentru toți credincioșii, deoarece atunci aveau loc persecuțiile păgânilor împotriva creștinilor. Sfânta Eufimia a fost pârată la ighemon că este creștină. Din cauza credinței sale în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, a fost supusă la torturi mai mult decât barbare. A fost chinuită cu focul, cu roata dar și altele. Totuși, sfânta a scăpat nevătămată cu ajutorul primit de la Hristos, care a protejat-o indiferent de torturile la care era supusă. Apoi a fost aruncată la fiare pentru a fi mâncată. Și-a dat sufletul din cauza unei singure mușcături de urs după care s-a mutat la Domnul. Părinții sfintei au luat trupul și l-au îngropat în apropierea cetății. Murind în numele credinței drepte, a luat cununa muceniciei. Odată cu încetarea persecuției lui Diocletian, creștinii au pus moaștele sfintei într-o raclă de aur în biserica construită în numele ei. Iar în ziua prăznuirii acesteia, din mormântul ei curgea sânge proaspăt care răspândea o mireasmă dumnezeiască. Tot la mormântul sfintei s-a întâmplat și minunea respingerii tomului ereticilor de la sinodul ecumenic de la Calcedon, ținut în data de 11 Iulie 451. În zilele binecredincioșilor împărați Marchian și Pulheria, s-au adunat și cei 630 de Sfinți Părinți la Calcedon. Aceștia au dat anatemei pe cei ce se țineau de Eutihie și Dioscor, caterisind pe cei care afirmau că Mântuitorul nu este altceva decât o lucrare. Însă aceștia, neconvertindu-se la credința cea dreaptă, Sfinții Părinți au scris într-o carte credința cea dreaptă și au silit ereticii să scrie și ei în alta toate gândurile și socotelile lor. Deschizând racla sfintei și punând amândouă cărțile pe pieptul ei, s-au dus. La puține zile distanță, au aflat cartea ereticilor lepădată la picioarele muceniței, în timp ce cartea drept-credincioșilor era în mâinile sfintei. Ereticii, văzând acest lucru, s-au umplut de rușine, iar dreptcredincioșii de bucurie.

Peste un milion şi jumătate din apelurile de la 112 recepţionate de la începutul anului şi până în prezent au fost efectuate de persoane care fie au sunat din greşeală, fie nu au spus nimic la telefon, fie au fost apeluri abuzive, aducând ofense operatorilor, anunţă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Acestea reprezintă mai mult de jumătate din cele aproximativ 2,7 milioane de apeluri non-urgente recepţionate în această perioadă, relatează agerpres.ro

Printre ei se află și un botoșănean care a sunat la 112 de nu mai puțin de 5160 de ori, botoșănean care se află practic pe locul trei în România topul celor care sună abuziv la 112, după un ieșean care a sunat de 15000 de ori și un locuitor din Maramureș care a sunat la acest servciu 7109 ori.

Purtătorul de cuvânt al STS, colonelul Cătălin Chirca, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că în anul 2024 un număr de 163.000 de apeluri la 112 au fost abuzive, fiind efectuate de persoane care au făcut glume sau au adresat injurii operatorilor. Trei sferturi dintre apelanţii abuzivi au fost adulţi.

“Apelul abuziv este atunci când o persoană sună în mod intenţionat la 112, fără a avea o urgenţă şi încarcă acest serviciu de urgenţă cu apeluri care nu sunt necesare. În cazul apelului fals, persoana sună şi descrie o potenţială urgenţă, iar atunci când ajung echipajele la faţa locului constată că acea urgenţă nu se confirmă”, a explicat Cătălin Chirca.

În total, în primele opt luni ale acestui an, operatorii STS din cadrul Serviciului de urgenţă au preluat şi gestionat peste 6,7 milioane de apeluri.

O pondere semnificativă a apelurilor non-urgente la 112 provine din manipularea necorespunzătoare a telefonului, din încercarea de a suna la un număr asemănător sau din neconfigurarea corectă a tastelor rapide.

Totodată, sunt şi multe situaţii de apelare neintenţionată, involuntară, din buzunar (“pocket dial”). În cele mai multe astfel de cazuri, persoana nu realizează că a sunat la 112. Aceste apeluri sunt efectuate de pe telefoane, ceasuri smart sau diferite gadgeturi. Operatorii STS recomandă utilizarea atentă a acestor dispozitive şi, în cazul în care o persoană este reapelată de Serviciul de urgenţă 112, să răspundă şi să informeze că apelul a fost făcut din greşeală.

Pe de altă parte, au fost şi apelanţi abuzivi care au sunat la 112 pentru a face glume şi a adresa înjurături, aceştia irosind peste 50.000 de minute (880 de ore) din timpul ce se putea aloca celor care au avut cu adevărat nevoie de ajutorul Serviciului de urgenţă, în situaţii critice.

Spre exemplu, o persoană din Iaşi a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15.000 de ori în ultimele opt luni, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 62 de apeluri. Apelantul a utilizat o cartelă prepay şi, de cele mai multe ori, a avut un comportament neadecvat faţă de operatori şi a adresat cuvinte jignitoare.

Publicitate

De asemenea, o persoană din judeţul Mureş a sunat de 7.109 ori la numărul 112 de la începutul anului, iar o alta din judeţul Botoşani de 5.160 de ori.

Potrivit legislaţiei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliţia Română, în vederea identificării şi sancţionării acestora.

Apelarea abuzivă a Serviciului de urgenţă 112 se pedepseşte cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenţie se deplasează în teren şi constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei. O nouă contravenţie, în interval de un an, se sancţionează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.

“Este esenţială apelarea cu responsabilitate a numărului 112 doar în situaţii de urgenţă. Apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără a avea o urgenţă ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz şi se sancţionează, dar cel mai important poate costa viaţa unei persoane care are nevoie urgent de ajutor”, spune colonelul Cătălin Chirca.

Polițiștii botoșăneni au anunțat că efectuează verificări pentru localizarea unui tânăr, de 33 de ani, din municipiul Botoșani, care în data de 14 august a.c. ar fi ajuns în București, cu un autocar care l-a transportat din Belgia, însă după momentul în care și-a anunțat familia ca ajuns in țară, nu a mai putut fi contactat.

ISPIR RAJ are următoarele semnalmente: păr șaten, ochi căprui, 1,70 m înălțime, aproximativ 80 de kg.

Acesta are tatuaje pe ambele mâini.

“Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.