Botoșaniul se află printre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România. Un loc unde sunt copii care merg flămânzi la culcare, cu o zonă rurală marcată de numeroase cazuri sociale dar și cu mulți bătrâni cu pensii de mizerie. În această lume cu atâta nevoie de sprijin, de aproape un deceniu și jumătate un preot și soția acestuia, ajutați de voluntari inimoși, reușesc să aducă lumină acolo unde autoritățile nu mai reușesc să facă față, scrie ADEVĂRUL.

Este vorba despre preotul Marian Macuc de la biserica din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani, și soția acestuia Ana Maria Macuc, profesoară. În cei 15 ani de acțiuni umanitare, Ana Maria Macuc a coordonat numeroase proiecte umanitare, cu o arie de acoperire uimitoare, de la cazuri de familii nevoiașe, aflate în pragul supraviețuirii și până la bătrâni cu probleme financiare sau oameni țintuiți la pat. În multe cazuri, preotul Marian și preoteasa Ana Maria, așa cum au ajuns să fie cunoscuți, sunt singurul sprijin și singura șansă reală pentru a ieși din situații disperate.

Începuturile: zeci de copii salvați de la avort

Ana Maria Macuc este profesor de religie și soția preotului Marian Macuc de la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani. Din anul 2010, Ana Maria Macuc a simțit nevoia să ajute femeile gravide aflate în criză de sarcină. În multe cazuri, erau femei efectiv abandonate de familie și partener. Sprijinită de soțul ei, preotul Marian Macuc, Ana Maria a început să strângă donații, să facă voluntariat pentru a sprijini moral și financiar pe toate aceste femei aflate în pragul avortului.

Donații și daruri FOTO Ana Maria Macuc

Culmea, majoritatea își doreau copilul, dar doreau să facă avort din cauza problemelor materiale și a lipsei de susținere. Au fost în jur de 80 de femei spriijinite în sarcină și ajutate să-și îngrijească copiii. „Noi, în 2010  am pornit toate aceste activități caritabile din dorința de a sprijini mamele însărcinate aflate în criză de sarcină, să nu-și avorteze copilul.  Am observat că dacă este omul potrivit, lângă mamă, în sarcină, ea renunță la gândul de a-și avorta copilul. Noi avem peste 80 de copii salvați de la avort. Și partea frumoasă este că nicio mamă nu a regretat că a născut copilul”, precizează Ana Maria Macuc.

Mii de ore de voluntariat, din iubire față de semeni

Primind multe donații pentru viitoarele mame, preoteasa din Botoșani și-a dat seama că poate ajuta mult mai mulți oameni cu venituri reduse sau efectiv aflați într-un moment greu al vieții. A reușit să mobilizeze numeroși credincioși din parohia bisericii de la Pacea și a format o adevărată echipă de voluntari, oameni cu locuri de muncă, cu propriile familii dar cu suflet mare.

În fiecare săptămână se donează ajutoare FOTO Cosmin Zamfirache

Împreună cu Ana Maria Macuc și preotul Marian Macuc, au devenit o adevărată forță a societății civile gata să-i ajute pe cei aflați în nevoie, fie că era vorba despre copii, bătrâni, adulți, persoane cu dizabilități. De mai bine de un deceniu s-au adunat zeci de mii de ore de voluntariat și efectiv o viață o slujba comunității. „Nu suntem asociație sau fundație, este o activitate de voluntariat a Bisericii Pacea. Toți suntem voluntari și desfășurăm toate aceste activități 100% gratuit, în timpul nostru liber, din dragoste pentru semeni ”, spune Ana Maria Macuc.

Activitatea preotesei și a voluntarilor constă efectiv în apeluri umanitare, strângerea de produse, fie vestimentare, fie alimentare dar și promovarea unor cazuri deosebite. De exemplu, familii aflate în situații disperate, persoane cu afecțiuni grave, fără posibilități materiale și cu mare nevoie de ajutor, bătrânii singuri și multe altele. Voluntarii de la Biserica Pacea strâng doar donațiile în produse. Cei care doresc să ofere bani pentru cazurile disperate primesc direct conturile respectivelor persoane sau familii.

Voluntarii lucrează pentru adunarea și sortarea produselor FOTO Ana Maria Macuc

„Noi nu strângem bani, ci doar produse. Pentru cazurile sociale pe care le prezint pe rețelele sociale, care au nevoie de ajutor financiar, pun direct numărul de cont al familiei, adresa si numărul de telefon. Oamenii îi ajută direct”, spune preoteasa. Efortul preotesei și al voluntarilor este enorm. Sunt mii de ore petrecute pentru strângerea, depozitarea, sortarea și distribuirea donațiilor. Sunt mii de ore petrecute pentru verificarea cazurilor și postarea, urmărirea lor, oferirea de informații suplimentare, unde este cazul. Totul benevol, fără niciun beneficiu material.

Haine și încălțăminte gata pentru donație FOTO Ana Maria Macuc

„Nu este ușor ceea ce facem. Presupune muncă de voluntariat zi de zi, mii de ore pentru primirea, sortarea și pregătirea ajutoarelor, Ceea ce ne dă putere să mergem mai departe este atunci când vedem că oamenii pleacă bucuroși de la noi, cu fruntea descrețită. Ne spun că nu se mai simt singuri, și mai ales că mulți dintre cei pe care i-am ajutat de-a lungul vieții ajută  la rândul lor și devin voluntari de nădejde pentru noi”, adaugă Ana Maria Macuc. Printre voluntari se află și Doina, o chimistă pensionară, cu numeroase boli cronice. „La impulsul doamnei preotese Ana Maria Macuc, se primesc ajutoare, se distribuie ajutoare. Cei cu lipsuri sunt foarte mulțumiți, iar noi suntem mulțumiți că îi puteam ajuta pe semenii noștrii”, spune botoșăneanca.

Sute de oameni ajutați lunar

Paleta de servicii în cadrul comunității s-a diversificat atât de mult de-a lungul celor 15 ani, încât echipa de voluntari a preotesei abia mai face față. Cu ajutorul enoriașilor, acum 10 luni a fost construită, lângă biserica din cimitir, o casă socială, „Sfânta Irina”, tocmai pentru a organiza mai ușor munca de voluntariat. În paralel, la poarta cimitirului au fost amenajate câteva căsuțe modulare, în care deasemenea se primesc, sortează și distribuie donații.

Voluntarii ducând ajutoare bătrânilor FOTO Ana Maria Macuc

„Casa Sf Irina” s-a construit cu sprijinul enoriașilor de la Parohia Pacea și a mai multor donatori, dornici să-i ajute pe semenii lor. Cele 3 căsuțe au fost cumpărate cu ajutorul mai multor oameni, prieteni care ne-au ajutat financiar, în acest sens. O căsuță este mobilată cu sertare în care punem hainele împăturite, pe categorii de varstă și pe măsuri. Ne dorim pe viitor să reușim să mai mobilăm una dintre căsuțe ( cu sertare și umerașe) pentru a valorifica cât mai bine spațiul și a ajuta mai multe persoane. Ne dorim ca ajutorul să-l oferim într-un mod cât mai frumos și cât mai bine organizat”, precizează Ana Maria Macuc.

Practic, de la amenajarea Casei Irina se donează aproape încontinuu iar voluntarii lucrează în timpul liber. Se primesc cărucioare și tot felul de obiecte pentru copii mici și tinerele mame, cărucioare și dispozitive pentru persoanele cu dizabilități, haine, jucării, mobilă. Totul este sortat, bine așezat și mai apoi distribuit către persoanele care chiar au nevoie de acele obiecte. Sunt ajutate toate persoanele aflate într-un moment dificil.

Rechizite donate copiilor în prima zi de școală FOTO Ana Maria Macuc

„Casa Irina a fost sfințită în urmă cu 10 luni, pe 25 mai. Și de atunci oamenii donează continu. Practic ne dorim să ajutăm pe oricine are nevoie și i le dăruim oricui le folosește, păstrează și mai apoi le dă mai departe. Ne dorim sa venim si-n sprijinul familiilor care muncesc, dar pentru care este un efort financiar sa-si cumpere îmbrăcăminte, încălțăminte si alte articole pentru adulți și copii . Noi avem două zile în care primim donații, avem două zile în care le organizăm și două zile când donăm. Lunar sunt sute de oameni ajutați. În fiecare joi și vineri pășesc pragul casei noastre în medie 80 de persoane. Mobila o direcționăm spre familii, nu avem spațiu pentru depozitarea aceasteia. Sunt voluntari care oferă gratuit transportul, alți voluntari ajută la cărat, astfel încât mobila să ajungă direct în casa celor ce au nevoie: familii cu mai mulți copii, oameni bolnavi sau pur și simplu oameni cu posibilități financiare reduse”, spune preoteasa.

Zile de naștere pentru copii fără posibilități materiale

Implicarea preotesei și a echipei de voluntari de la biserica din cimitirul Pacea a mers până într-acolo, încât sunt organizate petreceri de zile de naștere pentru copii din familii cu venituri reduse. Sunt acei copii care nu s-au bucurat niciodată de sărbătorirea zilei lor de naștere. „Organizăm zilele de naștere, în fiecare săptămână vizităm și oferim daruri bătrânilor din centrele sociale. Lunar sărbătorim în medie 10-20 de copii născuți în aceea lună. Cea mai mare petrecere a fost în luna februarie când am sărbătorit 20 de copii născuți în aceea lună și la care au participat peste 110 persoane”, spune preoteasa.

Petrecere organizată de volutari și preoteasă FOTO Ana Maria Macuc

În plus, sunt ajutați orfani, oameni cu probleme materiale serioase, persoane cu dizabilități, bătrâni. „Primind donații diferite ne-am extins ajutorul oferit mai multor categorii de persoane. De exemplu, ajutăm inclusiv copiii orfani, bătrânii din centrele sociale, persoanele cu dizabilități, viitorii miri care vor să se cunune, le oferim totul gratuit”, adaugă Ana Maria Macuc. Sunt în jur de 10 proiecte destinate mai multo categorii sociale defavorizate. Inclusiv ghiozdane și rechizite, la începutul fiecărui an școlar pentru copii din familiii cu posibilități financiare reduse.

Săptămâna luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.

Se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii.  Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. În Liturgică, această perioadă se numește Penticostar.  Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire Hristos a înviat, urmată de răspunsul Adevărat a înviat, inspirate de Evanghelia după Luca 24, 34.

Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului. În plus, în Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toți ortodocșii, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști. În Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.

Vinerea din Săptămâna luminată este numită Vinerea Izvorului Tămăduirii, când se face pomenire de asemenea una din minunile Maicii Domnului.

În unele locuri în această zi se face sfințirea apei mici, în biserici sau la fântâni și izvoare, iar în unele părți preoții fac și „botezarea” generală a caselor credincioșilor, cu apă sfințită.

Un incendiu s-a produs, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Dragalina. Acoperișul casei a fost cuprins de flăcări. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Cristinești. Aceștia au constatat faptul că ardea aproximativ 40% din acoperișul casei și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga construcție.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”: „În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de  Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin: 1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;

Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019,  publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate.  Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;

Regizorul Aureliu Manea definind poetul: „…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;

Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut: Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie  a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019: „Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn  apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;

Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);

Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi: 1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;

Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801: “Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;

Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:

“am zărit doi barbaţi

îmbrăcaţi identic

şi i-am

întrebat dacă

sunt cuplu

m-au arestat”;