Connect with us

Actualitate

Salariile românilor au mai crescut, dar rămân departe de media europeană

Publicat

Publicitate

Astăzi discutăm despre banii românilor care muncesc. În 2023, angajații români cu normă întreagă au avut un salariu mediu anual peste cel al altor țări din regiune, potrivit Eurostat.

Această evoluție marchează o schimbare semnificativă în contextul pieței muncii din Europa de Est, reflectând creșterile salariale din România în ultimii ani. Cu toate acestea, chiar dacă au depășit alte economii regionale, salariile românilor rămân totuși departe de media europeană, ceea ce subliniază încă diferențele economice față de statele din vestul continentului.

Să vorbim cu cifrele în față. Salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din Uniunea Europeană a ajuns la 37.900 EUR în 2023, în creștere cu 6,5% față de 35.600 EUR în 2022. Această majorare indică o tendință de creștere a veniturilor la nivel european, în contextul unor ajustări economice și al unei inflații ridicate în multe țări.

În 2023, podiumul salariilor medii anuale ajustate din Uniunea Europeană este ocupat de trei țări cu o putere economică solidă. Luxemburg se situează în frunte, cu un salariu mediu anual de 81.100 EUR, ceea ce înseamnă peste dublul mediei UE (37.900 EUR) și reflectă o diferență economică considerabilă față de restul statelor membre.

Danemarca urmează pe locul doi, cu un salariu mediu de 67.600 EUR, ceea ce înseamnă un plus de aproximativ 78% față de media europeană. Irlanda ocupă locul trei, cu un salariu anual de 58.700 EUR, oferind angajaților cu normă întreagă un câștig cu peste 55% mai mare față de media Uniunii Europene.

La polul opus, cele mai mici salarii medii anuale ajustate din Uniunea Europeană s-au înregistrat în Bulgaria, Ungaria și Grecia. Bulgaria ocupă ultima poziție cu un salariu mediu anual de 13.500 EUR, reprezentând doar aproximativ o treime din media UE. Ungaria urmează cu 16.900 EUR, iar Grecia, cu 17.000 EUR, reflectă o situație similară, subliniind provocările economice din aceste state. Se vede cât se poate de clar decalajele salariale și provocările de menținere a unui nivel de trai comparabil cu cel din țările din fruntea clasamentului.

România s-a poziționat înaintea Greciei în clasamentul salariilor medii anuale ajustate, cu un venit de 17.739 EUR în 2023, față de 15.064 EUR în 2022. Așadar, aven o creștere de 17,75% într-un singur an, ceea ce ne arată un avans salarial important pentru angajații români. Cu toate acestea, chiar dacă România depășește Grecia în acest clasament, rămâne încă la o distanță considerabilă față de media Uniunii Europene de 37.900 EUR.

Publicitate

În a doua jumătate a clasamentului, dar înaintea României, se află Polonia, cu un salariu mediu anual ajustat de 18.054 EUR, urmată de Slovacia cu 19.001 EUR și Croația, care înregistrează 21.523 EUR. Această poziționare arată că, deși România a făcut pași importanți în creșterea salariului mediu, există încă un decalaj față de alte state din regiune care au atins niveluri salariale mai ridicate.

Sursa: tvrinfo.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Proba scrisă la TITULARIZARE 2025 va avea loc pe 15 iulie. Calendar înscrieri, inspecții la clasă, examen și rezultate

Publicat

Publicitate

Proba scrisă a examenului de titularizare va fi organizată în 15 iulie 2025 după ce metodologia pentru desfășurarea concursului a fost publicată în Monitorul Oficial, relatează alba24.ro.

Este vorba despre ordinul nr. 7.495 din 2 decembrie 2024, ce cuprinde și calendarul concursului, potrivit edupedu.ro.

Candidații se pot înscrie în perioada 5-16 mai 2025. Pentru cei care se înscriu exclusiv online, perioada este 5-12 mai 2025.

Prin Titularizare, profesorii se pot angaja pe perioadă nedeterminată în învățământ. Pentru a promova concursul de titularizare, candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7 la proba scrisă și la inspecția de la clasă.

Titularizare 2025: calendarul concursului

  • 15-16 aprilie 2025: depunerea și înregistrarea, la secretariatele unităților de învățământ, a cererilor personalului didactic angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată
  • pentru prelungirea duratei contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2025-2026
  • până în 29 aprilie:
    • înregistrarea, analizarea şi soluţionarea cererilor de concediu fără plată în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ
    • aprobarea în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB a listei posturilor didactice/catedrelor vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată
  • 24; 25 şi 28 aprilie 2025 – reactualizarea dosarelor personale, la inspectoratele şcolare, a cadrelor didactice care au primit acordul de principiu privind prelungirea duratei contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2025-2026
  • până în 30 aprilie 2025: reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate
  • 5-16 mai 2025: emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare

Înscrieri

  • 5-16 mai 2025: înregistrarea dosarelor de înscriere ale candidaților, inclusiv pentru absolvenții promoției 2025 – la inspectoratele şcolare/centrele de înscriere
  • 5-12 mai 2025: în situaţia în care înscrierea candidaţilor la concurs se realizează exclusiv în sistem online
  • 6-12 mai 2025: validarea înscrierii, prin semnătură, de către candidați sau împuterniciții acestora prin procură notarială în original
  • 16-21 mai 2025: transmiterea de către candidaţi, inclusiv de către absolvenții promoției 2025, la inspectoratul şcolar/centrul de înscriere la concurs, a declarațiilor privind veridicitatea datelor de înscriere sau a cererilor de corectare a datelor de înscriere, după caz, conform procedurilor stabilite la nivelul ISJ/ISMB
  • 8-10 iulie: validarea înscrierii pentru absolvenții promoției 2025/absolvenţii 2025 ai programelor de pregătire psihopedagogică oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic/departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic/candidaţii cuprinşi în programe recunoscute de Ministerul Educației

În perioada 5-16 mai 2025, respectiv în perioada 5-12 mai 2025 în situaţia în care înscrierea candidaţilor la concurs se realizează exclusiv în sistem online, pot depune dosare de înscriere şi cadrele didactice a căror reducere de activitate a apărut în perioada martie-mai 2025.

Titularizare 2025: termen pentru afișarea listei candidaților înscriși

  • 23 mai 2025: afișarea, pe pagina web a inspectoratelor şcolare, a:
    • listei candidaților înscriși și a graficului privind susținerea probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă
    • listei cadrelor didactice angajate pe durata de viabilitate a postului/catedrei înscrise la concursul naţional care solicită repartizarea pe perioadă nedeterminată pe postul didactic/catedra pe care sunt angajate şi a listei posturilor didactice/catedrelor pe care sunt angajate aceste cadre didactice
    • listei unităţilor de învăţământ în care se organizează probele scrise (centrelor de concurs pentru proba scrisă)
    • comunicarea centrelor de concurs direcţiei de resort din cadrul Ministerul Educaţiei

În perioada 23 mai-27 iunie 2025, candidaţii pot solicita, dacă este cazul, inspectoratelor şcolare/centrelor de înscriere la concurs corectarea datelor de înscriere la concurs.

Publicitate

Titularizare 2025: Probele practice/orale și inspecțiile la clasă

  • 30 mai – 27 iunie 2025: organizarea și desfășurarea probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă şi soluţionarea contestaţiilor la aceste probe.

În perioada 30 mai-27 iunie 2025 pot participa la probele practice/orale şi inspecţiile la clasă şi cadrele didactice titulare rămase cu reducerea de activitate nesoluţionată sau a căror reducere de activitate a apărut în perioada martie-mai 2025.

Cadrele didactice titulare solicitate pentru detaşare în interesul învăţământului pot participa la probele practice/orale în perioada 30 mai – 13 iunie 2025.

  • 4 iulie 2025: afişarea rezultatelor la probele practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă
  • 11 iulie 2025: afişarea datelor de înscriere reactualizate ale candidaţilor

Titularizare 2025: Proba scrisă și rezultate

  • 15 iulie 2025: desfășurarea probei scrise
  • 22 iulie 2025: comunicarea rezultatelor iniţiale
  • 22-23 iulie 2025: înregistrarea contestațiilor la inspectoratele școlare și transmiterea acestora comisiilor de soluţionare a contestaţiilor
  • 24-29 iulie 2025: soluţionarea contestațiilor
  • 30 iulie 2025: comunicarea rezultatelor finale
  • 31 iulie – 1 august: repartizarea candidaţilor

Citeste mai mult

Eveniment

Produse tradiționale gastronomice de la Botoșani, pe masa Galei Turismului “Descoperă Nord Est” de la Bacău

Publicat

Publicitate

Consiliul Județean Botoşani a anunțat astăzi că participă în data de 12 decembrie 2024, la Gala Turismului Descoperă Nord Est, în Municipiul Bacău, la unul dintre cele mai importante evenimente din industria turismului românesc, organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, prin Centrul EUROPE DIRECT Nord-Est și Centrul Regional de Studii Nord-Est.

Evenimentul se află la a IX-a ediție și reprezintă un cadru de întâlnire și dezbatere între actorii regionali implicați în activități turistice și culturale, reprezentanți ai firmelor din industria HORECA, ai administrației publice locale, instituții de cultură, mediul academic, organizații și asociații care activează în domeniul turismului și patrimoniului cultural din întreaga regiune, precum și mass-media locală, regională și națională.

“Consiliul Județean Botoşani, împreună cu reprezentanți ai Centrului Național de Informare și Promovare Turistică  Botoșani, participă în calitate de partener la acest eveniment, la care s-au reunit peste 150 de reprezentanți ai sectorului turismului din Regiunea Nord-Est, interesați să dezvolte un parteneriat activ care să determine creșterea atractivității turistice a regiunii în contextul legislației, finanțărilor și politicilor europene privind Pactul Verde European”, a transmis administrația publică a județului Botoșani.

La această manifestare județul Botoșani a organizat o expoziție cu produse tradiționale gastronomice, împreună cu producătorii locali din Județul Botoșani și un stand de informare unde s-au distribuit materiale informative și promoționale privind Destinația Turistică Botoșani.

Evenimentul a fost  conceput să aducă în prim-plan strategii și inițiative sustenabile pentru dezvoltarea turismului în Regiunea Nord-Est, accentuând rolul ecoturismului și turismului cultural în revitalizarea economică a comunităților locale.

Publicitate

Conferința Next Generation Tourism, organizată în cadrul evenimentului, a inclus o serie de paneluri și sesiuni tematice care au explorat aspecte importante pentru viitorul turismului european, incluzând cooperarea inter-regională România – Republica Moldova, care au fost susținute de următorii reprezentanți:

– Dl. Vasile Asandei, Director General, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

– Dl. João Miguel Vaz Alexandre, Senior Policy Officer, Comisia Europeană

– Dl. Gianluca Coppola, Expert al Grupului de Turism European, Comisia Europeană

– Dl. Ștefan-Radu Oprea, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

– D-na Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România

– Dl. Viorel Ardeleanu, Ambasadorul României în Muntenegru

– Dl. Valentin Ceban, Director interimar, Oficiul Național al Turismului al Republicii Moldova

– Dl. Sergiu Manea, Președinte, Asociația Patronală a Turismului din Republica Moldova.

“Gala Turismului Descoperă Nord-Est este un eveniment de marcă al ADR Nord-Est și se organizează anual, prin rotație, într-unul dintre județele regiunii de Nord-Est, pentru a crea un spațiu creativ de învățare și generare a unor noi proiecte inovative la nivel regional. Participarea  Consiliului Județean Botoșani, împreună cu reprezentanți ai Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Botoșani, reprezintă un mesaj de încurajare, încredere și motivație pentru administrația publică și sectorul privat, pentru a putea construi împreună inițiative de succes pentru dezvoltarea turismului regional sustenabil”, a mai adăugat sursa citată.

Citeste mai mult

Educație

Un profesor din Dorohoi a primit Ordinul ,,MERITUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT” în grad de ,,CAVALER”

Publicat

Publicitate

Un profesor din Dorohoi a primit ordinul ,,MERITUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT” în grad de ,,CAVALER” din partea Președinției României.

Anunțul a fost făcut de inspectorul general al Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Bogdan Suruciuc, care a precizat că astăzi, 12 decembrie 2024, a participat la ceremonia de înmânare a decorației ORDINUL ,,MERITUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT” ÎN GRAD DE ,,CAVALER” conferită, prin decret prezidențial, domnului profesor DUPU MARCEL, director al Clubului Copiilor Dorohoi.

La propunerea Ministerului Educației, decorarea domnului profesor MARCEL DUPU cu Ordinul ,,Meritul pentru Învățământ” în grad de ,,Cavaler”, s-a realizat în semn de apreciere și recunoștință pentru meritele deosebite avute în dezvoltarea învățământului, remarcându-se, de-a lungul timpului, în slujba sistemului de educație, precum și pentru stimularea spiritului caritabil și de voluntariat, având drept scop susținerea valorilor școlii și ale comunității, a explicat al Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

“Respect și prețuire, domnule director, profesor MARCEL DUPU, pentru rezultatele deosebite obținute, pentru dăruire, profesionalism și modul remarcabil în care ați aspirat la excelență în educație, dând valoare învățământului botoșănean”, a transmis inspectorul general al Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Bogdan Suruciuc.

Citeste mai mult

Eveniment

România a INTRAT în Schengen: Controalele la frontieră vor dispărea. Decizie istorică luată în JAI

Publicat

Publicitate

România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar controalele la frontieră vor dispărea. Decizia a fost luată în Consiliul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi, 12 decembrie 2024. România și Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, însă controalele între România, Bulgaria și Ungaria ar putea continua cel puțin șase luni, în timp ce pentru frontiera Bulgaria – Grecia vor fi eliminate.

„Şedinţa de astăzi este una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, sper, ultima bătălie pentru intrarea în spaţiul Schengen. Este o şedinţă importantă, o şedinţă în care se vor discuta multe lucruri. Nu este nimic încheiat până când decizia nu va fi luată.

Am muncit din greu să ajungem aici. Am muncit în teren, la frontiere, în cancelariile diplomatice, am muncit cu gândul permanent la cetăţenii români care merită intrarea în spaţiul Schengen”, a declarat ministrul pentru jurnaliştii români.

ntrarea într-un spațiu precum Schengen aduce numeroase avantaje pentru țările membre și cetățenii acestora. În cazul unei țări precum România, aceste beneficii ar avea un impact semnificativ asupra economiei, mobilității și securității. Iată principalele avantaje:

1. Libertatea de mișcare fără controale la granițe

  • Cetățenii pot călători în toate statele membre Schengen fără a fi supuși controalelor de frontieră.
  • Timpul economisit la trecerea frontierelor contribuie la o mai bună conectivitate între țări și la o experiență de călătorie mai comodă.
  • Eliminarea controalelor reduce costurile asociate tranzitului pentru turiști, transportatori și afaceri.

2. Beneficii economice

  • Creșterea comerțului și investițiilor: Companiile beneficiază de o logistică mai eficientă datorită eliminării întârzierilor la frontieră, ceea ce încurajează schimburile comerciale.
  • Fluxuri de transport mai rapide: Transportatorii de mărfuri au acces mai facil la piețele europene, reducând costurile de transport și crescând competitivitatea produselor locale.
  • Atracție pentru investitori: Integrarea în Schengen sporește încrederea investitorilor străini, datorită stabilității și accesului extins la piața europeană.

3. Dezvoltarea turismului

  • România ar deveni mai atractivă pentru turiști, datorită facilitării accesului fără controale la frontieră.
  • Vizitatorii ar putea explora cu ușurință regiuni adiacente, inclusiv traversarea granițelor spre țări vecine fără bariere suplimentare.

4. Consolidarea integrării europene

  • Intrarea în Schengen este un simbol al apartenenței depline la proiectul european, demonstrând că țara respectă standardele de securitate și cooperare impuse de UE.
  • Aceasta consolidează poziția țării în cadrul Uniunii Europene și facilitează colaborările bilaterale și multilaterale.

5. Securitate sporită prin cooperare internațională

  • Acces la Sistemul Informatic Schengen (SIS): Autoritățile române beneficiază de un schimb mai eficient de informații cu celelalte state membre, ceea ce ajută la combaterea criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale.
  • Cooperare polițienească și judiciară: Integrarea în rețeaua Schengen permite o colaborare mai bună pentru combaterea infracțiunilor și asigurarea unui climat de securitate.

6. Facilități pentru cetățeni

  • Simplificarea formalităților pentru studenți, muncitori sau alte categorii de cetățeni români care doresc să călătorească, să muncească sau să studieze în alte țări membre Schengen.
  • Posibilitatea de a accesa mai ușor oportunități economice și sociale în spațiul european.

7. Reducerea costurilor administrative

  • Odată eliminate controalele la frontierele interne, resursele administrative și umane necesare pentru acestea pot fi redirecționate către alte priorități, cum ar fi infrastructura sau alte servicii publice.

Intrarea României în spațiul Schengen ar reprezenta un pas important în integrarea europeană, aducând avantaje semnificative cetățenilor, companiilor și statului.

Publicitate

Beneficiile economice, mobilitatea sporită și securitatea întărită sunt doar câteva dintre câștigurile tangibile pe care le-ar experimenta atât România, cât și restul Uniunii Europene.

Negrescu: Trei categorii de beneficii majore pentru români, după aderare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, prezintă beneficiile majore aduse de aderarea completă a României la spațiul Schengen.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români.

Aderarea poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.

Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:

– avantajele economice: aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani.

Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari.

Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent

– climatul social: cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă.

Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens

– beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza.

România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă.

„Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final.

Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending