Au două trei rânduri de haine, pulovere ponosite, treninguri din care se scurg ațele de atâta spălat la „măgăoaiele” industriale. Târâie în picioare niște târlici, unul de o culoare și celalălalt pe alta, luați peste ciorapii groși, dar cu multiple „aerisiri”. Oare câtă bucurie le-ar produce un pachet cu haine pe care mulți dintre noi le-am aruncat într-o cămară, pentru că nu mai sunt în ton cu moda? Sau cât de mult ar lăcrima o bunică care ar primi în dar un batic înflorat , cu franjuri, în locul celui pe care îl poartă de amar de ani, înnodat sub barbă împreună cu mii de lacrimi? Sau poate niște șoșoni în carouri, cu blană și fermoar, despre care nici măcar nu știu că există, în schimbul gumarilor care s-au săturat de cât au fost călcați pe ștaif.

Acum este momentul să facem un bine acestor bunici, care au de mâncare și au căldură, dar au sufletul pustiit și secat de atâtea lacrimi de dor, care se rostogolesc pe pernele aspre în liniștea nopților prea lungi.

În schimbul  milosteniei, cei care donează vor avea privilegiul să vadă cum înflorește bucuria pe chipurile lor. Să vadă cum strălucesc ochii unor bunici autentici, rămași singuri pe lume sau părăsiți în centre de specialitate. Darurile noastre le pot face inimile să vibreze și ochii să se umezească, chiar dacă, poate, unii dintre ei sunt țintuiți la pat de boli grele, pentru care zilele se succed la fel.

În textul de mai jos, preluat d epe pagina preotesei Ana Maria Macuc, oamenii de bine pot găsit o listă cu cele care pot fi dăruite.

„Până DUMINICA VIITOARE (16 februarie), la Casa „Sf. Irina” , colectăm HAINE LEJERE și ÎNCĂLȚĂMINTE SPORT pentru botoșănenii din CENTRELE SOCIALE și din AZILELE DE BĂTRÂNI.
Mă gândesc adesea cât de multe lucruri avem în casele noastre și cât de puțin are un om dintr-un centru social sau dintr-un azil de bătrâni.
Majoritatea dintre noi avem o mulțime de lucruri (prin dulapuri, prin vitrine, peste tot în casă) pentru care muncim zilnic: să le îngrijim, să le aranjăm, însă acești oameni au DOAR UN PAT, 2-3 RÂNDURI DE HAINE pe care le poarta zi de zi și O SINGURĂ PERECHE DE PAPUCI de gumă (de cele mai multe ori). Atât, nimic mai mult!
Nu au alte lucruri sau amintiri personale, chiar dacă unii dintre cei aflați in azilele de bătrâni, au avut cândva familii, prieteni, case mari și funcții importante.
De ani și ani de zile, sunt nevoiți să trăiască atât de simplu!
Cei mai mulți dintre ei, mai ales cei cu dizabilități, sunt abandonați de mici în centrele sociale.
Nu au familii care să-i viziteze sau dacă au, îi vizitează foarte rar. De exemplu, într-un centru social cu 50 de beneficiari, mi-au spus că în patru ani de zile doar 5 aparținători i-au vizitat, o singura dată.
Nu au rude alături de care să se bucure de sărbători sau de zilele de naștere…
Personalul și colegii de salon/de centru au devenit marea lor familie.
Chiar dacă Statul încearcă să le ofere cele necesare, ei duc lipsa familiei, a prietenilor, a vizitatorilor, a ieșirilor din centru și din păcate, unii duc și lipsa acelor puține haine de care au nevoie și de încălțăminte.
Chiar dacă primesc haine, acestea sunt insuficiente, întrucât unii dintre ei , din cauza bolilor de care suferă, distrug repede îmbrăcămintea și încălțămintea.
Mergând prin zeci de centre sociale, vizitând aproape toate centrele sociale și medicale, respectiv azilele de bătrâni, din județul Botoșani, am întâlnit angajați cu inima mare, care mi-au povestit cum aduc și ei de acasă, de la rude, de la vecini, haine pentru beneficiari, pentru că-i văd că au nevoie.
Așadar, haideți să ne gândim puțin la acești oameni (sunt sute) și să facem ordine prin casele noastre pentru a le dărui din ceea ce avem în plus și se află într-o stare bună: haine lejere, treninguri, pijamale, încălțăminte lejeră (șlapi, adidași) și inclusiv geci ușoare – pentru cei care pot ieși în curte.
De asemenea, sunt centre unde au nevoie de saltele antiescare ( împotriva rănilor), de SCUTECE ADULȚI și de TRAVERSE.
Până DUMINICA VIITOARE le vom colecta la Biserica Pacea, dupa care le vom distribui acolo unde este nevoie.
Program Casa „Sf. Irina” ( Biserica din cimitirul Pacea): Marți-Vineri 9:00-16:30, Sâmbăta-Duminica 13:30-16:30, Luni închis . Telefon voluntar: +40722179366
Vă rugăm insistent ca toate hainele donate să fie curate, împăturite, întoarse pe față, preferabil să fie puse în saci transparenți și să scrieți pe pachete: „AZIL , F (femei)/B ( barbati) și mărimea (de ex. nr. 40-42 sau M-L)” pentru a le distribui mult mai ușor.
Ne rezervăm dreptul de a nu primi hainele care nu sunt curate.
Vă rugăm ca până pe 16 FEBRUARIE să aduceți doar haine pentru azil și pentru cazurile punctuale, pentru care vom avea nevoie.
De mult timp m-am tot gândit la acești oameni, uitați de mulți dintre noi, doar că din lipsa de spațiu, n-am reușit să-i ajutam…
Spațiul pe care-l avem la casa ” Sf. Irina” și pe care-l folosim la maxim s-a dovedit a fi insuficient pentru a putea ajuta, în mod bine organizat și-n același timp, categorii sociale diferite din județul Botoșani: copii salvați de la avort, copii orfani, mame singure cu copii, bătrâni singuri, familii defavorizate, oameni bolnavi de cancer și alte boli grave sau imobilizați la pat, copiii defavorizați cărora le organizăm lunar ziua de naștere, miri cu posibilități financiare reduse, copiii și adulții din centrele sociale și din azilele de bătrâni…
Din fericire, de puțin timp, mai avem niște spații mici, dar care ne sunt de foarte mare ajutor, unde putem depozita donațiile primite, iar în această săptămână, voluntarii, vor munci pentru a selecta și organiza ceea ce avem deja, pentru a le putea dona apoi, într-un mod bine organizat.
ÎMPREUNĂ putem fi alături de sutele de botoșăneni care au mult mai puțin decât noi!
ÎMPREUNĂ putem face o lume mai frumoasă și mai bună!”, a scris Ana MAria MAcuc.