Connect with us

Actualitate

Românii vor să lucreze doar 4 zile din săptămână, chiar și 10 ore pe zi. Firmele se opun, spun că este afectată productivitatea

Publicat

Publicitate

Angajații din România își doresc săptămâna de lucru de 4 zile, dar 6 din 10 companii sunt reticente. Săptămâna de lucru de 4 zile revine în atenția jucătorilor de pe piața muncii, întrucât cel mai mare experiment internațional în acest sens s-a încheiat de curând și a avut rezultate pozitive, relatează alba24.ro.

În Marea Britanie, 92% dintre companiile care au testat formatul cu 4 zile lucrate în loc de 5, fără a crește numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue, în timp ce 30% vor îl adopta definitiv.

Măsura ar revoluționa complet piața muncii din România

Deși ar revoluționa complet dinamica pe piața muncii din România, în prezent doar 4 din 10 companii ar accepta această formulă de lucru, arată un sondaj recent realizat de platforma de recrutare BestJobs.

După anii dificili în care pe piața muncii au predominat tendințele legate de demisionare sau reducerea efortului la job, această nouă măsură ar fi binevenită pentru a spori retenția angajaților.

Mai mult, prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activității pe durata a 4 zile lucrătoare, în loc de 5, cum este în prezent, deci decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuși să reducă numărul de zile lucrate.

Deși 80% dintre angajați își doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și în formula cu 10 ore pe zi, 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra și implicit productivitatea.

Publicitate

Aproape 35% sunt preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deși rezultatele experimentului internațional arată contrariul.

În ziua liberă, respondenții spun că ar face mai multe activități în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor și hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%).

Zilele libere în plus ar contribui la un stil de viață mai echilibrat

„Așa cum munca remote era privită ca excepție înainte de pandemie, așa pare să fie și săptămâna scurtă de lucru acum. Nu e de mirare că o astfel de tendință este atât de bine primită în rândul angajaților, mai ales după impactul asupra bunăstării psihice al ultimilor ani.

Angajații vor mai mult timp liber, pentru a se deconecta de presiunea de la job, pentru a dedica familiei și celor dragi, pentru a investi în activități cu impact în sănătatea fizică și psihică, după cum ei declară în cadrul sondajului.

Angajatorii ar trebui să fie deschiși la o astfel de măsură, pentru că va ajunge să fie cel puțin la fel de apreciată cum este în prezent flexibilitatea și va contribui la atragerea și retenția angajaților valoroși.

În plus, se pot găsi formule de distribuire a activității care să asigure prezența unei părți dintre angajați la birou în fiecare zi lucrătoare, astfel încât să se plieze pe programul clienților”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Reducerea săptămânii de lucru ar avea un efect pozitiv și asupra modului de lucru

Rezultatele sondajului arată că 4 din 10 angajați lucrează în sistem hibrid, în timp ce 29% își desfășoară activitatea în totalitate remote și 28% doar de la birou.

Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, astfel că cei mai mulți (37%) lucrează o singură zi de la birou și 4 de acasă. Alți 28% merg la sediu 2 zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru 3 zile pe săptămână și 14% lucrează o singură zi de acasă.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, cu 2.223 de utilizatori de internet respondenți din rândul angajaților și 254 respondenți reprezentând companiile.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Mihai Leu, campionul României la box, a decedat. Anunțul făcut pe pagina de Facebook a sportivului

Publicat

Publicitate

Lumea sportului românesc este în doliu: Mihai Leu, campionul mondial al României la box, a decedat, în seara de 1 iulie 2025. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială de Facebook a acestuia. Acesta s-a stins din viață la vârsta de 56 de ani după o luptă cu o boală grea, scrie alba24.ro

”Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.

Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic”, au scris apropiații acestuia pe pagina sa de Facebook.

 

 

Publicitate

Mihai Leu a ajuns în data de 21 iunie la Institutul Clinic Fundeni cu un elicopter, după ce a făcut din nou hemoragie.. El avea atunci insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.

Mihai Leu a mai fost internat la spitalul Fundeni din data de 28 aprilie până la 15 mai, din cauza unor complicaţii.

Acesta ducea o luptă crânceă cu cancerul, de zece ani. Leu a fost, de asemenea, internat de urgenţă din cauza complicaţiilor în lunile mai şi decembrie 2024.

În 2014, Leu a aflat că are cancer la colon.

Mihai Leu a fost campion absolut la raliuri şi a deţinut trei titluri naţionale la Viteză în Coastă. El a fost campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zi dedicată mamei și fiicei: Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness promite o experiență memorabilă. Se fac înscrieri

Publicat

Publicitate

O zi întreagă de răsfăț, conectare emoțională și activități creative le așteaptă pe mame și fiice la Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness, un eveniment unic care pune în prim-plan relația specială dintre cele două generații.

Evenimentul va oferi un cadru relaxant și inspirațional, unde participantele se vor bucura de cinci ateliere interactive, create special pentru a încuraja colaborarea, încrederea și bucuria de a petrece timp de calitate împreună.

Atelierele incluse în program:

  • Masaj relaxant pentru mamă și copil, realizat cu uleiuri naturale, adaptate fiecărei vârste;
  • Mini facial în tandem, cu măști blânde și masaje faciale relaxante;
  • Manichiură colorată, cu lacuri sigure pentru copii și accesorii tematice;
  • Coafuri matching, de tip „mamă-fiică” – de la împletituri până la bucle și panglici;
  • Modeling și postură, un atelier jucăuș pentru exprimarea grației, atitudinii și încrederii.

Spre finalul zilei, participantele vor defila într-o paradă de modă, în care micile prințese vor urca pe podium alături de mamele lor, purtând lookurile create împreună.

Film în aer liber și tombolă cu premii

Ziua se va încheia într-o notă magică, cu proiecția unui film în aer liber, însoțit de gustări, pături și perne pentru confortul tuturor. De asemenea, organizatorii au pregătit o tombolă cu premii speciale pentru mame și fiice, constând în produse de beauty, accesorii și experiențe de răsfăț.

Publicitate

În prețul biletului sunt incluse două mese echilibrate, băuturi răcoritoare naturale, toate materialele necesare atelierelor, acces la photobooth tematic și un goody bag plin cu surprize.

Evenimentul este conceput pentru a oferi nu doar relaxare, ci și un moment autentic de apropiere între mamă și fiică, prin activități care stimulează creativitatea, grija reciprocă și comunicarea.

Locuri limitate

Numărul de locuri este limitat, iar interesul pentru eveniment este ridicat. Organizatorii recomandă înscrierea din timp. Informații suplimentare și rezervări pot fi solicitate prin mesaj privat, pe canalele oficiale ale evenimentului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Voievod Ştefan cel Mare

Publicat

Publicitate

Măritul Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei (1457-1504) a fost numit de popor: bun, mare şi sfânt.

„Bun”, pentru faptele sale de milostenie şi iertarea celor greşiţi; „Mare”, pentru iscusinţa cu care a condus ţara cu dreptate, întrucât prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi şi trădători; „Sfânt”, pentru luptele sale de apărare a întregii creştinătăţi, cât şi pentru numărul mare de biserici şi mănăstiri pe care le-a zidit şi înzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea credincioşilor.

Deşi a fost încercat de numeroase suferinţe: rana de la picior căpătată în lupta de la Chilia, moartea a patru copii şi a două soţii, trădarea unor sfetnici şi multe războaie, Voievodul nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în Dumnezeu, ci şi-a purtat crucea vieţii sale cu răbdare creştinească, luptând cu dârzenie şi neîntrecută iscusinţă împotriva duşmanilor ţării şi ai credinţei. De aceea, istoria mărturiseşte că evlaviosul Ştefan Vodă a trăit nu pentru sine, ci pentru ţara şi credinţa întregului popor.

El aducea mulţumiri şi laudă lui Dumnezeu, nu numai atunci când biruia, ci şi atunci când era biruit, fiind pentru noi o pildă de pocăinţă. Fericitul Voievod a luptat pentru apărarea întregii creştinătăţi, chemând la luptă sfântă pe cârmuitorii creştini ai Europei Ştefan cel Mare şi Sfânt a pus biruinţele în luptele purtate nu seama iscusinţei sale, ci a voii şi puterii lui Dumnezeu.

Pentru credinţa şi smerenia sa, Dumnezeu i-a dat putere şi înţelepciune. Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost nu numai un apărător al credinţei creştine în luptele sale cu turcii şi tătarii, ci el a fost şi un mărturisitor al ei prin numărul mare de biserici ridicate cu purtarea sa de grijă, prin înzestrarea lor cu cele necesare slujbelor şi obştei călugărilor, care împleteau rugăciunile de zi şi de noapte cu lucrul mâinilor şi cultura minţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt a zidit biserici şi mănăstiri nu numai în Moldova, ci şi în Muntenia şi Transilvania, mărturisind prin aceasta conştiinţa unităţii de credinţă şi neam.

De asemenea şi la muntele Athos, unde pericolul otoman ameninţa tot atât de mult Ortodoxia, a înălţat, înnoit şi înzestrat mai multe biserici şi mănăstiri. Pe toate aceste sfinte lăcaşuri, Ştefan cel Mare le-a înălţat ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru biruinţele purtate în lupta cu duşmanii creştinătăţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt este o icoană de lumină pentru tot poporul dreptcredincios, un ocrotitor al ctitorilor de locaşuri sfinte şi al celor care luptă pentru apărarea dreptei credinţe şi a patriei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending