Misiunea sfântului Ioan Botezătorul a fost una prezisă de prorocii din vechime și ea a constat în a pregăti venirea Mântuitorului și a-L face cunoscut lumii. Ea a fot necesară pentru a spori impactul pe care ar fi trebuit să-l aibă activitatea Mântuitorului în lume.

Domnul Iisus Hristos trebuia să propovăduiască în mijlocul comunităților umane, acolo unde tumultul vieții de zi cu zi îi împiedica pe oameni să se gândească la viața spirituală. Mai mult, după ce Își transmitea mesajul, Domnul Hristos nu rămânea foarte mult timp într-o localitate, pentru că erau și alte comunități care aveau nevoie de învățăturile Sale și mulți oameni dornici de vindecare.

În aceste condiții, ar fi fost greu pentru cei dispuși să devină primii ucenici ai Învățătorului lumii să-i solicite acest lucru. Spre deosebire de acest mod de predicare, activitatea Sfântului Ioan Botezătorul era una cantonată într-un loc din pustiu, în apropierea râului Iordan. Acolo, el ducea o viață foarte austeră, caracterizată de rugăciune și un post aspru.

Pentru ca mesajul său să fie luat în serios, el nu putea să-și înceapă predica publică mai devreme de împlinirea vârstei de 30 de ani. Întrucât Hristos a venit să Se boteze după ce a împlinit această vârstă, activitatea publică a sfântului Ioan a început cu aproximativ 6 luni înainte de cea a Domnului Hristos. Pentru a avea o audiență cât mai mare, sfântul Ioan predica într-o loc unde râul Iordan se intersecta cu un drum circulat și putea fi traversat. Așa se explică cum mesajul său a avut un impact destul de însemnat, încât să atragă ucenici, să fie în atenția preoților de la templu și chiar să deranjeze stăpânirea din acea perioadă. Botezul Sfântului Ioan prefigura botezul pe care avea să-l aducă Hristos.

Deși cei care își mărturiseau păcatele nu primeau iertarea lor, ci doar un semn văzut al faptului că, printr-o viață virtuoasă, puteau să primească această iertare, odată cu venirea Izbăvitorului lumii. Chiar dacă Ioan vorbește despre botezul cu „Duh Sfânt și cu foc”, iar Hristos, în convorbirea cu fariseul Nicodim, vorbește despre „nașterea din apă și din Duh”, nu există niciun fel de contrazicere între aceste descrieri ale Tainei de inițiere în viața creștină. Botezul despre care vorbește Ioan a avut loc în ziua Pogorârii Duhului Sfânt (Cincizecimea), când, peste apostoli, S-a revărsat Duhul Sfânt sub formă de „limbi ca de foc”.

Iar botezul pe care îl întâlnim astăzi în Biserică, este cel anunțat de Hristos și care a fost practicat încă de la începuturile creștinismului de către apostoli. Nu viaţa austeră şi nici martiriul pe care l-a suferit ca urmare a înfierării moravurilor decadente ale regelui Irod Antipa, ci misiunea pe care a îndeplinit-o i-a adus sfântului Ioan Botezătorul cinstea deosebită din partea Mântuitorului şi a Bisericii. Pentru noi, cei din secolul al XXI-lea, a-ţi dedica viaţa unui singur moment, fie el şi de importanţă crucială pentru destinul întregii lumi, este un lucru pe care foarte puţini am fi dispuşi să-l facem.

De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul rămâne, pe mai departe, unul dintre reperele morale ale creştinătăţii şi un model de jertfire a vieţii unui scop unic care are valoare pentru toţi oamenii din lume.

Credincioșii din Stăuceni au umplut Biserica „Adormirea Maicii Domnului ” din localitate până la refuz în ziua în care este sărbătorit Botezul Mântuitorului. Cu mic, cu mare, au venit cu toții să primească binecuvântarea divină și să ia apă sfințită despre care se știe că are proprietăți vindecătoare.

Sărbătoarea a început cu Utrenia, Acatistul și apoi Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele paroh  Nicolae Cărăușu. În cadrul acesteia a avut loc și slujba de sfințire a apei, un moment extrem de emoționant care s-a consumat la troița din curtea bisericii.

Organizatorii au pregătit butoaie umplute cu apă, puse la dispoziția credincioșilor care au dorit să ia apă sfințită acasă.

După rugăciunile specifice, cu toții au înconjurat biserica, cu icoane și prapori ( „bucăți” cum se spune la Stăuceni), după care credincioșii au intrat în lăcașul de cult pentru continuarea slujbei și binecuvântarea finală.

Ce este Aghiasma Mare și cum se bea

Practic, după ce se cheamă Duhul Sfânt, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat. La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul.

Agheasma de Bobotează este considerată apa sfințită cu cele mai mari puteri, este apa ce rămâne “vie” și proaspătă timp îndelungat fară a se deteriora odată cu trecerea timpului.

Agheasma cea Mare se săvârşeşte de către arhiereu sau preot într-un cadru festiv, numai în biserică, lângă o apă curgătoare, lângă un lac sau la malul mării, şi numai de Bobotează sau în Ajunul ei.

Aceasta este tămăduitoare şi are putere sfinţitoare foarte mare, pentru că este sfinţită în chiar ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.

În restul anului, cei opriți de la Sfânta Împărtășanie, ca mângâiere si nădejde a mântuirii lor, au voie sa o ia după ce se spovedesc.
Mai poate fi luată și imediat după Sfânta Împărtăşanie.

Ea se mai folosește la sfințirea bisericilor, a antimiselor, a Sfântului si Marelui Mir, precum si la casele tulburate de demoni.
Azi se stropesc cu Aghiasma Mare toate casele, ogoarele, viile, livezile si animalele, pentru a le feri de toată reaua întâmplare. Unii credincioși obișnuiesc sa o păstreze în vase curate, ca pe o binecuvântare, ani în șir, aceasta rămânând curată si plăcută la gust.

Aghiasma Mică se bea imediat după Sfânta Anafură, în tot cursul anului.
Prin stropirea cu apă sfințită duhurile cele viclene se gonesc din tot locul, oamenii se acoperă și se păzesc de tot lucrul rău, se aduce îndestulare gospodăriilor, se tămăduiesc bolile și se dăruiește iertare de păcatele mici.

Această apă se foloseşte de către preot la săvârșirea ierurgiilor (slujbe mici), sfințirea fântânilor, a icoanelor, a bisericii care a suferit o reparație de mică anvergură, a veșmintelor si obiectelor de cult.

Se mai folosește și la alte slujbe, precum binecuvântarea începerii semănatului, sfinţirea vaselor, izbăvirea viilor si grădinilor bântuite de lăcuste si gândaci.

Cunoscută sub denumirea Botezul Domnului, Boboteaza aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.

Pensii 2025: peste 400.000 de persoane primeau, la finalul anului 2024, pensii și indemnizații prevăzute de legi speciale. Numărul este mai mic față de luna anterioară, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), scrie alba24.ro.

În total, în decembrie 2024, erau 412.536 de beneficiari, mai puțini cu 1.216 față de luna noiembrie.

Cel mai mare număr de persoane, respectiv 191.037, se înregistra în cazul beneficiarilor de indemnizaţii (persoane persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945) – D.L. nr. 118/1990.

Pensii 2025 și indemnizații. Beneficiari și sume medii plătite

Un număr de 14.242 de persoane beneficiau de o indemnizaţie medie de 930 lei, conform Legii nr. 49/1991 şi Legii nr. 44/1994 – privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Alte 64.062 de persoane erau beneficiare de indemnizaţii conform Legii nr. 189/2000 (completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri). Suma medie plătită este de 868 lei.

În ceea ce priveşte beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr. 309/2002 – privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, aceştia erau în număr de 42.225. Suma medie plătită este de 81 de lei, potrivit Agerpres.

Beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr. 341/2004 – recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 erau în număr de 12.625. Suma medie este de 2.170 lei.

De asemenea, în decembrie 2024, erau înregistraţi:

• 550 de beneficiari conform Legii 109/2005 – Artişti; indemnizaţia medie; 345 lei
• 13.926 beneficiari de indemnizaţii conform Legii 8/2006 – Uniuni de creaţii; indemnizaţie medie: 1.917 lei
• 73.869 beneficiari conform Legii 578/2004 – Soţ Supravieţuitor; indemnizaţie medie: 128 lei.