Connect with us

Eveniment

România, pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită

Publicat

Publicitate

Conform informațiilor publicate în Ziarul Financiar, în al treilea trimestru din 2022, rata locurilor de muncă vacante din România a fost de 0,9%, în timp ce Bulgaria a avut cea mai mică rată, de 0,8%.

România face parte dintr-un grup al ţărilor UE în care rata de neocupare a locurilor de muncă în trimestrul al treilea al anului 2022 a fost mai mică de 2%, potrivit unui raport al fundaţiei Eurofound.

Documentul nu explică de unde vin aceste diferenţe, dar nu sunt decât două explicaţii: fie locurile de muncă, în România, de exemplu, nu sunt scoase pe piaţă pentru că sunt oferite la negru, fie oferta de muncă este foarte subţire.

În acest grup, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat doar creşteri mici în ultimul deceniu, problemele cheie ale pieţei muncii fiind mai degrabă niveluri ridicate de şomaj şi ocuparea informală decât deficitul generalizat de forţă de muncă.

Lipsa forţei de muncă este un obstacol în activitatea multor angajatori din ţările membre ale Uniunii Europene.

Astfel penuria de forţă de muncă limitează producţia şi furnizarea de servicii în mai multe sectoare, iar lupta pentru talente este deosebit de acută în ţări precum Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda, arată un raport al Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă.

Publicitate

Raportul Eurofound arată că lupta pentru talente este acerbă în Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda. România este pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9% în al treilea trimestru din anul 2022, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul 2021.

România, pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită. Pe ultimul loc a fost Bulgaria, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,8% în T3 din 2022
Pe ultimul loc a fost Bulgaria, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,8% în T3 din 2022, la acelaşi nivel faţă de al treilea trimestru din 2021.

Emilia Stroe, HR director al Sphera Group, operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, vorbea în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2023 despre cum industria în care activează compania sa este tot timpul în fruntea domeniilor cu cele mai multe joburi disponibile.

„HoReCa este unul din domeniile de activitate cu un număr mare de joburi disponibile în mod constant. HoReCa este printre ultimele domenii din punctul de vedere al veniturilor, dar este o şcoală foarte bună pentru alte domenii“, a spus ea în cadrul conferinţei.

Nivelul penuriei de forţă de muncă, reflectat prin rata locurilor de muncă vacante, înregistrează un grad ridicat de variaţie între ţările europene.

În cadrul UE, trei grupuri de ţări pot fi identificate după acest indicator.

În primul grup sunt ţările în care deficitele au înregistrat creşteri foarte mari în ultimul deceniu şi în care rata de neocupare este în prezent peste 4%.

Acesta este cazul în Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda.

România, pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită. Cehia este singura ţară din acest grup care a înregistrat o scădere a ratelor de neocupare
Cehia este singura ţară din acest grup care a înregistrat o scădere (de 0,6 puncte procentuale) a ratelor de neocupare ca urmare a scăderii activităţii economice declanşate de criza energetică, care a afectat negativ sectoarele sale de producţie şi construcţii.

Totuşi, începând cu trimestrul al treilea al anului 2022, rata de neocupare în Cehia rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa, ceea ce indică faptul că deficitele din ţară sunt de natură structurală.

Al doilea grup include Cipru, Estonia, Finlanda, Ungaria, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Acestea sunt ţări în care rata de neocupare în trimestrul al treilea al anului 2022 s-a situat între 2% şi 3%, în linie cu media europeană.

În a treia grupă, care include Bulgaria, Croaţia, Grecia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Spania, rata de neocupare este mai mică de 2%. În acest grup, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat doar creşteri mici în ultimul deceniu, problemele cheie ale pieţei muncii fiind mai degrabă niveluri ridicate de şomaj şi ocuparea informală decât deficitul generalizat de forţă de muncă.

„Lipsa forţei de muncă este deosebit de răspândită în sectoarele cu condiţii de muncă dificile, cum ar fi sănătatea.

Nivelurile scăzute de investiţii, împreună cu impactul pandemiei şi o piaţă a forţei de muncă segregată în funcţie de gen contribuie la deficitul de lucrători din domeniul sănătăţii, într-un sector în care populaţia şi forţa de muncă îmbătrânită din UE urmează să exacerbeze aceste lipsuri în continuare în anii următori“, scrie raportul Eurofound.

Pandemia a contribuit şi ea la deficitul de forţă de muncă prin scăderea forţei de muncă, în special în sectoarele cu contact, cum ar fi comerţul cu amănuntul şi ospitalitatea.

România, pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită. De ce este reflectată amploarea penuriei în UE
Până la sfârşitul anului 2021, aceste sectoare aveau încă un deficit de aproximativ 1,4 milioane de lucrători comparativ cu ultimul trimestru din 2020.

Acest lucru ar putea reflecta preocupări legate de sănătate, precum şi o schimbare a preferinţelor lucrătorilor.

Dacă luăm în considerare piaţa strânsă a forţei de muncă şi disponibilitatea locurilor de muncă în alte sectoare, unii lucrători ar putea să vrea să se îndepărteze de locurile de muncă prost plătite şi de proastă calitate.

„Redresarea puternică a pieţelor de muncă europene în urma pandemiei de COVID-19 a fost însoţită de o creştere abruptă a penuriei de forţă de muncă.

Până în al treilea trimestru al anului 2022, amploarea penuriei în UE, astfel cum este reflectată de rata locurilor de muncă vacante, era de 2,9% – mai mult decât dublu faţă de nivelul din acelaşi trimestru din 2013 şi cu 0,8 puncte procentuale peste rata de locuri de muncă vacante din trimestrul al treilea din 2019, înainte de pandemia de COVID-19“, mai scriu cercetătorii de la Eurofound.

România, pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită. Deficitul de forţă de muncă în UE a crescut între 2014 şi 2019
Deficitul de forţă de muncă în UE a crescut între 2014 şi 2019, şi mai ales după 2015, când redresarea după criza financiară globală anterioară a câştigat avânt.

În timp ce pandemia şi blocajele asociate cu ea au redus activitatea economică şi au inversat tendinţa de creştere a penuriei de forţă de muncă, acest lucru a fost de scurtă durată.

Până în al doilea trimestru al anului 2021, rata locurilor de muncă neocupate din UE a egalat deja nivelurile pre-pandemie şi a atins niveluri istorice până în al doilea trimestru al anului 2022.

Pe fondul provocărilor tot mai mari impuse de războiul din Ucraina, blocajele lanţului de aprovizionare, criza energetică şi presiunile inflaţioniste, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat o uşoară scădere între trimestrele al doilea şi în al treilea din 2022.

România, pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită. Iniţiativele de abordare a problemei salariilor scăzute în unele ţări din Europa Centrală şi de Est au contribuit la încetinirea numărului de persoane care vor să lucreze în afara țării
Totuşi, având în vedere amploarea acestor provocări concomitente, această schimbare este modestă, ceea ce indică faptul că pieţele europene ale forţei de muncă rămân strânse şi este probabil să rămână aşa, în ciuda recesiunii moderate prognozate, care este probabil să afecteze UE şi în special zona euro în 2023.

„Persistenţa penuriei de forţă de muncă pe fondul unei potenţiale recesiuni indică probabilitatea că acestea vor deveni structurale şi vor rămâne ridicate în următorii ani şi ar putea fi exacerbate ca urmare a tendinţelor demografice.“

Întrucât factorii care provoacă aceste deficite variază în funcţie de sector, ocupaţie şi regiune, măsurile de abordare a acestora trebuie să răspundă în moduri diferite, de la dezvoltarea competenţelor, a face anumite sectoare şi ocupaţii mai atractive, activarea forţei de muncă subutilizate şi o mai bună potrivire a cererii şi a ofertei.

„Multe măsuri de abordare a penuriei din sectoarele sănătăţii şi îngrijirii se concentrează pe salariu şi condiţiile de muncă.

În timp ce iniţiativele de abordare a problemei salariilor scăzute în unele ţări din Europa Centrală şi de Est au contribuit la încetinirea numărului de persoane care iau în considerare munca în străinătate, concentrarea numai pe salariu este adesea insuficientă fără alţi factori de calitate a vieţii care fac munca mai atractivă, cum ar fi infrastructura educaţională, autonomie mai mare asupra orelor de lucru, acces la formare şi progres în carieră şi muncă cu mai mult scop.“

România,  pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită. Măsurile de utilizare a forţei de muncă existente sunt deosebit de importante în IT&C
Măsurile de utilizare a forţei de muncă existente sunt deosebit de importante în IT&C şi în contextul tranziţiei ecologice şi digitale, unde nepotrivirea competenţelor este cel mai mare factor al penuriei.

„Având în vedere evoluţiile tehnologice care evoluează rapid şi nevoia tot mai mare de a identifica nevoile viitoare de competenţe într-o economie ecologică, eforturile comune între guverne, partenerii sociali şi furnizorii de formare vor fi esenţiale pentru a identifica nevoile de competenţe existente şi pentru a le prognoza pe cele viitoare.“

Măsurile care vizează grupurile subutilizate de pe piaţa muncii trebuie să ofere un sprijin holistic care să abordeze factorii care împiedică participarea pe piaţa muncii, cum ar fi problemele de sănătate şi lipsa accesului la îngrijire la preţuri accesibile, precum şi nevoile de formare şi de experienţă de muncă.

Acest lucru necesită o colaborare strânsă a partenerilor sociali şi a altor organisme relevante în contextul unor măsuri mai ample, cum ar fi politicile privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, precum şi stimulentele fiscale şi de beneficii.

Sursa: Mediafax

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Gest sublim în Ajunul Crăciunului: Jandarmii de la Botoșani au făcut cadou un brad la o familie cu cinci copii din Cristinești

Publicat

Publicitate

În Ajunul Crăciunului, când colindătorii vestesc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, jandarmii botoșăneni au dăruit și au împodobit un brad de Crăciun pentru o familie cu posibilități financiare reduse.

Spiritul bunătății și dărniciei, unul din simbolurile marii sărbători creștine, ne-a îndrumat în această după-amiază pașii către comuna Cristinești, la o familie cu cinci copii mici, care în urmă cu nici trei săptămâni a trecut printr-o mare suferință, la decesul fiicei de șase ani.

Pe lângă bradul împodobit, jandarmii au donat familiei alimente pentru masa de Crăciun și dulciuri pentru cei mici, dar și o sumă de bani care le va folosi, cu siguranță, pentru îngrijirea copilașilor și cheltuielile casei.

Tot astăzi, i-am făcut o surpriză Cristinei, o tânără de 35 de ani  care are nevoie de o sumă mare de bani în vederea efectuării unei operații vitale, pentru care este programată la începutul lunii februarie la un spital privat din București. Sperăm că ajutorul nostru va ajuta la colectarea sumei necesare pentru reușita intervenției chirurgicale și a tratamentului ulterior.

În afara celor două cazuri de azi la care ne-am dorit foarte mult să ajungem, în calitate de ajutoare ale Moșului,  ieri i-am făcut o vizită surpriză Dianei, o fetiță în vârstă de 10 ani, de care are grijă bunica ei.

Până la această vârstă, Diana a trecut prin momente grele, din cauza unei afecțiuni medicale grave, care i-a pus viața în pericol și a necesitat multe tratamente și mulți bani, depășind posibilitățile financiare ale bunicii.

Publicitate

Diana este un copil frumos, bun, cuminte și cu rezultate bune la învățătură, cea mai mare bucurie a bunicii care o îngrijește de mică.

Din donațiile jandarmilor botoșăneni, care au aflat de problemele de sănătate ale fetiței dintr-un articol de presă, am ajuns la ea cu un cadou care să-i îndulcească sărbătorile ce urmează, dar mai ales cu o sumă de bani atât de necesară pentru continuarea tratamentului de specialitate.

Noi îi dorim din  tot sufletul să se facă bine și să se bucure de anii copilăriei cu multă sănătate și voie bună, împreună cu bunica sa.

Activitățile caritabile s-au desfășurat în cadrul campaniei ,,De Crăciun, fii mai bun!”, derulată la nivelul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul orașului Săveni, Relu Tîrzioru: Crăciun Fericit!

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Săveni, Relu Tîrzioru, vă transmite cele mai calde urări cu ocazia Sărbătorilor de iarnă.

„Fie ca lumina și căldura Crăciunului să vă aducă bucurie în suflet și pace în familie.
Să întâmpinați noul an cu speranță, sănătate și realizări pe toate planurile.

Vă mulțumesc pentru sprijinul și încrederea acordate de-a lungul acestui an.
Împreună, putem face orașul nostru un loc mai bun și mai primitor.

Crăciun Fericit și un An Nou plin de împliniri!
Cu drag, primarul dumneavoastră, Relu Tîrzioru”, a transmis liderul administrației publice de la Săveni.

Citeste mai mult

Eveniment

Orășelul Săveni, dat exemplu în UE. A investit masiv în energie verde, iar din economii se face modernizarea urbei

Publicat

Publicitate

Un mic oraș de provincie din nordul extrem al Moldovei devine un model de urmat privind eficiența energiei verzi. Cu ajutorul unui câmp de panouri fotovoltaice, autoritățile locale au reușit să facă economie uriașă la facturile de energie electrică, dar și se reinvestească economiile, scrie ADEVĂRUL.

 

Orașul Săveni,județul Botoșani, este unul dintre orașele mici din nordul extrem al României. Fost târg prosper evreiesc, semi-industrializat în anii comunismului, Săveniul a decăzut complet în anii ’90, transformându-se într-o așezare ruralizată care nu avea nimic în comun, în afară de cele câteva cartiere de blocuri, cu ideea de urban. Sărăcia și lipsa de perspectivă au transformat micul oraș într-o localitate fantomă. În ultimii 10-15 ani, fostul târg evreiesc s-a transformat radical, devenind un adevărat oraș verde, axat pe protecția mediului și emergent. Săveniul a devenit primul oraș din România care tinde să devină independent energetic, considerat exemplu de bune practici la nivel UE.

 

Orașul ”verde” și economii de peste 50% la facturi

În anul 2021, orașul Săveni se afla în plin proces de reconstrucție și modernizare. A fost reabilitat și reamenajat pietonalul orașului, străzile asfaltate, agenți economici încurajați să-și desfacă produsele în zonă. Ba chiar și clădirea unui vechi han, proaspăt reabilitat, revenise la viață ajungând sediul muzeului de arheologie Săveni. În acel moment, autoritățile locale făceau primul pas către o nouă direcție de dezvoltare a orașului, energia verde. Tocmai inauguraseră un parc fotovoltaic care avea să schimbe multe lucruri în oraș. În primul rând facturi mai mici, care se vor traduce în economii, și mai apoi în investiții pentru modernizarea orașului. Parcul fotovoltaic se întinde pe 70 de ari și a fost amenajat la marginea orașului. Are o putere instalată de 165 km/h.

Publicitate

A fost realizat cu fonduri norvegiene, cofinanțate de Primăria Săveni. Întreaga investiție a costat în jur de 150.000 de euro. În plus, în tot orașul au fost montat corpuri de iluminat cu LED, pentru a reduce emisiile poluante, dar și pentru economie la energia electrică. Practic, Săveniul a fost primul oraș din România care, cu ajutorul energiei verzi, merge pe drumul independenței energetice. ”Totul a făcut parte dintr-un concept mult mai amplu de eficientizare energetică şi de căpătare a independenţei energetice a oraşului Săveni. Şi aici mă refer la corpuri de iluminat cu LED, pe fonduri europene, dar şi la acest parc fotovoltaic cu fonduri norvegiene”, spune Relu Târzioru, edilul din Săveni. Iar rezultatele se văd deja. Facturile la energie electrică pe clădirile în care funcționează instituțiile publice dar și la iluminatul public în Săveni, sunt reduse la jumătate. „Numai la iluminat public plăteam pe an în jur de 100.000 de euro. Acum facem economie de 56%”, spune edilul.

Bani investiți în modernizarea orașului

Economiile făcute la energie sunt redirecționate către investițiile în modernizarea orașului. Mai precis, în reparații drumuri, reabilitări de școli, amenajări de parcuri și spații verzi. „Banii economisiți se reinvestesc în școli și parcuri”, spune Relu Târzioru. Totodată, s-au folosit și fonduri europene pentru ca orașul să devină și un pol al educației într-o zonă dominată de comunități rurale. Liceul din localitate a fost reabilitat complet și dotat la standarde europene, cu 3.6 milioane de euro, din fonduri eurpene, dar și din bugetul local, printre care și acele economii făcute cu energia verde.

În plus, Săveniul dispune și de o bază sportivă modernă, cinematograf modernizat și complet reabilitat, dar și blocuri de locuințe sociale pentru a atrage tineri, ca forță de muncă, în zonă. De altfel, din punct de vedere al dezvoltării cu fonduri europene, dar mai ales pe energie verde, Săveniul a fost dat exemplu la nivel UE. „Am fost daţi ca exemplu de bune practici la nivelul Uniunii Europene. Suntem prima localitate din România care a intrat în rândul oraşelor care vor să devină independente energetic”, spune edilul din Săveni.

Sursa: ADEVĂRUL.

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul Daniel, în Pastorala de Crăciun: Naşterea Domnului – o sărbătoare a bucuriei

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Naşterii Domnului este una a bucuriei, a evidenţiat, în Pastorala de Crăciun, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, care a adăugat că adevărata credinţă este ‘credinţa lucrătoare prin iubire’ (Galateni 5, 6).

„Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos a fost vestită de îngeri ca fiind bucurie mare pentru tot poporul, pentru că ea este bucuria mântuirii. Iar pentru că vestea aceasta a mântuirii adusă de îngeri oamenilor a fost primită cu credinţă, ea a rodit atunci bucurie mare în sufletele credincioşilor şi rodeşte şi acum bucurie din an în an. Iată de ce Sărbătoarea Naşterii Domnului este o sărbătoare a bucuriei pe care ne-o dăruieşte nouă Dumnezeu-Tatăl în Fiul Său, Hristos – Mântuitorul, prin lucrarea Sfântului Duh, în Biserică şi în sufletele credincioşilor”, a transmis Patriarhul Daniel.

Potrivit Patriarhiei, anul acesta, textul Pastoralei de Crăciun reproduce aproape integral textul Pastoralei de Crăciun din anul 2007, intitulat „Naşterea Domnului – bucuria credinţei”.

„S-a decis republicarea acestui text întrucât reprezintă o frumoasă armonizare cu tema Anului omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor şi constituie un îndemn la bucurie şi nădejde, dar şi la ajutorarea aproapelui aflat în suferinţă”, a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Adrian Agachi.

Întâistătătorul BOR a subliniat în Pastorală că, la fel ca odinioară, şi astăzi, în Biserica Ortodoxă, copiii şi tinerii vestesc în Ajunul Crăciunului Naşterea Domnului.

„După cum odinioară îngerii şi păstorii turmelor de oi de la Betleem au vestit Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos „cu bucurie mare”, ca fiind o minunată lucrare cerească împlinită pentru mântuirea oamenilor, aşa şi astăzi, în Biserica Ortodoxă, copiii şi tinerii, asemenea îngerilor, şi preoţii păstori ai comunităţilor de creştini, asemenea păstorilor de la Betleem, vestesc în Ajunul Crăciunului Naşterea Domnului, cântând troparul praznicului şi arătând icoana slavei Naşterii Domnului, din casă în casă, iar apoi se întorc la Casa Domnului, în biserică, să slăvească şi să laude împreună, cu mare bucurie, taina Naşterii Domnului, iubirea milostivă şi minunată a lui Hristos pentru oameni”, a menţionat PF Daniel.

Publicitate

Înaltul ierarh a îndemnat ca, în viaţa de fiecare zi, dar mai ales în aceste zile de sărbătoare, să se ofere celor din jur daruri şi „semne ale bucuriei”.

„Să aducem bucurie în casele şi în sufletele în care se află tristeţe şi singurătate, boală şi sărăcie, suferinţă şi înstrăinare. Să răspundem iubirii nemărginite a lui Hristos pentru mântuirea oamenilor cu fapte ale iubirii noastre frăţeşti, ştiind că adevărata credinţă este ‘credinţa lucrătoare prin iubire’ (Galateni 5, 6). Să nu uităm în rugăciunile noastre şi în semnele iubirii noastre frăţeşti de Crăciun şi de Anul Nou nici pe fraţii noştri români care se află departe de ţară şi de casă. În noaptea de 31 decembrie 2024 spre 1 ianuarie 2025 şi în ziua de Anul Nou să înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu (Te-Deum) pentru binefacerile primite de la El în anul care a trecut şi să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună şi folositoare din anul nou în care intrăm”, a completat Patriarhul BOR.

Patriarhul Daniel a adresat tuturor „calde şi părinteşti urări de pace şi sănătate, fericire şi ajutor mult de la Dumnezeu în tot lucrul bun şi folositor, dimpreună cu tradiţionala urare ‘La mulţi ani!'”. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending