Connect with us

Cultura

România, Grădina Maicii Domnului: Cum se sărbătorește Crăciunul în diferite zone ale țării

Publicat

Crăciunul este o sărbătoare foarte răspândită și așteptată atât de cei mici, cât și de cei mari. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, relatează românia24.ri, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

 

Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun”. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei.

Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă. Cel puţin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

Crăciunul este o perioadă a tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

În seara de Ajun, casele sunt curate şi pregătite în aşteptarea colindătorilor. Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciun în Moldova

Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc, tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu sunt preparate de seară. Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În Moldova, în special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

Bucovina este, de altfel, recunoscută pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile. Aici, în ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.

Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post, între care prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.

Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

Odată terminată masa, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi. În unele zone, ei se îmbracă în portul tradiţional, cu sumane sau cojoace şi cu căiuli împodobite cu mirt şi muşcate.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciun în Transilvania

În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărţii „Tradiţii de Crăciun” realizate de Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti.

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.

Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele.

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creştinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată, iar în calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie, pentru că se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă, unde aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciun în Banat

Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii, spre a feri gospodăria de diavoli şi a-i aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Oamenii cred că dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.

În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciun în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului şi care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

Tot în Oltenia, în ziua de Crăciun, femeile mai respectă încă un obicei vechi de sute de ani – dimineaţa, ele pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele, după care se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciun în Dobrogea

Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână, de care sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

Aceste orânduiri se mai păstrează încă în unele localităţi în care băieţii se mai organizează după vechile obiceiuri.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul” – personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie, înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi pe care „oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa, singura comună din România în care se mai practică obiceiul.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.

Sursa foto ilustrativ: Realitatea Dorohoiana.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Administratie

Președintele C.J. Botoșani, Doina Elena Federovici: Zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț

Publicat

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, a anunțat astăzi că zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț.

Declarația liderului administrației publice județene de la Botoșani, Doina Elena Federovici, vine după ce Guvernul a decis în ședința desfășurată joi, 26 ianuarie 2023, redeschiderea Punctului International de trecere a frontierei de stat şi a Biroului Vamal de Frontieră de la Racovăţ – Botoșani, România – Diakivţi, Ucraina.

Guvernul nu avansase însă până acum un termen clar, în dezbatere fiind doar un termen în acest an, 2023.

După ce în baza demersurilor făcute la jumătatea anului trecut de către Consiliul Județean Botoșani, Guvernul a aprobat Memorandumul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii prin care drumurile județene DJ298 – parțial și DJ291C vor fi preluate de către CNAIR și transformate în sectoare de drum național, președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici, a precizat astăzi clar pe pagina de socializare: “Zilele următoare se redeschide punctul Vamal de la Racovăț”

“Veste bună pentru județul nostru: Zilele următoare se redeschide Punctul Vamal de la Racovăț!

Astăzi am aprobat trecerea acestor sectoare de drum județean la CNAIR, guvernul urmând să emită, la rândul său, în cel mai scurt timp, hotărârea de preluare.

Potrivit Memorandumului, CNAIR va disponibiliza aproximativ 62 de milioane de lei pentru modernizarea sectorului ce se întinde de la Punctul Vamal Racovăț și până la Dorohoi și alte 5 milioane de lei pentru reparații pe sectorul de drum Punctul Vamal Racovăț – Fundu Herța – Cristinești – Dragalina. Potrivit Memorandumului aprobat de Guvern, vor fi investite 1,5 milioane lei în platformele de staționare și dotările vamale de la Racovăț.

De asemenea, Consiliul Județean Botoșani printr-un proiect transfrontalier cu finanțare europeană de 3 milioane de euro, a modernizat 10 kilometri de drum județean care ducea la Vama Racovăț încă din 2013. Și Punctul Vamal a fost modernizat printr-un proiect al Autorității Vamale, iar acum, în urma demersurilor făcute și corelate cu modificarea situației geopolitice, autoritățile ucrainene au decis să investească și ele pe partea lor, pentru a se putea redeschide Punctul Vamal de la Racovăț.

Mulțumesc tuturor factorilor decizionali locali și centrali care s-au implicat și au susținut alături de noi acest demers”, a precizat pe pagina de socializare președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Elena Federovici.

Citeste mai mult

Educație

STUDIU: Ce spun părinții și elevii despre MEDITAȚII. Ce soluții propun experții

Publicat

Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au lansat, în data de 3 iunie 2021, studiul național „Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?”, se arată pe ires.ro relateză cluj24.ro.

Potrivit sursei, este primul studiu pe aceasta temă după aderarea României la Uniunea Europeană. A fost realizat pe eșantioane reprezentative la nivel național, atât în rândul părinților elevilor de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut, cât și în rândul elevilor din  clasele V-XII.

Unde se poziționează părinții

Potrivit studiului, majoritatea părinților cred că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu. Totodată, sunt de părere că meditațiile ar trebui fiscalizate, întrucât, în cele mai multe cazuri, plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri, fără o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50 și 100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării.5

Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.

Alte rezultate ale studiului cuprind următoarele informații:

  • Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a.
  • Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire.
  • Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin achiziționarea de ore suplimentare cu un profesor.

326200911 723140376055146 9195028249683320059 n

Ce părere au elevii

Meditațiile sunt considerate ca necesare, în mai mare măsură, de către elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) și elevii care învață în școli din mediul rural. Liceenii care urmează un profil tehnologic, comparativ cu colegii lor de la alt profil, cred că au nevoie de meditații în mai mare măsură.

Un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații nu și le permit financiar. Veniturile familiei de proveniență constituie un factor explicativ pentru diferența dintre ponderea celor care consideră meditațiile ca necesare și ponderea elevilor care sunt parte din acest sistem al meditațiilor. Unul din patru elevi care este de acord că meditațiile sunt necesare pentru a obține cunoștințe de nivel mediu, spune că nu și le permite financiar.

Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă de mai multe ori.

În cele mai multe cazuri (62%), orele de pregătire suplimentară sunt ținute cu un profesor din altă școală. Profesorul de la clasă este preferat de 16% dintre elevii care au făcut meditații, iar un alt profesor din școală de 13% din elevi. În majoritatea cazurilor (83%) lecțiile se derulează acasă la meditator, iar în cazul a 55% sunt 1 la 1 (meditator-elev). În 40% din cazuri, meditațiile se derulează în grup restrâns, de 2-3 elevi.

Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine.

326032213 866258401349097 3023529702229121862 n

Soluții pe termen scurt, mediu și lung

Realizatorii studiului au o serie de recomandări pentru decidenți, în vederea accesibilizării meditațiilor în rândul mai multor elevi.

Măsuri pe termen scurt:

crearea Voucherului Educațional, finanțat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depășește două salarii minime nete pe economie

  • extinderea Programului național de educație remedială de tip ,,Școală după școală” și pentru învățământul liceal
  • continuarea acestuia în timpul anului școlar 2021-2022
  • autoritățile publice locale trebuie să fie capacitate și monitorizate să organizeze programe de educație remedială/școli de vară/grădinițe estivale în vara anului 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, angajați în sistemul plata cu ora
  • organizarea, de către Ministerul Educației și cel al Finanțelor Publice, cu concursul sindicatelor din domeniul educației, a unei campanii de informare care să aibă ca scop organizarea orelor de pregătire particulară în conformitate cu prevederile legale, inclusiv impozitarea acestora

326030156 877581853432902 1017399188098190413 n

Măsuri pe termen mediu:

Pentru școlile din mediul rural și zonele insuficient deservite, trebuie implementat un sistem de mentorat între profesori: profesorii din mediul urban (care predau la colegiile naționale, de exemplu) pot veni să faciliteze aceste cursuri de educație remedială în școlile de la sate, iar profesorii de la sate pot avea acces la mentorat și programe de formare continuă, organizate de către Casele Corpului Didactic.

De asemenea, se propun:

  • bugetară multianuală a programelor de educație remedială din fondurile europene – politica de coeziune, astfel încât să existe continuitate la nivel local și național
  • organizarea, de către administrațiile publice locale, a unor programe speciale de educație remedială în vacanța de vară, facilitate de profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, la nivelul comunității locale, între cele două sesiuni ale examenelor de Bacalaureat
  • investiții pentru dotarea centrelor de excelență de la nivel județean, inclusiv din perspectiva remunerării corespunzătoare a resursei umane, crearea unor parteneriate inovative pentru construcția de hub-uri de excelență academică pentru cei mai dotați dintre elevi

324871469 705303904465340 3550151167373873221 n

Măsuri pe termen lung:

Pe termen lung, se recomandă organizarea unor centre educaționale în mediul rural și în zonele insuficient deservite (pot fi utilizate spațiile din unitățile de învățământ care au fost închise sau care nu mai sunt utilizate din rațiuni demografice), care să fie finanțate de autoritățile publice locale, dezvoltate prin accesarea de proiecte cu finanțare externă, sub patronajul universităților din România, care să fie stimulate să participe la aceste programe prin fonduri suplimentare de la bugetul de stat.

Alte soluții prezentate sunt:

  • dezvoltarea unui sistem de creștere a capacității administrative a școlilor, pentru ca acestea să furnizeze servicii de consiliere și orientare vocațională și psihologică de calitate, în complementaritatea procesului educațional
  • centrele județene de resurse și asistență educațională trebuie optimizate
  • scăderea numărului de elevi dintr-o clasă, în special în cadrul unităților de învățământ suprapopulate, în vederea asigurării unui proces educațional calitativ
  • anumite discipline (de exemplu, cele unde sunt necesare mai multe exerciții aplicative – matematica, disciplină care este cea mai căutată pentru meditații) pot fi organizate în grupuri mai mici, pentru a facilita o mai bună interacțiune elev-profesor; acest proces poate fi aplicat atât în cadrul formal, cât și în timpul desfășurării programelor de educație remedială gestionate de către stat

Sursa: ires.ro

Citeste mai mult

Administratie

Pas decisiv astăzi pentru Autostrada Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania

Publicat

Consilierul ministrului Transporturilor, Cătălin Urtoi, a anunțat că de astăzi există aviz favorabil și pentru pentru pădurile din Harghita și Mureș, ce urmează a fi scoase definitiv din fondul forestier, și pe care se va construi viitoarea Autostradă a Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania.

Autostrada A8, denumită și Autostrada Unirii va fi construită pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, unde va face joncțiune cu Autostrada A3 și va avea o lungime de 304,2 km, la un cost estimat la peste 4,07 miliarde de euro.

După aproape zece luni de muncă, astăzi se poate spune că s-a finalizat documentația tehnică cu privire la pădurile private și de stat de pe culoarul viitoarei autostrăzi A8, secțiunea montană, Miercurea Nirajului-Leghin.

“Astăzi au fost avizate favorabil și transmise către Protelco și CNAIR de către Garda Forestieră Brașov, documentația tehnică de scoatere definitivă din fondul forestier național a pădurilor din județele Mureș și Harghita.  A fost o muncă dificilă, cu implicarea celor din departamentul Mediu de la CNAIR, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, proiectantul Acciona, consultantul Protelco.  Mă bucur că am putut contribui la această activitate complexă și țin să le mulțumesc personal tuturor celor care s-au implicat! Acum aproape un an, puțini ne dădeau șanse că vom reuși! Le mulțumesc d-lui Inspector Șef Sandu-Ioan Mihalte de la Garda Forestieră Brașov și colegilor săi, dl Szekely Laszlo de la Garda Forestieră Harghita și dl Bogdan Lăpușan de la Garda Forestieră Mureș! Mulțumesc deasemeni tuturor șefilor de Ocoale Silvice din cele două județe, care au răspuns solicitărilor noastre! Le mulțumesc tuturor celor care m-au suportat la acele ședințe convocate în ultimele luni la Tg.Mureș, Miercurea Ciuc și Brașov, atât de necesare pentru a ajunge unde suntem astăzi! Mulțumesc firmei Protelco, care mai are un hop, respectiv avizul de la Neamț, după care voi vorbi mai mult despre această minunată echipă, care în ultimele luni a făcut mii de km pentru a finaliza această documentație!”, a explicat consilierul ministrului Transporturilor, Cătălin Urtoi.

Din acest moment, pentru ca Autostrada Unirii – A8, care leagă Moldova de Transilvania, să intre în linie dreaptă în organizarea de licitații și execuție, mai trebuie urmați câțiva pași, printre care în primul rând obținut avizul pe zonă de la Neamț, apoi modificarea OUG 26/2022 la legea 255/2010 prin amendamente, cu privire la calculul masei lemnoase. Cătălin Urtoi a mai precizat despre acest pas că sunt deja depuse la Parlament și în câteva zile vor intra la dezbateri și vot în Comisiile Industrii, Transporturi și Justiție. Imediat după se va trece la închiderea ultimei documentații cu privire la identificarea proprietarilor de pe culoarul autostrăzii A8 din localitatea Miercurea Nirajului.

Citeste mai mult

Administratie

Nou proiect pentru comuna Tudora. Contract pentru 4 kilometri de pistă pentru bicicliști care va putea fi folosit și de pietoni

Publicat

Liderii administrației publice din comuna Tudora au reuși astăzi să semneze un nou contract de finanțare prin care vor amenaja nu mai puțin de 4 kilometri de piste pentru bicicliști, suprafețe care vor putea fi folosite și de pietoni.

Primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu, a explicat că imediat după semnarea contractului de la Compania Națională de Investiții se va trece la organizarea diligențelor pentru derularea efectivă a investiției.

“În ultima zi a lunii ianuarie am reușit să semnez pentru comuna Tudora un contract de finanțare, din fonduri europene, de aproximativ 19 miliarde lei vechi. Cu această finanțare vom reuși să construim pe o distanță de aproximativ 4 kilometri o pistă pentru bicicliști, care, de fapt, este și un trotuar pentru pietoni, și care atât de necesar, mai ales în zona Arini unde traficul este infernal. În perioada următoare voi semna și alte contracte de finanțare pentru localitatea noastră”, a explicat primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate