Connect with us
Publicitate

Cultura

România, Grădina Maicii Domnului: Cum se sărbătorește Crăciunul în diferite zone ale țării

Publicat

Crăciunul este o sărbătoare foarte răspândită și așteptată atât de cei mici, cât și de cei mari. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, relatează românia24.ri, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

 

Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun”. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei.

Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă. Cel puţin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

Crăciunul este o perioadă a tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

În seara de Ajun, casele sunt curate şi pregătite în aşteptarea colindătorilor. Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Crăciun în Moldova

Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc, tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu sunt preparate de seară. Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În Moldova, în special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

Bucovina este, de altfel, recunoscută pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile. Aici, în ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.

Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post, între care prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.

Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

Odată terminată masa, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi. În unele zone, ei se îmbracă în portul tradiţional, cu sumane sau cojoace şi cu căiuli împodobite cu mirt şi muşcate.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciun în Transilvania

În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărţii „Tradiţii de Crăciun” realizate de Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti.

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.

Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele.

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creştinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată, iar în calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie, pentru că se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă, unde aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciun în Banat

Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii, spre a feri gospodăria de diavoli şi a-i aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Oamenii cred că dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.

În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciun în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului şi care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

Tot în Oltenia, în ziua de Crăciun, femeile mai respectă încă un obicei vechi de sute de ani – dimineaţa, ele pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele, după care se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciun în Dobrogea

Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână, de care sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

Aceste orânduiri se mai păstrează încă în unele localităţi în care băieţii se mai organizează după vechile obiceiuri.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul” – personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie, înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi pe care „oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa, singura comună din România în care se mai practică obiceiul.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.

Sursa foto ilustrativ: Realitatea Dorohoiana.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (222)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DE LA CLARICE, ANNELIESE, MARGARITA LUI BULGAKOV… LA PRINŢESA X

 

Ne  aflăm încă în plină postmodernitate şi scriitorii caută locuri  pentru a se retrage în zone peste care să  plieze  creaţiile lor vizibil neîncadrabile. Gabriel Alexe  o face, deşi  rămâne la un limbaj uşor inaccesibil, adesea venind dinspre un enciclopedism voit. Spun acestea fiindcă aşa s-a întâmplat să fie, ca la momentul citirii volumului “Tango în Braille” (Editura “Pim”, Iaşi, 2021) să nu-i fi citit  celelalte cinci volume de versuri: “Cameră cu păianjen” (1996), “Suflet vândut iubirii” (1998), “Arome târzii” (2000), “Asha” (2004) şi “Calea Soarelui” (2005). Aspectul reprezintă un dezavantaj în preocuparea mea de a scrie despre volumul în discuţie, dar, până la urmă, e şi un mic folos. Tentaţia de a se refugia din chingile postmodernismului este evidentă, pornind şi numai de la crearea unui univers închegat al iubirii pe traseul iniţiatic ce ocupă intervalul timp iniţial – timp final. În primele poeme ale volumului recunoaştem o asiduă pregătire a gradului de intimitate ca echivalent al preludiului prin percepţii extrasenzoriale, poetul adăugând informaţii doar cu ajutorul minţii şi folosindu-se de privire, extrase toate din  contratimpi („jarul din şemineul ochilor tăi topeşte nisipul din clepsidră”), din stările de rubin („prin vitraliile ochilor tăi am văzut prima oară neantul”), din transpoziţii („m-am internat în ochii ei ca-ntr-un azil de noapte”), din forme abia vizibile („ochii tăi  de sub cer – ochii mei de sub apă), din popasuri pline de subînţelesuri („ochii mei au făcut popas precum semnul de carte între paginile roz ale sânilor tăi). Gabriel Alexe îşi ia şi un referenţial, unul  activ, unul ușor inflamabil, nonconformist chiar, și care răspunde la numele de Clarice: „Se lasă seara prin aburi de samovar / Clarice // agonia pluteşte ca o pană de corb şi eu smulg / urzicile năpădite în tine / Clarice // vorbe limpezi spală cascada lunii prinsă în sloi / vântul îşi caută adăpost sub frunze precum răsuflarea mea / în somnul alb al palmelor tale / Clarice //  bănuiam că afară e toamnă după fereastra / în care fâlfâie ciori şi chipul tău în oglindă / Clarice // prin laguna sânilor tăi un fluviu imens se revarsă / în oceanul peste care va creşte o noapte lungă şi albă / Clarice”. Îndrăznesc  să regăsesc în acest referenţial  pe Clarice Orsini, soţia lui Lorenzo de`Medici, o nonconformistă recunoscută.

Intrând  adânc în volum, extrasenzorialul se transformă încet într-o primă formă de contact făcând loc senzorialului. Participă intens două organe de simţ, ochiul şi pielea, care accentuează  o senzaţie  concretizată într-o  metaforă a scurgerii: „noaptea se scurge”, „luna prelinsă pe geam”, „cămaşa mulată pe trup”, „trupul tău lichid ce mă inundă”, „mă scurg ca plumbul topit”, conducând către senzaţia pe care ţi-o dă preumblarea  mâinii pe trupul iubitei sau încleştarea trupurilor, ajungându-se „de la nimic la marele tot”: „Şi cu tine vorbeam despre tine / despre tine vorbeam, nu-i aşa?! / nu se face să nu ne desfacem mi-ai spus // privirile mele îţi hăituiau sânii / şi nurii  tăi vagabonzi mă vânau // cu fruntea lipită de pectorali respiri sacadat / escaladezi Everestul / din Chomolungma te arunc direct în tavan! / de vină nu-s eu ci Şerpaşul // în menghina coapselor tale vibrez / sub coama cailor verzi // iubeşte-mă ca pe un extraterestru!”(„Monolog intim”). Referenţial? Neîmblânzita Anneliese, celebra posedată demonic, dar şi de plăcerea de a se lăsa pradă momentelor de exorcizare („Trupul tău Anneliese / vişin înflorit prin care mă târăsc ca omida…”).

Intrând şi eu în logica lui Gabriel Alexe, una a analogiilor (Clarice, Anneliese, Margarita lui Bulgakov…) şi a tuşelor enciclopedice, asemăn volumul cu o bijuterie gen „Prinţesa X” a lui Brâncuşi. Prin atingeri, printr-o luptă acerbă între extrasenzorial şi senzorial, Gabriel Alexe  sculptează o femeie cu statutul de prinţesă, dar într-o formă uşor modificată celei date de Brâncuşi,  pentru care  femeia nu însemna „un zâmbet între dantele şi fard pe obraji”.  A lui Gabriel Alexe este una încă postmodernă, una  pe care o prezintă în splendoarea goliciunii sale şi gata să permită orice: „Şi ai pătruns o fantomatică dimensiune: / felină albă-n salt invers! /  festin al nopţii ca o pradă pe sânii tăi / ce-n mine cresc. // în verzi pupile mă fixezi flămândă haită de jivine! / eu în echer mă străduiesc / să pun rigla pe tine. // bule de cer şampanie extaz  / într-un miraj şi coapsa ta îmi pare / o ursitoare de cristal. // întorc privirea şi mă pierd în forma / eterului elementar. // atât de dezbrăcată… / meditez: // cât e de stranie Materia!”(”Eterică”). Aşa cum spunea cineva că după ce vezi „Păsările”  lui Brâncuşi, nu mai poţi vedea o pasăre în zbor ca înainte, la fel ţi se va întâmpla şi după ce citeşti poemele lui Gabriel Alexe: nu mai vezi femeia ca înainte.

 

Citeste mai mult

Administratie

Alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie

Publicat

Alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie, iar PSD şi PNL vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare şi separat la alegerile locale, a anunţat, miercuri, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, preşedinte al Senatului.

„Decizia coaliţiei este de a comasa cele două runde de alegeri. Această decizie a urmat unui proces prin care fiecare dintre noi am consultat birourile de conducere politică ale partidelor, ne-am reunit apoi în coaliţie şi suntem prezenţi pentru a prezenta această decizie finală, care, dincolo de comasare, prevede ca la nivelul alegerilor locale fiecare partid să candideze prin forţe proprii iar pentru alegerile europarlamentare să existe o listă comună”, a declarat Ciucă la Palatul Parlamentului. AGERPRES/

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Marcel Ciolacu: Alegerile prezidenţiale vor avea loc în luna septembrie

Publicat

Alegerile prezidenţiale vor avea loc în luna septembrie, a declarat premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, miercuri, după întâlnirea coaliţiei de guvernare.

El s-a referit şi la avantajele comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale.

“Faptul că am decis să facem această comasare nu este ceva împotriva democraţiei, ci, dimpotrivă, un vot în plus pentru democraţie şi pentru a avea o reprezentare corectă pentru români. Am decis, şi le mulţumesc colegilor mei din PSD, astăzi, la fel ca şi colegilor din PNL, să avem şi o alianţă electorală pentru europarlamentare”, a declarat Marcel Ciolacu la finalul şedinţei decisive a coaliţiei privind organizarea alegerilor, desfăşurată, miercuri după-amiază, la Palatul Parlamentului.

Anterior, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a spus că alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale şi vor avea loc în iunie, iar PSD şi PNL vor merge pe liste comune la alegerile europarlamentare şi separat la alegerile locale. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: DIICOT a reținut cinci persoane care au intermediat și comercializat droguri în județul Suceava

Publicat

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Suceava au reținut, luni, 5 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

Din cercetările efectuate a rezultat că,  în perioada ianuarie-februarie 2024, inculpații au deținut, intermediat și comercializat direct, cantități de canabis și rezină de canabis ( drog de risc), către consumatori pe raza județului Suceava.

 

Au fost puse în aplicare 6 mandate de percheziție domiciliară, fiind identificate și ridicate cantitatea de  aproximativ 2, 3 kilograme drog de risc (canabis și rezină de canabis), obiecte purtătoare de urme de substanță, grindere și cântare electronice, telefoane mobile, precum și alte mijloace de probă.

La data de 20.02.2024, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava au formulat propunere de arestare preventivă cu privire la trei dintre inculpați și au dispus măsura controlului judiciar față de un altul.

În aceeași zi, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Suceava  a dispus arestarea preventivă a doi inculpați și cea a controlului judiciar față de al treilea.

Activitățile judiciare au fost realizate  împreună cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul IJJ Suceava.

Suportul de specialitate a fost asigurat către  Direcția Operațiuni Speciale din cadrul IGPR.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending