Connect with us

Cultura

România, Grădina Maicii Domnului: Cum se sărbătorește Crăciunul în diferite zone ale țării

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

Crăciunul este o sărbătoare foarte răspândită și așteptată atât de cei mici, cât și de cei mari. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, relatează românia24.ri, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

 

Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun”. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei.

Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă. Cel puţin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

Crăciunul este o perioadă a tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

În seara de Ajun, casele sunt curate şi pregătite în aşteptarea colindătorilor. Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Publicitate

Crăciun în Moldova

Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc, tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu sunt preparate de seară. Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În Moldova, în special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

Bucovina este, de altfel, recunoscută pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile. Aici, în ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.

Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post, între care prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.

Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

Odată terminată masa, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi. În unele zone, ei se îmbracă în portul tradiţional, cu sumane sau cojoace şi cu căiuli împodobite cu mirt şi muşcate.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciun în Transilvania

În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărţii „Tradiţii de Crăciun” realizate de Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti.

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.

Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele.

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creştinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată, iar în calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie, pentru că se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă, unde aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciun în Banat

Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii, spre a feri gospodăria de diavoli şi a-i aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Oamenii cred că dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.

În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciun în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului şi care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

Tot în Oltenia, în ziua de Crăciun, femeile mai respectă încă un obicei vechi de sute de ani – dimineaţa, ele pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele, după care se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciun în Dobrogea

Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână, de care sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

Aceste orânduiri se mai păstrează încă în unele localităţi în care băieţii se mai organizează după vechile obiceiuri.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul” – personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie, înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi pe care „oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa, singura comună din România în care se mai practică obiceiul.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.

Sursa foto ilustrativ: Realitatea Dorohoiana.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

VIDEO: Municipiul Botoșani, în duh de rugăciune la a III-a ediție a Atelierului de Muzică Psaltică: Prof. Adrian Sîrbu, glasul care aprinde inimile tinerilor

Publicat

acum 10 minute

vineri, 14.11.2025

de

Publicitate

Joi, în municipiul Botoșani s-a desfășurat un eveniment de profundă trăire spirituală, odată cu deschiderea celei de-a treia ediții a Atelierului de Muzică Psaltică. Manifestarea, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, în parteneriat cu Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” și cu Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, l-a avut în prim-plan pe lect. univ. dr. Adrian Sîrbu, de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, fondatorul și dirijorul Corului Psaltic „Byzantion”.

Evenimentul a debutat la ora 8.00, cu oficierea Sfintei Liturghii într-un sobor de preoți, din care a făcut parte și părintele Constantin Leonte. Răspunsurile liturgice au fost oferite de cântăreți consacrați din Botoșani, cărora li s-a alăturat corul seminariștilor, coordonați de profesorul ieșean.

Zeci de tineri, în căutarea rădăcinii muzicii de cult

Zeci de participanți, majoritatea elevi, s-au înscris la atelierele care au continuat pe parcursul zilei. Într-o atmosferă caldă și lipsită de rigiditate, Adrian Sîrbu i-a introdus pe tineri în tainele muzicii bizantine, oferind audiții, demonstrații și explicații despre tehnica vocală psaltică. Pentru mulți dintre cei prezenți, aceasta a fost o întâlnire revelatoare cu un univers sonor care, vreme de secole, a reprezentat singura muzică cultă pe teritoriul românesc.

„Acesta este modelul bizantin pe care noi l-am părăsit”

Una dintre ideile centrale transmise de invitatul ieșean a fost nevoia de a reînnoda legătura dintre comunitate și strană, locul de unde se înalță rugăciunea cântată.

Publicitate

„Faceți educație muzicală și duhovnicească în același timp cu copiii voștri. Pregătiți psalți de mici, de la 4-5 ani, chiar din burta mamei lor, prin venirea la sfintele slujbe. Ei sunt cei care vor popula strana, vor deveni adulții de mâine, ancorați în echilibru și spiritualitate. Acesta este modelul bizantin pe care noi l-am părăsit”, a subliniat profesorul Adrian Sîrbu, referindu-se la rolul formator al comunității și al liturgicii în dezvoltarea unui tânăr.

În fața unei audiențe care l-a ascultat cu sufletul la gură, acesta a vorbit despre misiunea psaltului, despre legătura dintre slujitorii stranelor și credincioși și despre responsabilitatea muzicii sacre de a crea punți între inimă și altar.

Organizatorii au transmis că intenția lor nu a fost aceea de a bifa un eveniment comemorativ, aflat la ediția a treia, ci de a crea un spațiu real de dialog, în care să fie identificate soluții la provocările contemporane legate de formarea psalților și de implicarea tinerilor în viața liturgică.

Și, poate cel mai important, evenimentul a reamintit că muzica bisericească nu aparține doar profesioniștilor, ci „de la cel care gângurește, până la cel care tace și se roagă și până la dirijorul unui cor parohial”. Un singur glas, o singură suflare: „Toată suflarea să laude pe Domnul.”

Citeste mai mult

Eveniment

România, cea mai riscantă zonă rutieră din UE. Țările din estul Europei, în topul accidentelor mortale

Publicat

acum 47 de minute

vineri, 14.11.2025

de

Publicitate

România este cea mai riscantă zonă rutieră din UE, potrivit celor mai recente date Eurostat. Regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est depășesc 100 de decese la un milion de locuitori, situându-se în topul celor mai periculoase din UE, într-un contrast puternic cu marile capitale vest-europene, unde mortalitatea rutieră este chiar de zece ori mai mică.

Sud-estul Uniunii Europene continuă să fie zona cu cele mai multe decese rutiere, potrivit celor mai recente date Eurostat publicate înaintea Zilei Mondiale de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier, care este celebrată pe 17 noiembrie.

Media UE în 2023 a fost de 46 de victime la un milion de locuitori, însă multe regiuni din partea de sud-est depășesc considerabil această cifră, transmite Mediafax.

În total, șapte regiuni europene au înregistrat cel puțin 100 de decese rutiere la un milion de locuitori, iar două sunt în România.

Sud-Vest Oltenia și Sud-Estul țării se află în acest grup restrâns al celor mai periculoase, cu 107, respectiv 102 victime la un milion de locuitori.

Bulgaria rămâne țara cu cele mai dramatice cifre. Regiunea Severozapaden a raportat 166 de decese la un milion de locuitori, cea mai ridicată rată din întreaga Uniune.

Publicitate

Alte regiuni din Bulgaria și Grecia depășesc același prag, ilustrând cât de gravă este situația în sud-estul Europei.

În contrast puternic, marile capitale vest-europene se numără printre cele mai sigure regiuni. Bruxelles (Belgia) a înregistrat doar 5 decese la un milion de locuitori, Viena (Austria) – 6, iar Berlin (Germania) – 9, de peste zece ori mai puțin decât cele mai afectate regiuni din estul UE.

Discrepanțele majore arată că Europa se împarte tot mai vizibil între zone cu infrastructură solidă și politici eficiente de siguranță rutieră și zone unde riscul continuă să fie foarte ridicat.

În România, regiunile afectate sunt preponderent cele din sud și sud-vest, unde traficul intens – în special pe drumuri secundare care preiau fluxuri principale, infrastructura deficitară, comportamentele riscante la volan și parcul auto îmbătrânit contribuie la menținerea unei mortalități ridicate.

Iar Eurostat subliniază că, deși la nivelul UE numărul victimelor rutiere stagnează sau chiar scade, în aceste regiuni situația rămâne critică.

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie de 47 de ani, din Botoșani, urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunii de furt, adusă cu escortă din Polonia

Publicat

acum 2 ore

vineri, 14.11.2025

de

Publicitate

Joi, Poliția Română a adus în țară 5 persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de executare a unor pedepse privative de libertate sau mandate de arestare preventivă.

Polițiștii au adus în țară un tânăr, de 18 de ani, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată. Acesta a fost adus din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, având emis pe numele său, de către Judecătoria Piatra-Neamț, un mandat de arestare preventivă.

De asemenea, a fost adusă în țară o femeie, de 47 de ani, din Botoșani, urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunii de furt. Aceasta a fost adusă din Polonia, având emis pe numele ei, de către Judecătoria Botoșani, un mandat de arestare preventivă.

Totodată, a fost adus în țară un bărbat, de 37 de ani, din Tulcea, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de lipsirea de libertate în mod ilegal. Acesta a fost adus din Portugalia, având emis pe numele său, de către Judecătoria Constanța, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an.

Polițiștii au adus în țară un bărbat, de 39 de ani, din Ialomița, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Acesta a fost adus din Belgia, având emis pe numele său, de către Tribunalul Constanța, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 5 ani și 4 luni.

La aceeași dată, a fost adus în țară un alt bărbat, de 38 de ani, din Gorj, urmărit internațional pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul rutier. Acesta a fost adus din Belgia, având emis pe numele său, de către Judecătoria Târgu Cărbunești, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an.

Publicitate

Persoanele în cauză au fost introduse în unități de detenție, în vederea executării mandatelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Reforma administrației locale. Câte posturi vor fi desființate și când încep concedierile. Anunțul ministrului Dezvoltării

Publicat

acum 2 ore

vineri, 14.11.2025

de

Publicitate

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat planurile privind reforma administrației locale și măsuri de reducere a cheltuielilor. Ar urma să fie reduse 13.000 de posturi ocupate, reprezentând 10% din total, informează alba24.ro

În anul 2026 se va aplica o măsură tranzitorie temporară, în baza căreia va fi posibilă fie reducerea numărului de posturi, fie diminuarea cheltuielilor de personal cu 10%.

În schimb, în anul 2027 va fi necesară inclusiv tăierea numărului de posturi.

”La nivelul autorităților locale sunt două modalități de reducere a cheltuielilor.

O modalitate de reducere a posturilor ce pornește de la 30% aplicabilă tuturor autorităților locale. Dacă în cadrul celor 30% avem numai posture vacante, înseamnă că nu trebuie desființate posture ocupate, deși această posibilitate există, pe Codul administrativ.

În aplicarea acestui procent de 30% am propus o frână de 20%, care înseamnă că, atunci când am mai mult de 20% posturi ocupate care ar fi afectate, să ne oprim la fiecare autoritate locală la 20%, să nu afectăm în mod major prin reducerea de 30%.

Publicitate

Aceste procente generate pe sistemul de autorități publice locale, cunoscând cifrele din teritoriu și din toată țara generează o reducere de 10% de posturi ocupate, aproape 13.000 de posturi ocupate”, a explicat ministrul.

 

Nu vor fi afectate autoritățile locale unde primarii au fost ”gospodari mai buni”

Cseke Attila a declarat că reducerea numărului de posturi ocupate nu va afecta autoritățile locale unde primarii au fost ”gospodari mai buni”.

În simularea Guvernului, este vorba despre circa 700 de unități administrativ-teritoriale unde nu va fi necesară aplicarea acestui procent de reducere, având în vedere că există multe posturi vacante.

”Există posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal cu 10% de posturi ocupate, pe care autoritatea locală o poate alege în 2026. Este o măsură tranzitorie, temporară, pentru că din 2027 toate autoritățile trebuie să ajungă pe această procedură, care pornește de la 30% și ajunge la reducere de posturi necesare, dacă este necesar, în cadrul aceluiași UAT.

De ce 10%? Același procent este prevăzut în proiect privind autoritățile publice centrale”, mai spune ministrul.

Reduceri de personal în autoritățile publice centrale

Ministrul a precizat că reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal ar urma să aibă loc și în cazul autorităților publice centrale. Însă în aceste situații, ordonatorul principal de credite va putea aplica în mod diferențiat reducerea la nivelul autorităților subordonate.

”Adică, dacă un minister are în subordine mai multe autorități în coordonare, în mod cert există situații în care, la unele instituții în subordine, se impune o reducere mai semnificativă și la altele poate o reducere mai puțin. Dar în ansamblu, pe ordonatorul principal de credite, trebuie să rezulte o reducere de cheltuieli de personal de 10%.

Proiectul prevede și faptul că în Legea bugetului de stat pe anul viitor acești ordonatori principali de credite pe administrația publică centrală vor primi o alocare a cheltuielilor de personal cu 10% redusă. Excepție în proiect, în această fază, fac creșele, învățământul preuniversitar și spitalele”, a precizat ministrul.

Economiile din reducerile de personal la stat

Ministrul Dezvoltării a precizat că, în urma reformei privind posturile din administrația locală, este așteptat un impact bugetar de 1,7 miliarde lei.

În ceea ce privește măsurile de eficientizare pe administrația centrală, ”ne așteptăm la o sumă mai mare”, susține Cseke Attila. ”Deci undeva la 3,5-4,5 miliarde lei în total, pe administrația publică locală și centrală.

Concursuri pe post

Ministrul susține că nu este vorba despre datul oamenilor afară, fără niciun fel de concurs.

”Ordonatorul principal de credit are obligația de a face o analiză asumată, prin care propune și decide care posturi, din ce direcții și din ce servicii vor fi desființate. Dacă sunt mai mulți angajati cu aceeași calitate, cu aceeași treaptă profesională, se organizează concurs în mod obligatoriu pentru ocuparea posturilor care au rămas în organigramă”, a declarat Cseke Attila.

În urma acestui concurs, există un rezultat, se dă un preaviz pentru cei care nu au luat acest concurs. Evident că se pot adresa instanței, pentru că accesul la justiție este liber în România. Orice act administrativ poate fi atacat de către un cetățean care se consideră lezat în persoana lui sau în activitatea lui, mai precizează ministrul.

Reduceri de posturi de consilieri din cabinetele aleșilor locali și demnitarilor

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunța, în august, și numărul de posturi de consilieri din cabinetele aleșilor locali și demnitarilor ce este vizat de reduceri.

„De la 10.700 de posturi în cabinetele aleşilor locali şi demnitari, de la prim-ministru până la secretarii de stat, se reduc aproape 6.000 de posturi. La cabinetele aleşilor locali, avem consilieri. Până la momentul de faţă aveam consilieri şi la viceprimarii până la 10.000 de locuitori.

La primarii de această categorie avem doi consilieri, va rămâne unul. La viceprimari desfiinţăm postul de consilier. La fel, la secretarii de stat şi la miniştri. Miniştrii au 4 consilieri astăzi, vom propune să aibă 3. La premier, în loc de 8 vor fi 5. La viceprim-miniştri, la fel”, a explicat Cseke Attila, în august, la Antena 3.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că pachetul legislativ privind reforma administraţiei urmează să fie pus în transparenţă decizională săptămâna viitoare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending