Connect with us

Cultura

România, Grădina Maicii Domnului: Cum se sărbătorește Crăciunul în diferite zone ale țării

Publicat

Publicitate

Crăciunul este o sărbătoare foarte răspândită și așteptată atât de cei mici, cât și de cei mari. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, relatează românia24.ri, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

 

Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun”. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei.

Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă. Cel puţin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

Crăciunul este o perioadă a tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

În seara de Ajun, casele sunt curate şi pregătite în aşteptarea colindătorilor. Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Publicitate

Crăciun în Moldova

Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc, tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu sunt preparate de seară. Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În Moldova, în special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

Bucovina este, de altfel, recunoscută pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile. Aici, în ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.

Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post, între care prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.

Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

Odată terminată masa, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi. În unele zone, ei se îmbracă în portul tradiţional, cu sumane sau cojoace şi cu căiuli împodobite cu mirt şi muşcate.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciun în Transilvania

În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărţii „Tradiţii de Crăciun” realizate de Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti.

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.

Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele.

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creştinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată, iar în calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie, pentru că se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă, unde aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciun în Banat

Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii, spre a feri gospodăria de diavoli şi a-i aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Oamenii cred că dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.

În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciun în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului şi care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

Tot în Oltenia, în ziua de Crăciun, femeile mai respectă încă un obicei vechi de sute de ani – dimineaţa, ele pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele, după care se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciun în Dobrogea

Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână, de care sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

Aceste orânduiri se mai păstrează încă în unele localităţi în care băieţii se mai organizează după vechile obiceiuri.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul” – personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie, înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi pe care „oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa, singura comună din România în care se mai practică obiceiul.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.

Sursa foto ilustrativ: Realitatea Dorohoiana.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Campanie de combatere a ambroziei în județul Botoșani. Autoritățile locale somate să ia măsuri urgente

Publicat

Publicitate

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani a demarat recent o amplă campanie de informare și conștientizare a populației, instituțiilor și autorităților locale cu privire la necesitatea combaterii buruienii ambrozia (Ambrosia Artemisiifolia), o plantă extrem de invazivă care s-a răspândit semnificativ în județ în ultimii ani.

Ambrozia, cunoscută popular drept „iarba de paragină”, „iarba pârloagelor” sau „floarea pustiei”, este recunoscută pentru adaptabilitatea sa crescută și capacitatea rapidă de înmulțire, fiind întâlnită pe terenuri abandonate, necultivate sau slab întreținute. Potrivit specialiștilor, această buruiană apare frecvent în apropierea căilor ferate, drumurilor publice, lacurilor și cursurilor de apă, dar și în grădini, parcuri neîngrijite, șantiere de construcții sau zone unde există pământ excavat.

Conform legislației în vigoare, proprietarii sau administratorii terenurilor afectate sunt obligați să efectueze lucrări specifice pentru prevenirea, combaterea și distrugerea ambroziei. Autoritățile recomandă intervenții până la data-limită de 30 iunie a fiecărui an, perioada optimă fiind de la răsărirea plantei și până înainte de apariția primelor inflorescențe. Totodată, în cazul reapariției focarelor de ambrozie, lucrările de combatere trebuie repetate pe întreaga durată a anului, astfel încât planta să nu ajungă la înflorire și să producă efecte negative asupra sănătății populației.

„Instituția noastră a transmis notificări principalelor autorități responsabile din județ, respectiv primăriilor, Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA), Căilor Ferate, Direcției Județene de Drumuri și Poduri (DJDP) și Secției Drumuri Naționale (SDN), solicitându-le măsuri concrete și urgente pentru a stopa răspândirea acestei plante invazive. Necesitatea intervenției imediate este cu atât mai importantă cu cât am primit tot mai multe sesizări din partea cetățenilor, nemulțumiți că terenurile sau chiar grădinile din apropierea locuințelor lor sunt invadate de ambrozie, provocând un disconfort semnificativ”, a declarat Narcisa-Maria Dumitriu, director executiv al APM Botoșani.

Ambrozia afectează nu doar culturile agricole, ci și sănătatea populației, provocând alergii severe, motiv pentru care combaterea sa reprezintă o prioritate de interes public pentru autoritățile județene.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CCR a RESPINS definitiv candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale. Decizia BEC rămâne valabilă

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins apelul depus de candidatul pro-rus Călin Georgescu împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC), care i-a interzis participarea la alegerile prezidențiale din luna mai. Hotărârea CCR, luată cu unanimitate de voturi, este definitivă, astfel că Georgescu nu mai poate candida la scrutinul prezidențial.

Informația privind respingerea apelului a fost confirmată inițial pe surse, în jurul orei 18:50, fiind ulterior preluată de presa centrală. CCR nu a făcut deocamdată publice motivele care au stat la baza deciziei, acestea urmând să fie explicate în perioada următoare.

Primul lider politic care a reacționat vehement după anunțul CCR a fost președintele AUR, George Simion. Acesta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care condamnă decizia judecătorilor constituționali: „Rușine! Rușine! Rușine! Nu ne veți învinge! Deja poporul român s-a trezit și va fi învingător! CG”.

În fața sediului Curții Constituționale s-au adunat câteva sute de protestatari care și-au exprimat nemulțumirea față de această decizie. Zona este supravegheată îndeaproape de un dispozitiv impresionant de jandarmi, pregătit să intervină în cazul escaladării tensiunilor.

Reamintim că duminică, 9 martie, Biroul Electoral Central (BEC) a respins dosul de candidatură al lui Călin Georgescu, politician susținut de formațiunile suveranistă AUR și extremistă POT, acuzându-l că adoptă o atitudine contrară valorilor fundamentale ale statului de drept. Potrivit motivării oficiale a BEC, Georgescu „nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât prin comportamentul său a încălcat însăși obligația fundamentală de a apăra democrația”.

Controversele din spatele lui Georgescu

Călin Georgescu este în prezent sub control judiciar, fiind acuzat de șase infracțiuni, printre care fals în declarații, tentativă la instigare de acțiuni contra ordinii constituționale, dar și comunicarea de informații false.

Publicitate

Asupra candidaturii acestuia planează însă și o serie de aspecte pe care nu le-a lămurit.

De altfel, nici nu avea cum, pentru că el comunică unidirecțional și nu acceptă întrebări de la jurnaliști sau de la oamenii cu care se întâlnește.

Călin Georgescu își va depune vineri candidatura. Aspecte pe care nu le-a clarificat:

Legăturile cu Horațiu Potra, negate inițial. Ulterior s-a dovedit că Potra i-a dat bani și o mașină (lucru care trebuia declarat potrivit legii finanțării campaniei electorale) și i-a cerut bani lui Frank Timiș pentru Georgescu.

Legături cu personaje controversate. Anturajul lui Georgescu este împănat de oameni de afaceri cu probleme penale, interlopi și, mai ales, rezerviști din structurile de forță ale statului.

Discursuri publice controversate, plagiate din Corneliu Zelea Codreanu, Osho, filme artistice, seriale de succes sau cărți. Aparent, Călin Georgescu le-a învățat pe de rost și le-a servit publicului drept mesaje proprii.

Declarații pentru ieșirea României din UE și NATO, declarații pentru ”înțelepciunea rusească”, despre desființarea partidelor politice și a unor forme de proprietate (idei fasciste clasice).

Legături potențiale cu serviciile secrete românești. Călin Georgescu a făcut o declarație despre ”colegii din SIE”, alimentând teoria că ar fi agent acoperit încă din anii 80. De altfel, au apărut o serie de articole pe această temă. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat pentru publicația maghiară Maszol că și Călin Georgescu ar fi „o emanație” a rețelei Caraman.

Om al sistemului: Deși se prezintă ca un outsider, Georgescu a fost tot timpul parte a sistemului, învârtindu-se în cercurile de putere politică și financiară.

Nu a clarificat din ce a trăit în Austria în ultimii zece ani, într-un cartier bogat, fără să aibă venituri declarate.

Este susținut în mod asumat de Moscova prin vocea unor instituții sau lideri importanți.

Problemele din CV cum ar fi apartenența la Clubul de la Romafuncția deținută la ONU sau perioada de circa 10 ani petrecută la Viena fără vreo sursă clară de venit, felul în care și-a făcut averea au atras atenția și au fost demontate de diverse investigații de presă.

Citeste mai mult

Educație

Profesorii pensionari nu mai pot avea contracte de muncă în școli. Angajarea încetează automat după pensionare

Publicat

Publicitate

Profesorii care primesc decizia de pensionare nu vor mai putea continua să lucreze în școli cu contract individual de muncă, indiferent dacă solicită sau nu suspendarea plății pensiei, relatează alba24.ro.

Raportul de muncă al acestora încetează automat odată cu emiterea deciziei de pensionare, conform unei analize realizate de portalul Edupedu, care detaliază noile prevederi legale.

Măsura a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 9 din 6 martie 2025, care modifică și completează Legea salarizării unitare nr. 153 din 2017. Potrivit actului normativ, profesorii pensionari mai pot activa în învățământ doar în regim de plată cu ora, pierzând astfel posibilitatea de a mai fi încadrați permanent cu contract individual de muncă.

De asemenea, în baza unei recente decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), aceleași reguli se aplică și funcționarilor publici care au primit deja decizia de pensionare. Astfel, nici funcționarii publici nu vor mai putea lucra în administrația publică după pensionare, indiferent dacă au cerut suspendarea plății pensiei.

Noile prevederi clarifică astfel situația juridică a angajaților pensionari, eliminând cumulul pensiei cu veniturile salariale obținute printr-un contract permanent de muncă în școli și instituții publice. Măsura vizează atât cadrele didactice, cât și personalul administrativ care au atins vârsta de pensionare.

Publicitate
Citeste mai mult

Dorohoi

Furnizarea apei potabile, ÎNTRERUPTĂ două zile în Dorohoi și localitățile limitrofe

Publicat

Publicitate

Compania Nova Apaserv anunță întreruperea furnizării apei potabile în perioada 14-15 martie 2025, ca urmare a unor lucrări esențiale de intervenție și modernizare la conducta principală de aducțiune Leorda – Dorohoi.

Potrivit reprezentanților Nova Apaserv, lucrările sunt necesare pentru îmbunătățirea semnificativă a sistemului de alimentare cu apă, crescând siguranța și calitatea serviciilor oferite populației.

În aceste două zile, alimentarea cu apă va fi sistată integral în municipiul Dorohoi, dar și în localitățile Dealu Mare, Broscăuți, Șendriceni, Leorda, Brăești, Poiana, Dolina, Văculești și Saucenița.

Nova Apaserv recomandă locuitorilor afectați să își asigure din timp rezerve minime de apă potabilă pentru a evita disconfortul generat de această situație.

Conducerea companiei își cere scuze pentru inconveniențele create și asigură consumatorii că echipele de intervenție vor lucra operativ pentru finalizarea cât mai rapidă a lucrărilor.

„Ne cerem scuze față de abonații afectați și îi asigurăm că depunem toate eforturile pentru ca disconfortul resimțit să fie minim, iar lucrările să fie finalizate cât mai repede posibil”, a transmis directorul general al Nova Apaserv, Alin-Cătălin Cirimpei.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending