Connect with us

Cultura

România, Grădina Maicii Domnului: Cum se sărbătorește Crăciunul în diferite zone ale țării

Publicat

Publicitate

Crăciunul este o sărbătoare foarte răspândită și așteptată atât de cei mici, cât și de cei mari. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, relatează românia24.ri, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

 

Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun”. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei.

Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă. Cel puţin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

Crăciunul este o perioadă a tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

În seara de Ajun, casele sunt curate şi pregătite în aşteptarea colindătorilor. Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Publicitate

Crăciun în Moldova

Pe lângă împodobirea bradului, în unele gospodării se păstrează un obicei străvechi – decorarea caselor cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc.

Bucatele tradiţionale din carne de porc, tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sau poale-n brâu sunt preparate de seară. Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile.

În Moldova, în special în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.

Bucovina este, de altfel, recunoscută pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile. Aici, în ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să bage o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie.

O tradiţie frumoasă, dar care s-a pierdut, este cea de a ieşi afară cu mâinile pline de aluat şi de a atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”.

Tot în Bucovina sunt preparate 12 feluri de mâncare de post, între care prune afumate, sarmale cu cartofi, ciuperci tocate cu ustoroi, borş de bureţi, care sunt pentru masa din Ajun – ultima înainte de încheierea postului.

Uneori, sub masă sunt răsfirate câteva fire de fân. Peste masă se petrece un fir de lână roşie, legat sub formă de cruce, iar la colţurile mesei se aşează căpăţâni de ustoroi. În mijlocul mesei este pus un colac rotund, iar în jurul său cele 12 feluri de mâncare.

Odată terminată masa, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi. În unele zone, ei se îmbracă în portul tradiţional, cu sumane sau cojoace şi cu căiuli împodobite cu mirt şi muşcate.

În unele zone, pe lângă colindători ies pe uliţele satului cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” care prin joc, gesturi şi dialog transmit urări pentru anul care vine.

Crăciun în Transilvania

În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani.

Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărţii „Tradiţii de Crăciun” realizate de Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti.

Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului.

Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.

Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele.

Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului.

Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”.

Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.

În satul Limba, din judeţul Alba, se păstrează încă un vechi obicei – „Piţăratul”. Denumirea vine de la „piţărău” – colacul pe care cei mici îl primesc atunci când merg la colindat. El este făcut din aluat care rămâne de la pâine sau de la cozonaci.

În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajnul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creştinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.

La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.

În Apuseni, în ultima duminică dinaintea Crăciunului are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”. În zorii zilei, un flăcău „neînceput” este trimis la marginea satului.

Aici, cu o seară înainte, fetele atârnă într-un copac măşti care reprezintă duhurile pădurii. Flăcăul alege una dintre ele şi devine „vârva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul pădurii şi al vânatului.

Băiatul porneşte prin sat, însoţit de o ceată, iar în calea lor nu are voie să iasă nicio fată sau femeie, pentru că se spune că aceasta va fi bântuită tot anul de lupi.

Bărbaţii îi primesc în curte, unde îi servesc cu băutură şi friptură. Seara, flăcăii merg la huda lupului, o peşteră adâncă, unde aruncă un purcel sau un berbec, jertfă oferită animalelor sălbatice.

Crăciun în Banat

Pe Valea Almăjului, colindătorii iau cu ei un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare.

Băţul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind naşul, în folclorul românesc, cu el se alungă şerpii, norii, spre a feri gospodăria de diavoli şi a-i aduce prosperitate.

Bătrânii aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu şi porumb. Oamenii cred că dacă vor amesteca boabele peste care au trecut colindătorii cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă vor avea parte de o recoltă bună în anul care vine.

În Ajunul Crăciunului, sârbii din Banat fac focul pentru pentru a arde „badnajak-ul”. Este vorba despre un trunchi de stejar tânăr care este aprins în noaptea de Crăciun în curtea casei. Scânteile focului ar aduce bunăstare gospodăriei.

Crăciun în Oltenia

În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

„Piţărăii” este un obicei de pe vremea dacilor care se practică în localităţile de pe Valea Jiului şi care semnifică sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia holdelor şi a pomilor.

Piţărăii sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare care se adună în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori pe care le agaţă de prăjini de câţiva metri lungime. Alaiul porneşte apoi la colindat.

În Oltenia, văile răsună de Colinde în fiecare Ajun. Cea mai răspândită este „Steaua”, care se cântă, în general, în cete de câte patru.

Fiecare membru are un rol: unul ţine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor şi al covrigilor promişi, în vreme ce alţi doi ţin sacul şi un ciomag, pentru a se apăra de câini.

Tot în Oltenia, în ziua de Crăciun, femeile mai respectă încă un obicei vechi de sute de ani – dimineaţa, ele pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele, după care se întorc acasă şi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou şi o lumânare, iar apoi se dă de pomană prin vecini.

Crăciun în Dobrogea

Varianta dobrogeană a „Caprei” este „Struţul”. Tradiţionala costumaţie de Crăciun este făcută în această zonă dintr-o ţesătură groasă de lână, de care sunt prinse legături de stuf, plante găsite din abundenţă pe malurile lacurilor dobrogene.

Flăcăii se strâng în cete încă din 6 decembrie, de la Moş Nicolae, pentru a începe repetiţiile. În trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un „cap” care se asigura de păstrarea tuturor tradiţiilor, un ajutor, un contabil, un ţuicar, un pisic şi o iapă.

Aceste orânduiri se mai păstrează încă în unele localităţi în care băieţii se mai organizează după vechile obiceiuri.

În nordul Dobrogei, în apropierea Munţilor Măcinului, cetele de feciori au şi „Oleleul” – personaj de origine păgână care intră primul în gospodărie, înconjoară ceata de colindători de două-trei ori, după care o veghează.

Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este îmbrăcat în general în cojoc din piele de oaie şi înarmat cu un buzdugan şi cu o sabie din lemn.

Costumaţia este completată cu beteală, clopoţei şi tălăngi pe care „oleleul” le bate din pământ pentru a proteja gospodăriile de spiritele rele.

Tot în zona Dobrogei se găsesc şi aşa-numiţii „moşoi”. Aceşti colindători cu măşti colorate au devenit o emblemă pentru Luncaviţa, singura comună din România în care se mai practică obiceiul.

Colindătorii poartă măşti pentru a simboliza prezenţa spiritelor strămoşeşti care alungă răul din calea naşterii lui Iisus şi vestesc un an mai îmbelşugat, cu linişte şi bucurii.

Moşoii se costumează într-un cojoc lung până în pământ, întors pe dos, din blană de vulpe sau de iepure, măşti făcute din tărtăcuţe, coarne de berbec, panglici colorate, flori şi mărgele colorate.

Sursa foto ilustrativ: Realitatea Dorohoiana.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Șoferi beți pe toate drumurile. Un bărbat de 57 de ani a fost depistat cu o alcoolemie de 1,03 mg/l conducând prin municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani- Biroul Rutier au identificat pe Aleea Constantin Gane, din municipiul Botoșani, un autoturism la volanul căruia se afla un bărbat, de 57 de ani, din municipiul Botoșani.    

 

În urma testării cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge,  în vederea stabilirii alcoolemiei.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Lucrările de reabilitare energetică a Școlii Gimnaziale nr. 7 au ajuns la final

Publicat

Publicitate

Aceasta va fi prima lucrare terminată, din totalul celor 15 șantiere deschise, a căror stadii se află în grafic. În prezent se intervine la mici detalii, astfel ca, la începutul Modulului IV de an școlar, elevii să poată ține cursuri și în Corpul B.

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, s-a asigurat de calitatea lucrărilor executate și a discutat cu elevii, preluând din sugestiile acestora.
„Școala Gimnazială nr. 7 este prima școală reabilitată în totalitate, înainte de termenul prevăzut”, a precizat primarul Cosmin Andrei, adăugând că, deși lucrările au presupus o perioadă de disconfort, eforturile au meritat, elevii și cadrele didactice fiind mulțumite de rezultate.
Lucrările s-au derulat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și au constat în:
-reabilitarea termică a elementelor de anvelopă a clădirii și a sistemului de încălzire și furnizare a apei calde de consum
-instalarea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de climatizare/ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior
-modernizarea instalațiilor de iluminat
-implementarea sistemelor de management energetic integrat și a sistemelor inteligente de umbrire pentru sezonul cald
-modernizarea sistemelor tehnice
-lucrări acoperiș
Construite în anii 1973 – 1975, corpurile de clădire nu au mai fost supuse proceselor de reparații.
La Școala Gimnazială nr. 7 sunt înscriși aproximativ 930 de elevi.

Citeste mai mult

Eveniment

Jandarmii vor asigura ordinea și siguranța publică la meciul internațional de rugby de pe Stadionul municipal Botoșani

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 15 februarie 2025, începând cu ora 17.00, pe Stadionul municipal Botoșani se va desfăsura meciul internațional de rugby dintre echipele reprezentative ale României și Portugaliei, contând pentru Campionatul European de Rugby.

În cadrul misiunii, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va acționa integrat împreună efective de poliție, pompieri și poliție locală, cu scopul principal de a asigura un climat de securitate optim atât în zona stadionului, cât și pe traseele de deplasare ale suporterilor.
Pentru prevenirea introducerii în stadion a materialelor pirotehnice și a altor obiecte interzise conform legislației în vigoare, spectatorii vor fi supuși unui control corporal preventiv înainte de intrarea pe stadion, care va fi permisă începând cu ora 15:00, pe la cele trei porți de acces.
Recomandăm tuturor celor care doresc să asiste la meci să se prezinte din timp la porțile de acces pentru a evita aglomerația și pentru a facilita intrarea tuturor spectatorilor înainte de startul partidei.

Recomandări pentru spectatori:
-colaborați cu forțele de ordine pentru reducerea timpului de așteptare la porțile de acces și evitarea aglomerației;
-evitați implicarea în incidente care pot perturba ordinea și liniștea publică și delimitați-vă de orice formă de violență. Orice încălcare a legii va fi sancționată ferm de către forțele de ordine.
În vederea prevenirii situațiilor nedorite, reamintim că:
-este interzis accesul în stadion cu obiecte pirotehnice și obiecte contondente;
-este interzisă afișarea de inscripții care instigă la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, la discriminare ori violență.
-spectatorii nu au voie să staționeze pe coronamentul arenei sportive sau pe scările de acces către scaune, pentru a nu bloca intervenția pompierilor în caz de urgență;
-este strict interzisă pătrunderea spectatorilor pe terenul de joc, atât în timpul partidei, cât și după finalul acesteia.

Prevederi legale și sancțiuni:

Recomandăm tuturor participanților să adopte un comportament civilizat și să respecte prevederile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive.
Spectatorilor le este interzis:
-să comită acte sau gesturi obscene, să adreseze injurii, expresii jignitoare ori amenințări cu violență la adresa altor spectatori, oficiali, jucători sau bunurile acestora;
-să profereze injurii, expresii jignitoare sau vulgare la adresa forțelor de ordine sau a personalului de securitate.
Aceste fapte constituie contravenții dacă nu au produs vătămări corporale sau pagube materiale și se sancționează cu amendă între 150 și 400 lei sau 70-120 ore de muncă în folosul comunității.
Pentru amenințarea forțelor de ordine, amenda este între 250 și 750 lei, iar sancțiunea complementară prevede 100 -150 ore de muncă în folosul comunității și interzicerea accesului la competițiile sportive timp de 6 luni.
Forțele de ordine asigură condițiile necesare pentru desfășurarea meciului în siguranță, protejând toți participanții și persoanele aflate în spațiul public, atât înainte de startul partidei, cât și după finalul acesteia.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Noua lege a pensiilor îi lovește pe românii care au muncit în condiții grele. Pensia după recalculare este neașteptat de mică

Publicat

Publicitate

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, mii de angajați care au lucrat în condiții grele descoperă că regulile de pensionare s-au schimbat radical, afectând atât vârsta de pensionare, cât și cuantumul pensiei. Deși inițial se vorbea doar despre o recalculare a beneficiilor, interpretarea Casei Naționale de Pensii arată că impactul este mult mai dur decât fusese anunțat, scrie alba24.ro.

Creșterea vârstei de pensionare – o schimbare mascată

USR semnalează că una dintre cele mai mari probleme ale noii legi este eliminarea unor drepturi de pensionare anticipată pentru cei care au lucrat în condiții deosebite sau speciale.

În vechiul sistem, acești angajați beneficiau de reduceri de vârstă în funcție de numărul de ani lucrați în medii periculoase sau grele. Acum, pentru mulți dintre ei, aceste reduceri fie dispar, fie sunt limitate, ceea ce echivalează cu o creștere indirectă a vârstei de pensionare.

De exemplu, angajații din minerit și energie, care anterior puteau ieși mai devreme la pensie datorită condițiilor speciale, se confruntă acum cu o nouă regulă: perioada 2001-2021 nu mai este recunoscută ca fiind parte din grupa specială. Prin urmare, cei care credeau că mai au doar câțiva ani până la pensie trebuie să lucreze mai mult.

Reducerea pensiilor – recalculare cu efect negativ

Publicitate

Pe lângă creșterea vârstei de pensionare, noua lege schimbă și modul de calcul al pensiilor, ceea ce duce la o reducere semnificativă a veniturilor pentru mulți foști angajați. În trecut, cei care lucrau în condiții speciale beneficiau de un bonus de 50% la punctajul de pensie.

În noul sistem, acest bonus este redus drastic, ceea ce înseamnă că, deși acești angajați au avut salarii mari și contribuții mari, pensiile lor vor fi mai mici decât se așteptau.

Mai mult, în cazul în care un angajat a avut o zi liberă plătită pentru formare profesională sau alte drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă, întreaga lună este eliminată din calculul perioadei de muncă în condiții speciale. Această măsură duce la pierderi și mai mari pentru cei afectați.

Impactul asupra pieței muncii și generațiilor viitoare

Pe termen lung, aceste schimbări pot avea un efect negativ asupra forței de muncă în domeniile cu condiții grele. Dacă beneficiile pensionării anticipate sunt eliminate, mai puțini oameni vor fi dispuși să accepte astfel de locuri de muncă.

În plus, muncitorii mai în vârstă, care nu își mai pot desfășura activitatea în aceleași condiții ca la tinerețe, sunt forțați să continue să lucreze, în ciuda problemelor de sănătate cauzate de mediul de lucru.

Pentru a corecta aceste „nedreptăți”, USR a depus un proiect de lege care a fost aprobat de Senat, dar este blocat în Camera Deputaților din octombrie 2024. Formațiunea cere liderilor partidelor parlamentare să pună la vot modificările propuse, astfel încât muncitorii din condiții deosebite să nu fie dezavantajați de actuala legislație.

Această situație creează un val de nemulțumiri, iar multe voci cer modificarea legislației pentru a corecta aceste dezechilibre. Rămâne de văzut dacă și cum vor reacționa autoritățile la aceste critici și dacă se vor lua măsuri pentru a proteja drepturile celor care au muncit în cele mai dificile condiții.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending