Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (373)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

UN VOLUM REVERENȚĂ

„Eminescu, un cuvânt generator de lumină. Cu darul lui Eminescu, putem să deschidem porțile sufletului”. Vorbele acestea frumoase aparțin unui mare îndrăgostit de Eminescu, artistul Vasile Pop Negreșteanu. Din „Cafeneaua literară” nr. 2 din 2021 aflu că artistul locuiește pe strada „Plantelor”, fereastra casei sale dând spre sanatoriul „Caritatea”, locul în care poetul s–a stins din viață. Astfel că, în fiecare dimineață, deschizând fereastra spune: „Bună dimineața, domnule Eminescu!”. Povestea aceasta mi-a amintit că am în bibliotecă un volum al poetei Maria Baciu despre care nu am scris: ”Eminență, bună seara!”( Editura „Quadrat”, Botoșani, 2019). Volumul se deschide cu o „Precizare” a autoarei din care consider că e bine să reluăm câteva fragmente: „Poeziile din această carte, departe de a fi niște ode, exprimă respectul față de cel mai mare poet român, care a ridicat limbajul poetic la nivelul perfecțiunii prin opera sa, rămasă oglindă a existenței unui neam statornicit în Istorie. Aceste poezii au fost scrise la intervale mari de timp, în perioada în care îmi exercitam profesia la Liceul Pedagogic din Botoșani, în urma consultării multor studii și în urma unor îndelungi meditații sau „descifrări” ale textelor, împreună cu elevii mei. Toate mi-au deschis căile înțelegerii pentru ceea ce înseamnă Eminescu și creația sa, oferindu-mi șansa de a scrie eu însămi despre ceea ce am înțeles din această Catedrală de trăiri și simțiri. Așadar cartea „Eminență, bună seara!” este mărturia felului în care îmi exprim eu recunoștința și desăvârșitul respect față de Poetul „nepereche”, cel care a conferit cea mai înaltă strălucire Limbii Române.”

Conceput ca o reverență făcută lui Eminescu, volumul este și o demonstrație de simțire lirică. Poeta, în trecerile ei , asemenea unui detector de metale rare, simte peste tot armoniile vibrațiilor eminesciene, aude încă vechile sunete ale cornului, buciumului și lirei, situații pe care le pune în ritmuri specifice marelui poet. Ipostazele sale din „Geniu pustiu” (novicele), „Rugăciunea unu dac” (discipolul) sau Hyperion din creația omonimă, sunt descoperite de Maria Baciu în cuvinte, în iarba de coasă, în trecerile Lunii, în teiul înflorit, într-un petic de pământ, pe o stradă din Botoșani, într-o viscolire, pe un portal, pe o icoană etc., menținând o perfectă secvențialitate logică. În totalitatea lui, volumul este un original eseu despre singurătatea poetului în această lume obosită: „Trece iarna prin cuvinte…/ Eminescu e tăcut./ Ninge ca și mai-nainte/ Peste țara mea de lut.// Înțeleg ce ostenire/ Stă în plopii fără soț/ Încărcați de grea iubire/ Și înstrăinați de toți…// Ninge într-un colț de țară,/ Troienind bătrânii tei,/ Însă poartă grea povară/ Numai unul dintre ei…// Trece iarna prin cuvinte…/ Eminescu e tăcut./ Ninge, ca și mai-nainte,/ Melancolic și durut…”(„Trece iarna prin cuvinte”).

Să remarcăm la Maria Baciu interacțiunea creativă cu biografia poetului. Pentru poetă Eminescu nu este o umbră, e un spirit izvorât din specificul românesc raportat la universalitate, nesfiindu-se să-i atribuie statutul de Big Bang al multiplelor forme ale culturii, un UNU în conformitate cu teoria dualității derivate a lui Constantin Noica. Nu întâmplător un poem se intitulează chiar „UNU”. „S-a întemnițat în sine lumea,/ Și s-a învechit, și e bătrână,/ Ca o Catedrală jefuită,/ Mirosind a fum și a rășină.// Sfinți puțini, ascunși după icoane,/ Luminează căile acele/ Până unde-și pierde ne-nțelesul/ Înțelesul plin de semne grele.// UNU singur nu se prăbușește/ Și nu-i măcinat de bătrânețe./ Lumea, apăsată de surpare,/ Amurgește-n propria-i tristețe…”.

Publicitate

Conștientă că, etimologic, Hyperion înseamnă „cel care merge pe deasupra pământului”, autoarea simte zborul poetului precum o stea tutelară care își veghează neamul: „Nicăieri nu ninge cu Luceferi,/ Nicăieri nu-i cer de Voroneț,/ Nicăierea cântecul nu doare/ Și cuvântul n-are-atâta preț// Ca în Nordul meu, în care secoli/ Au lăsat hrisoavelor destin/ Și o stea, de-a pururi tutelară,/ Pentru-ntregul nostru neam român!”

Înfiorează versurile poetei Mariei Baciu, care preiau de la Eminescu muzicalitatea limbii și structura simfonică de care s-a tot vorbit. Încă de la primul poem se sesizează timbrul poetic eminescian, totul ca o reverență în fața celui la care „nimeni nu se duce, decât ca un Isus urcând pe cruce”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO Accident pe Bulevardul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani: Femeie de 57 de ani, transportată la spital

Publicat

Publicitate

O femeie, în vârstă de 57 de ani, a ajuns la spital în urma unui accident rutier produs, în urmă cu puțin timp, pe Bulevardul Mihai Eminescu, din municipiul Botoșani. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SMURD.

 

Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. O femeie a avut nevoie de ajutor medical, fiind transportată la spital.

 

Publicitate

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriilor.

 

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

Citeste mai mult

Eveniment

Moș Jenică din Vorona, ultimul veteran de război al comunei, a plecat la Domnul, petrecut de întreg satul și onorat de Armată: „A fost o lecție vie de demnitate românească”

Publicat

Publicitate

Comunitatea din Vorona, județul Botoșani, și-a luat rămas-bun, joi, de la cel care a fost Ioan Moroșanu, cunoscut de toți drept „Moș Jenică”, ultimul veteran de război al comunei. Într-o atmosferă încărcată de lacrimi, rugăciune și respect, bătrânul a fost înmormântat cu onoruri militare, plecând spre veșnicie în sunetul salvelor de armă, al rugăciunilor și al cântecelor ostășești, atât de dragi sufletului său.

Moș Jenică nu a fost doar un ostaș al țării, ci și un ostaș al credinței și al tradiției românești. O viață întreagă a străjuit valorile străbune, cu aceeași rigoare cu care își păzea gospodăria de fiecare fir de praf. Curtea sa, deși modestă, era o pildă de curățenie și rânduială, o icoană a ordinii sufletești ce-l caracteriza.

Pe lângă evlavia sa pilduitoare, Moș Jenică a fost un om al culturii și al colindelor, dăruind mereu celor din jur dragostea sa pentru neam și țară. Îi plăcea să le povestească celor tineri despre vremurile grele, cu speranța că vor învăța să prețuiască libertatea și pacea, daruri scumpe pe care le-a trăit ca pe o binecuvântare de după război.

Slujba de înmormântare a fost impresionantă. Sute de oameni au venit să-l petreacă pe ultimul drum: vecini, cunoscuți, preoți și militari, toți adunați cu sufletul strâns în jurul unei povești de viață ce nu trebuie uitată. Ostașii Armatei Române, în ținută de gală, au prezentat onorul acasă, la biserică și la cimitir. Într-un gest de suprem respect, au tras trei salve de armă, pentru ca sufletul Moșului să pornească spre ceruri în sunetul demnității militare.

Moș Jenică a fost un om simplu, dar demn, un fiu al Bisericii și al patriei, care a știut să-și trăiască bătrânețile cu aceeași dârzenie cu care și-a purtat tinerii ani de război. A lăsat în urmă o lecție vie de credință, de iubire față de țară și de rânduială sufletească, o moștenire pe care cei din Vorona o vor duce mai departe.

Astăzi, Vorona a fost mai tăcută, dar parcă mai unită. Oamenii au plecat de la înmormântare nu doar cu lacrimi în ochi, ci și cu inimile pline de gândul că au fost martorii unui sfârșit de epocă, dar și ai unei datorii: aceea de a nu lăsa uitarea să-l cuprindă pe Moș Jenică, omul care a știut să transforme fiecare clipă a vieții în pildă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Vești proaste pentru șoferi: Carburanții se scumpesc de la 1 august, iar rovinieta urmează să coste mai mult. Când intră în vigoare noile tarife

Publicat

Publicitate

Scumpiri de la 1 august pentru șoferi: prețurile carburanților vor fi influențate de majorarea accizelor cu 10%. Românii vor plăti mai mult pentru un plin de benzină sau motorină pentru mașini, informează alba24.ro.

Majorarea prețurilor la carburanți va genera scumpiri și pentru alimente, alte produse și servicii. Acestea vor fi resimțite din toamnă.

Scumpiri de la 1 august pentru șoferi: prețuri mai mari pentru carburanți

Prețurile la carburanți ar urma să fie actualizate de la miezul nopții. Creșterea va fi cu 40 de bani. La un plin de 50 de litri, de benzină sau motorină, scumpirea ar fi cu 20 de lei, potrivit antena3.ro.

Acum, prețul la motorină este de 7,3-7,4 lei/litru și pentru benzină de 6,8-7 lei/litru. De vineri, 1 august, vor ajunge la 7,8 lei/litru, respectiv 7,4 lei/litru.

De la 1 august, un plin de 50 de litri ar costa în jur de 400 lei (motorină), respectiv 360 lei (benzină), potrivit sursei citate.

Publicitate

Rovinieta se scumpește de la 1 septembrie

Guvernul a aprobat și scumpirea rovinietei. Noile tarife sunt valabile pentru toate categoriile de vehicule. Cele mai afectate vor fi autoturismele, unde tariful anual aproape se dublează, de la 28 de euro la 50 de euro (TVA inclus). AICI, mai multe detalii.

  • Rovinietă 1 zi: 2,5 euro

  • 10 zile: 6 euro

  • 30 zile: 9,5 euro

  • 12 luni: 50 euro (anterior 28 euro)

În plus, șoferii vor avea costuri mai mari la asigurarea pentru mașină. Tarifele RCA cresc cu 5%, în medie, după expirarea plafonării.

Citeste mai mult

Eveniment

TVA mai mare de la 1 august: Guvernul schimbă normele de aplicare a Codului Fiscal. Ce produse vor avea o cotă redusă de 11%

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 august 2025, România va avea o nouă structură a taxei pe valoarea adăugată (TVA), odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal. Guvernul a aprobat o hotărâre care actualizează normele metodologice, pentru a reflecta schimbările adoptate recent prin Legea nr. 141/2025.

În primul rând, cota standard de TVA crește de la 19% la 21%, ceea ce va duce la scumpiri în lanț pentru majoritatea produselor și serviciilor.

Pe de altă parte, se simplifică sistemul cotelor reduse de TVA. Dacă până acum existau cote de 5% și 9% pentru diverse categorii de produse (alimente, servicii turistice, cărți, locuințe etc.), de la 1 august va exista o singură cotă redusă de 11%, care va include atât produsele anterior taxate cu 5%, cât și pe cele taxate cu 9%.

Guvernul restrânge lista produselor alimentare care vor beneficia de cota redusă. Astfel, sunt introduse definiții clare pentru „alimente destinate consumului uman” și „alimente pentru animale”, conform legislației europene (Regulamentul CE nr. 178/2002). Această măsură vine să limiteze aplicarea cotei reduse de TVA doar la produsele esențiale.

De ce sunt necesare aceste modificări?

Hotărârea are scopul de a corela normele metodologice cu noile prevederi ale Codului Fiscal, pentru ca aplicarea TVA să fie unitară și clară atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru autoritățile fiscale. Practic, se actualizează punctele 36-38 din normele de aplicare a Codului Fiscal, pentru a reflecta schimbările de cotă și de sferă de aplicare.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending