Connect with us

Actualitate

România a INTRAT în Schengen: Controalele la frontieră vor dispărea. Decizie istorică luată în JAI

Publicat

Publicitate

România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar controalele la frontieră vor dispărea. Decizia a fost luată în Consiliul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi, 12 decembrie 2024. România și Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, însă controalele între România, Bulgaria și Ungaria ar putea continua cel puțin șase luni, în timp ce pentru frontiera Bulgaria – Grecia vor fi eliminate.

„Şedinţa de astăzi este una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, sper, ultima bătălie pentru intrarea în spaţiul Schengen. Este o şedinţă importantă, o şedinţă în care se vor discuta multe lucruri. Nu este nimic încheiat până când decizia nu va fi luată.

Am muncit din greu să ajungem aici. Am muncit în teren, la frontiere, în cancelariile diplomatice, am muncit cu gândul permanent la cetăţenii români care merită intrarea în spaţiul Schengen”, a declarat ministrul pentru jurnaliştii români.

ntrarea într-un spațiu precum Schengen aduce numeroase avantaje pentru țările membre și cetățenii acestora. În cazul unei țări precum România, aceste beneficii ar avea un impact semnificativ asupra economiei, mobilității și securității. Iată principalele avantaje:

1. Libertatea de mișcare fără controale la granițe

  • Cetățenii pot călători în toate statele membre Schengen fără a fi supuși controalelor de frontieră.
  • Timpul economisit la trecerea frontierelor contribuie la o mai bună conectivitate între țări și la o experiență de călătorie mai comodă.
  • Eliminarea controalelor reduce costurile asociate tranzitului pentru turiști, transportatori și afaceri.

2. Beneficii economice

  • Creșterea comerțului și investițiilor: Companiile beneficiază de o logistică mai eficientă datorită eliminării întârzierilor la frontieră, ceea ce încurajează schimburile comerciale.
  • Fluxuri de transport mai rapide: Transportatorii de mărfuri au acces mai facil la piețele europene, reducând costurile de transport și crescând competitivitatea produselor locale.
  • Atracție pentru investitori: Integrarea în Schengen sporește încrederea investitorilor străini, datorită stabilității și accesului extins la piața europeană.

3. Dezvoltarea turismului

  • România ar deveni mai atractivă pentru turiști, datorită facilitării accesului fără controale la frontieră.
  • Vizitatorii ar putea explora cu ușurință regiuni adiacente, inclusiv traversarea granițelor spre țări vecine fără bariere suplimentare.

4. Consolidarea integrării europene

  • Intrarea în Schengen este un simbol al apartenenței depline la proiectul european, demonstrând că țara respectă standardele de securitate și cooperare impuse de UE.
  • Aceasta consolidează poziția țării în cadrul Uniunii Europene și facilitează colaborările bilaterale și multilaterale.

5. Securitate sporită prin cooperare internațională

  • Acces la Sistemul Informatic Schengen (SIS): Autoritățile române beneficiază de un schimb mai eficient de informații cu celelalte state membre, ceea ce ajută la combaterea criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale.
  • Cooperare polițienească și judiciară: Integrarea în rețeaua Schengen permite o colaborare mai bună pentru combaterea infracțiunilor și asigurarea unui climat de securitate.

6. Facilități pentru cetățeni

  • Simplificarea formalităților pentru studenți, muncitori sau alte categorii de cetățeni români care doresc să călătorească, să muncească sau să studieze în alte țări membre Schengen.
  • Posibilitatea de a accesa mai ușor oportunități economice și sociale în spațiul european.

7. Reducerea costurilor administrative

  • Odată eliminate controalele la frontierele interne, resursele administrative și umane necesare pentru acestea pot fi redirecționate către alte priorități, cum ar fi infrastructura sau alte servicii publice.

Intrarea României în spațiul Schengen ar reprezenta un pas important în integrarea europeană, aducând avantaje semnificative cetățenilor, companiilor și statului.

Publicitate

Beneficiile economice, mobilitatea sporită și securitatea întărită sunt doar câteva dintre câștigurile tangibile pe care le-ar experimenta atât România, cât și restul Uniunii Europene.

Negrescu: Trei categorii de beneficii majore pentru români, după aderare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, prezintă beneficiile majore aduse de aderarea completă a României la spațiul Schengen.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români.

Aderarea poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.

Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:

– avantajele economice: aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani.

Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari.

Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent

– climatul social: cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă.

Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens

– beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza.

România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă.

„Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final.

Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Mănăstirea Gorovei invită credincioșii la hram. Programul slujbelor

Publicat

Publicitate

MARTI 𝟮𝟯 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮5 , Mănăstirea Gorovei își serbeaza hramul Icoanei facatoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul. Slujba Sfintei Liturghii va fi oficiata de către un sobor de preoți și diaconi, începând cu ora 𝟵:𝟬𝟬.

𝗣𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝘂𝗹 𝘀𝗹𝘂𝗷𝗯𝗲𝗹𝗼𝗿 :

LUNI , 22 septembrie , ora 𝟭𝟳:𝟬𝟬 – Slujba privegherii în cinstea zămislirii Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul.

MARTI , 𝟮𝟯 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 , ora 𝟬𝟳:𝟯𝟬 Slujba Aghiesmei, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul și slujba Ceasurilor.

Începând cu ora 𝟬𝟵:𝟬𝟬 𝗦𝗹𝘂𝗷𝗯𝗮 𝗦𝗳𝗶𝗻𝘁𝗲𝗶 𝗟𝗶𝘁𝘂𝗿𝗴𝗵𝗶𝗶, Cuvant de învățătură, împărtășirea copiilor și a credincioșilor care au dezlegare de la duhovnic și rugaciunile de dezlegare a tuturor păcatelor , Acatistul Sfintei Icoane Facatoare de minuni si 𝗣𝗿𝗼𝗰𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗲 cu 𝗜𝗰𝗼𝗮𝗻𝗮 𝗙ă𝗰ă𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗠𝗶𝗻𝘂𝗻𝗶 𝗮 𝗦𝗳𝗮𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗲𝘇ă𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 in jurul Sfintei Manastiri.

Vă așteptăm să vă împărtășiți de binecuvantarea si mijlocirea 𝗦𝗳â𝗻𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗕𝗼𝘁𝗲𝘇ă𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 , patronul și ocrotitorul mănăstirii noastre și să vă bucurați de revărsarea de har primită prin săvârșirea Liturghiei și a rugăciunilor de DEZLEGARE, mult căutate de credincioși! !

Publicitate

Stareț Arhim. TEOFIL

Citeste mai mult

Economie

Cât au investit românii programul Fidelis. Suma totală atrasă în titluri de stat, în septembrie

Publicat

Publicitate

Ediția programului de titluri de stat Fidelis, desfășurată în perioada 5 – 12 septembrie 2025, a atras un număr semnificativ de investitori, a anunțat Ministerul Finanțelor, scrie alba24.ro.

Au fost înregistrate subscrieri în valoare de peste 2,15 miliarde lei, prin 19.434 de ordine.

În doar 8 zile, plasamentele pe tranșa denominată în euro, cu scadență la 10 ani, au depășit echivalentul a 499 milioane lei (peste 99 milioane euro). Dobânda pentru aceste investiții este de 6,50%.

În septembrie, au subscris 3.637 de donatori-investitori:

  • peste 118 milioane lei cu o dobândă de 8,20%
  • peste 8,4 milioane euro cu o dobândă de 4,10%

Aceștia beneficiază de un bonus de dobândă de +1% față de emisiunile clasice cu scadența la 2 ani.

Titluri de stat Fidelis. Cele mai accesate emisiuni

Cele mai accesate emisiuni ale acestei ediții au fost:

Publicitate
  • emisiunea în lei, cu scadența de 2 ani, dobânda de 7,20%, cu un total de peste 517 de milioane lei investiți prin 5088 ordine;
  • emisiunea în euro, cu scadența la 10 ani, dobânda de 6,50%, cu o sumă totală investită de peste 99 milioane de euro, echivalentul a peste 499 milioane de lei, plasată prin 3640 de ordine.

Emisiunea în lei, cu scadența la 4 ani și dobânda de 7,60%, a strâns un interes de peste 100,6 milioane lei, plasate prin 723 ordine. Tot în lei, emisiunea cu scadența la 6 ani și dobânda de 7,90%, a cumulat peste 77 milioane lei, plasate prin 1395 ordine.

În ceea ce privește emisiunea în euro, cu scadența de 2 ani și dobânda de 3,10%, investitorii au plasat peste 81,5 milioane euro, prin 2638 ordine, în timp ce emisiunea cu scadență de 5 ani și dobândă de 5,25%, a strâns peste 77.9 milioane de euro prin 2313 ordine.

Titluri de stat Fidelis. Cât se poate investi

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de:

  • 100 de lei pentru emisiunea în lei
  • 100 de euro pentru emisiunea în euro

Pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Donatorii-investitori au beneficiat de scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Au beneficiat de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care au făcut dovada donării de sânge începând cu 1 aprilie 2025.

Titluri de stat Fidelis. Facilități

Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum:

  • posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere în funcție de prețul primit pe bursă;
  • câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile;
  • flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Expoziția ,,Dincolo de zări”, la Galeriile de artă

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani vă invită să vizitați, în perioada 16-30 septembrie 2025, în spațiul Galeriei ,,Colecția de Artăˮ, expoziția ,,Dincolo de zăriˮ.

Vor fi expuse lucrări de pictură și grafică din patrimoniul instituției, având ca tematică peisajul (urban și rural), semnate de artiștii: Petru Abrudan, Constantin Apostol, Gheorghe Bucătaru, Emil Ciocoiu, Ștefan Constantinescu, Virgiliu Demetrescu Duval, Dumitru Ghiață, Mircea Ionescu, Eugen Ispir, Costin Neamțu, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Petru Popovici, Sică Rusescu, Ion Sălișteanu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Carmen Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea și Arnold Max Wexler.

Taxă de vizitare: 5 lei pentru elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități, grupuri; 10 lei pentru adulți.

Citeste mai mult

Eveniment

Spirite aprinse în online după introducerea limbii române în cel mai mare liceu din Cernăuți:

Publicat

Publicitate

Decizia Liceului Nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare școală din oraș, de a introduce limba română ca opțiune de a doua limbă străină, alături de germană și poloneză, pentru elevii din clasa a V-a, a stârnit o controversă aprinsă pe rețelele sociale, informează bucpress.eu

sursa foto bucpress.eu

Alegerea a fost făcută în urma unui sondaj în rândul părinților elevilor de clasa a IV-a, unde aproximativ o treime au optat pentru română.

Conducerea liceului a explicat că procesul nu a fost lipsit de provocări, din cauza lipsei inițiale a unei programe aprobate de Ministerul Educației și a manualelor oficiale. Cu toate acestea, soluții au fost găsite, iar la 11 septembrie, voluntari din România au sosit pentru a oferi manuale, formare pentru profesori și activități motivaționale pentru elevi.

Anunțul a declanșat însă o reacție vehementă pe internet.

Sub postările publicațiilor locale, au apărut comentarii agresive, care califică decizia drept o „amenințare” la adresa identității și securității regionale. Unii internauți ucraineni au mers până la a acuza introducerea limbii române de „separatism” și chiar de pregătirea terenului pentru „pretenții teritoriale” din partea României.

. În comentariile publicate online se pot citi, printre altele (traduse liber din ucraineană):

Publicitate
  • „E un coșmar!!! Mai întâi vin voluntarii, apoi vor veni «eliberatorii». Mă adresez părinților care au ales limba română: «Ați înnebunit?! Ce faceți? Vreți ca Bucovina să fie din nou sub români?»”
  • «Це якесь жахіття!!! Спочатку волонтери приїхають, а потім “асвабадітєлі приїдуть”. Звертаюся до тих батьків, які обрали для вивчення рум. мову: “Ви що там, з глузду з’їхали чи що? Що ви робите?” Чи ви хочете, щоб Буковина знову була під румунами?»
  • „Românii sunt gata să ajute nu doar cu manuale, ci și cu pașapoarte. Și atâta timp cât autoritățile noastre tolerează asta, vor exista mereu pretenții teritoriale din partea vecinilor.”
  • «Румуни готові допомогти не лише підручниками, але й паспортами. І доки наша влада буде це толерувати, завжди будуть територіальні претензії від сусідів.»
  • Au promis românii bursă copiilor?! Așa ne vindem statalitatea, națiunea, teritoriul, libertatea… Asta în timp ce pe front apărătorii noștri mor. Apoi să nu vă mirați dacă mâine copiii își vor vinde părinții.”
  • «Що дітям стипендію румуни пообіцяли?! Ось так і продаєм свою державність, націю, територію, свободу… Мабуть, за “це” стоять на Східних теренах України Захисники? Потім не дивуйтесь, як діти продаватимуть батьків, “какаяразніца” чи як там румунською буде?»
  • „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme — din nou ocupația orașului.”
  • «От вам і прийшов сепаратизм в Чернівці. Чекаємо визволителів із зброєю. Знову окупація Чернівців.»
  • „Apoi românii vor dori să elibereze «populația vorbitoare de română».”
  • «А потім румуни захочуть визволяти “румуноязичне насєлєніє”.»
  • „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
  • «Жесть яка, румунська… Ви що, готуєте Чернівців до сепаратизма? Ви про що? Друга — англійська чи іспанська.»
  • „Astăzi e limba română, mâine biserică românească, apoi referendum și vor striga: «România, trimite armata!»”
  • «Зараз вони будуть говорити за румунську мову, потім румунську церкву, потім будуть влаштовувати референдум та кричати: “Румунія, введі войська!”»
  • „Românii deja strigă că Bucovina e a lor. Nu vă sunt de ajuns rușii?”
  • «Румуни і так кричать, що Буковина їхня. Вам москалів мало?»
  • „N-am terminat cu rusificarea, și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”
  • «Ще не завершили з русифікацією, а вже почали з румунізацією населення! Та най вас качка копне! Не достатньо вам Донбасу???»
  • Aceste reacții reflectă sensibilitatea profundă a regiunii față de chestiunile legate de limbă și identitate națională, mai ales în contextul conflictului din estul Ucrainei. Totuși, tonul alarmist al comentariilor nu reprezintă neapărat opinia majorității părinților sau a comunității din Cernăuți. Reprezentanții liceului au subliniat că introducerea limbii române este o alegere opțională, menită să răspundă dorințelor părinților și să promoveze diversitatea lingvistică, fără a avea conotații politice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending