Connect with us

Actualitate

România a INTRAT în Schengen: Controalele la frontieră vor dispărea. Decizie istorică luată în JAI

Publicat

Publicitate

România intră în Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar controalele la frontieră vor dispărea. Decizia a fost luată în Consiliul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi, 12 decembrie 2024. România și Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, însă controalele între România, Bulgaria și Ungaria ar putea continua cel puțin șase luni, în timp ce pentru frontiera Bulgaria – Grecia vor fi eliminate.

„Şedinţa de astăzi este una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, sper, ultima bătălie pentru intrarea în spaţiul Schengen. Este o şedinţă importantă, o şedinţă în care se vor discuta multe lucruri. Nu este nimic încheiat până când decizia nu va fi luată.

Am muncit din greu să ajungem aici. Am muncit în teren, la frontiere, în cancelariile diplomatice, am muncit cu gândul permanent la cetăţenii români care merită intrarea în spaţiul Schengen”, a declarat ministrul pentru jurnaliştii români.

ntrarea într-un spațiu precum Schengen aduce numeroase avantaje pentru țările membre și cetățenii acestora. În cazul unei țări precum România, aceste beneficii ar avea un impact semnificativ asupra economiei, mobilității și securității. Iată principalele avantaje:

1. Libertatea de mișcare fără controale la granițe

  • Cetățenii pot călători în toate statele membre Schengen fără a fi supuși controalelor de frontieră.
  • Timpul economisit la trecerea frontierelor contribuie la o mai bună conectivitate între țări și la o experiență de călătorie mai comodă.
  • Eliminarea controalelor reduce costurile asociate tranzitului pentru turiști, transportatori și afaceri.

2. Beneficii economice

  • Creșterea comerțului și investițiilor: Companiile beneficiază de o logistică mai eficientă datorită eliminării întârzierilor la frontieră, ceea ce încurajează schimburile comerciale.
  • Fluxuri de transport mai rapide: Transportatorii de mărfuri au acces mai facil la piețele europene, reducând costurile de transport și crescând competitivitatea produselor locale.
  • Atracție pentru investitori: Integrarea în Schengen sporește încrederea investitorilor străini, datorită stabilității și accesului extins la piața europeană.

3. Dezvoltarea turismului

  • România ar deveni mai atractivă pentru turiști, datorită facilitării accesului fără controale la frontieră.
  • Vizitatorii ar putea explora cu ușurință regiuni adiacente, inclusiv traversarea granițelor spre țări vecine fără bariere suplimentare.

4. Consolidarea integrării europene

  • Intrarea în Schengen este un simbol al apartenenței depline la proiectul european, demonstrând că țara respectă standardele de securitate și cooperare impuse de UE.
  • Aceasta consolidează poziția țării în cadrul Uniunii Europene și facilitează colaborările bilaterale și multilaterale.

5. Securitate sporită prin cooperare internațională

  • Acces la Sistemul Informatic Schengen (SIS): Autoritățile române beneficiază de un schimb mai eficient de informații cu celelalte state membre, ceea ce ajută la combaterea criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale.
  • Cooperare polițienească și judiciară: Integrarea în rețeaua Schengen permite o colaborare mai bună pentru combaterea infracțiunilor și asigurarea unui climat de securitate.

6. Facilități pentru cetățeni

  • Simplificarea formalităților pentru studenți, muncitori sau alte categorii de cetățeni români care doresc să călătorească, să muncească sau să studieze în alte țări membre Schengen.
  • Posibilitatea de a accesa mai ușor oportunități economice și sociale în spațiul european.

7. Reducerea costurilor administrative

  • Odată eliminate controalele la frontierele interne, resursele administrative și umane necesare pentru acestea pot fi redirecționate către alte priorități, cum ar fi infrastructura sau alte servicii publice.

Intrarea României în spațiul Schengen ar reprezenta un pas important în integrarea europeană, aducând avantaje semnificative cetățenilor, companiilor și statului.

Publicitate

Beneficiile economice, mobilitatea sporită și securitatea întărită sunt doar câteva dintre câștigurile tangibile pe care le-ar experimenta atât România, cât și restul Uniunii Europene.

Negrescu: Trei categorii de beneficii majore pentru români, după aderare

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, prezintă beneficiile majore aduse de aderarea completă a României la spațiul Schengen.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români.

Aderarea poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.

Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:

– avantajele economice: aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani.

Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari.

Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent

– climatul social: cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă.

Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens

– beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza.

România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă.

„Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final.

Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Botoșani: Matei Vișniec, printre nominalizații ediției din acest an a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”

Publicat

Publicitate

Poetul și dramaturgul Matei Vișniec se află printre nominalizații ediției din acest an a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia, informează Primăria municipiului Botoșani.

Alături de Vișniec, pentru cel mai mare premiu de poezie au mai fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, va fi decernat pe 15 ianuarie, în cadrul unei gale speciale care va avea loc la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ‘Hyperion-Caiete Botoșănene’.

Laureatul Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ Opera Omnia va primi și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani, dar și un premiu în valoare de 40.000 de lei.

AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Piața auto din România accelerează în 2025: Peste 182.000 de mașini noi, electrificarea devine dominantă

Publicat

Publicitate

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut în 2025 cu 1,6% față de anul 2024, până la 182.518 de unități. Autoturismele electrificate au avut o pondere de 55,2% din total, arată datele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), scrie alba24.ro.

„Datele finale pentru anul 2025 indică o piață auto relativ stabilă, cu 182.518 de autovehicule înmatriculate, în creștere cu 1,6% față de 2024, un rezultat foarte apropiat de prognoza APIA de 179.000 de unități, formulată la începutul anului.

Performanță cu atât mai relevantă cu cât această estimare a fost realizată într-un context marcat de un grad ridicat de impredictibilitate, volatilitate a deciziilor publice și multiple ajustări de natură politică, care au influențat semnificativ comportamentul pieței pe parcursul anului.

Autoturismele au generat această evoluție, cu 155.855 unități, marcând o creștere de 4,7% față de anul anterior, peste nivelul prognozat (…)

În ceea ce privește electromobilitatea, anul 2025 confirmă avansul accelerat al motorizărilor electrificate, care au ajuns la 55,2% din totalul înmatriculărilor de autoturisme, devenind segmentul dominant al pieței. Totodată, autoturismele full electrice au înregistrat un recul, atât ca volum, cât și ca pondere, cu o scădere de 9%.

Această dinamică evidențiază impactul major al disfuncționalităților programului Rabla, marcată de întârzieri, amânări succesive și reduceri impredictibile decise la nivel guvernamental, care nu a reușit să susțin coerent tranziția către vehiculele 100% electrice, în contrast cu evoluția pozitivă a segmentelor hibride”, a declarat, într-un comunicat de presă, președintele APIA, Dan Vardie, potrivit Agerpres.

Câte mașini s-au vândut în decembre 2025

Conform statisticii oficiale, la nivelul lunii decembrie din anul anterior, autoturismele (care reprezintă aproximativ 88% din total piață) au raportat un volum de 21.203 de unități.

Publicitate

Este cu 58,4% mai mult față de aceeași perioadă din 2024.

Segmentul SUV pe prima poziție

În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV este pe prima poziție, cu o cotă de 51,7% (+88,7%), urmat de Clasa C – cu o cotă de 25% (+35,8%) și Clasa B – cu o cotă de 16,7% (+62.5%).

Totodată, în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în luna decembrie din 2025, motorizările pe benzină au înregistrat un salt de 48,5% față de decembrie, anul anterior, până la o pondere de 38,9%, în timp ce motorizările pe motorină s-au majorat cu 1%, la o pondere în total piață de 4,6%.

Autoturismele electrice

Pe de altă parte, autoturismele ”electrificate”, respectiv cele electrice (care pot fi încărcate din sursă externă de electricitate – BEV și PHEV), precum și cele mild-hibrid și full hibrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă de electricitate) dețineau, în luna decembrie a anului 2025, o cotă de piață de 56,5%. Este peste ponderea deținută de motorizările pe benzină și motorină.

Potrivit sursei citate, autoturismele full electrice aveau o cotă de 6,4% din piață, iar cele plug-in hibrid, de 8,2%.

Cele mai vândute mașini electrice

În anul 2025, primele trei cele mai vândute autoturisme 100% electrice sunt: Dacia Spring – cu 1.596 de unități (scădere de 51% față de anul precedent), Hyundai Kona (618 unități) și Tesla Model 3 – cu 604 unități.

Pe segmentul autoturismelor Plug-In, pe primele trei locuri se clasează, în ordine: Ford Kuga – cu 845 de unități (+42,5%, de la un an la altul), Volkswagen Tiguan (769 de exemplare) și Hyundai Tucson (719).

Cele mai vândute autoturisme hibride

De asemenea, autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc Toyota Corolla – cu 4.442 de unități și o creștere de 35,4% față de anul precedent, urmat de Dacia Duster, cu 4.097 de unități și Toyota Yaris Cross (2.866).

În același timp, la categoria autoturismelor mild hybrid, prima poziție este ocupată de Dacia Duster, cu 6.823 de unități, urmată de Ford Puma (1.691) și Skoda Octavia (1.519).

Vehicule comerciale

Datele citate arată că vehiculele comerciale ușoare au înregistrat, în decembrie 2025, o scădere de 32,9% față de decembrie 2024, din care vehiculele comerciale ușoare fără minibus o diminuare de 28,2%. Pe întreg anul trecut, vehiculele comerciale ușoare electrice au atins un volum de 651 de unități, în comparație cu 552 de unități, cu un an în urmă.

În schimb, înmatriculările de vehicule comerciale grele și autobuze au crescut, în ultima lună a anului precedent, cu 96,8% față decembrie 2024, din care cele de vehicule comerciale grele de peste 16 tone plus autotractoarele s-au majorat cu 106%.

Citeste mai mult

Eveniment

Aeroportul Suceava a atins 769.608 pasageri în 2025 și se pregătește al treilea terminal de 11.000 mp

Publicat

Publicitate

Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava a încheiat anul 2025 cu un trafic total de 769.608 pasageri, în creștere cu 3,06% față de anul precedent, și cu 7.070 de mișcări de aeronave (+2,37% față de 2024), anunță Consiliul Județean Suceava.

Din totalul pasagerilor, Wizz Air a transportat 646.018 persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 84% din traficul întregului aeroport. Gradul mediu de ocupare al aeronavelor a fost de circa 90%, un indicator clar că rutele operate de pe Suceava rămân extrem de solicitate de călători.

Anul 2025 a adus și o decizie importantă din partea Wizz Air: redeschiderea bazei operaționale de la Suceava (închisă în 2023), decizie luată în luna decembrie 2025, imediat după instalarea noului sistem de aterizare instrumental (ILS), care va deveni operațional în următoarele săptămâni, după publicarea datelor în AIP.

Tot în decembrie au fost introduse noi rute către Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie și Cipru, multe dintre acestea înregistrând, chiar din prima lună, grade de încărcare între 70% și peste 90%.

„Aceste cifre demonstrează că există o cerere reală și consistentă pentru zboruri noi de pe Aeroportul Suceava”, subliniază reprezentanții Consiliului Județean.

Cel mai mare terminal din istoria aeroportului – licitație lansată în ianuarie 2026

Publicitate

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat că în luna ianuarie 2026 va fi lansată licitația pentru proiectarea și execuția celui de-al treilea terminal al aeroportului, cu o suprafață de aproximativ 11.000 de metri pătrați – de trei ori mai mare decât terminalele existente în prezent.

„Astăzi avem un aeroport aglomerat și limitat ca spațiu, dar important este că am început, încă din primul an de mandat, cea mai mare modernizare din istoria aeroportului nostru. Odată cu investițiile demarate, sperăm să convingem companiile aeriene să deschidă noi zboruri de la Suceava către destinații europene dorite de suceveni”, a declarat Gheorghe Șoldan.

Reamintim că proiectele majore aflate în derulare la Aeroportul Suceava vizează construirea noului terminal de 11.000 mp, extinderea parcării, modernizarea platformei de îmbarcare/debarcare, instalarea și operaționalizarea sistemului ILS, dar și un nou drum județean care să facă legătura între municipiul Suceava și aeroport.

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhia română ia atitudine: „Legalizarea prostituției – o inițiativă incompatibilă cu învățătura de credință ortodoxă”

Publicat

Publicitate

Patriarhia Română își exprimă îngrijorarea profundă și dezaprobarea față de inițiativa care vizează legalizarea prostituției, considerând că un asemenea demers este incompatibil cu învățătura de credință ortodoxă și cu respectarea demnității persoanei umane.

Prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, având consecințe negative profunde asupra persoanei și asupra societății în ansamblu. Legalizarea acestei practici nu conduce la vindecarea realităților sociale dureroase asociate prostituției, ci, dimpotrivă, favorizează proliferarea lor, contribuind la desconsiderarea demnității umane și la degradarea morală a societății.

Reiterăm și faptul că România este semnatară a Convenției ONU pentru suprimarea traficului de persoane și exploatării prostituției semenilor care afirmă că prostituția este „incompatibilă cu demnitatea și valoarea ființei umane și pune în pericol bunăstarea individului, a familiei și a comunității”, convenție care obligă statele semnatare să interzică prostituția organizată.

Învățătura Sfintei Scripturi și a Bisericii Ortodoxe afirmă în mod constant incompatibilitatea prostituției cu viața spirituală (cf. Deuteronomul 23, 17; 1 Tesaloniceni 4, 3). Din perspectivă creștină, trupul omenesc este „templu al Duhului Sfânt” (1 Corinteni 6, 19), iar orice formă de exploatare sexuală sau de folosire degradantă a acestuia constituie o încălcare gravă a demnității personale și afectează pe termen lung sănătatea fizică, psihică și sufletească a persoanei.

Legiferarea prostituției nu va conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale și nici la dispariția prostituției ilegale. Dimpotrivă, există riscul real ca aceasta să ofere un cadru legal favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea persoanei umane.

În acest context, Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme, în conformitate cu învățătura Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, ori de câte ori inițiativele legislative contravin, în mod evident, valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române.

Publicitate

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending