Connect with us

Eveniment

Riscuri la care pot fi expuse persoane care au avut COVID 19. Efecte de durată ale bolii, confirmate de cercetători

Publicat

Publicitate

Cercetătorii evidențiază efecte de durată ale Covid-19, după cinci ani de la declararea pandemiei și înregistrarea a sute de milioane de cazuri. Virusul poate afecta organismul mult timp după ce infecția pare să fi trecut, potrivit unei analize, scrie alba24.ro.

Precizări în acest sens a făcut neurogastroenterologul Braden Kuo de la Massachusetts General Hospital, potrivit New York Times.

Sursa citată menționează că unele dintre efectele Covid au devenit evidente la scurt timp după ce virusul a început să se răspândească. Boala amenința mai ales persoane cu afecțiuni preexistente, precum diabetul și bolile de inimă. Însă schimbările de durată, uneori invizibile în diferite părți ale corpului, au putut fi înțelese abia după ani de cercetare.

Unele dintre aceste efecte, cum ar fi oboseala cronică și ceața cerebrală, sunt considerate Covid de lungă durată. Sunt definite ca simptome ale unei infecții care persistă timp de cel puțin trei luni. Conform unor estimări, 400 de milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu o formă sau alta de long-Covid.

Dar o infecție poate duce și la alte probleme, inclusiv la afectarea plămânilor și a inimii și la modificări ale microbiomului intestinal, care nu sunt întotdeauna recunoscute precum Covid de lungă durată, dar care pot avea totuși un efect de durată asupra sănătății, notează Mediafax.

”Acum avem o idee mai bună despre ceea ce ar putea fi în spatele acestor schimbări, inclusiv rolul inflamației răspândite pe care Covid o poate provoca. Pentru majoritatea oamenilor, inflamația va dispărea odată ce virusul dispare. Dar pentru unii, dacă „face ravagii” prea intense sau persistă ca o „ardere lentă” pentru prea mult timp, poate face ravagii în organism, a declarat medicul Braden Kuo.

Publicitate

Efecte Covid: plămânii

Covid irită plămânii și poate cauza probleme pe termen lung, cum ar fi dificultăți persistente de respirație și tuse. În cazuri rare, Covid poate determina pacienții să dezvolte pneumonie și să lase cicatrici și mase mici de țesut, numite noduli, în plămâni. Aceste cicatrici pot îngreuna respirația. Studiile mici au sugerat că peste 10 la sută dintre persoanele spitalizate cu o infecție cu Covid aveau cicatrici pulmonare și alte probleme doi ani mai târziu.

Cauza: Virusul invadează celulele de-a lungul căilor respiratorii, provocând inflamații care pot ataca și uneori distruge țesutul pulmonar sănătos. Acest lucru poate afecta capacitatea plămânilor de a furniza oxigen în întregul organism, a declarat Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic principal la Universitatea Washington din St. Louis. Pe măsură ce plămânii încearcă să se recupereze și să se repare, ei formează cicatrici. Dar țesutul cicatricial în sine poate rigidiza plămânii și reduce capacitatea pulmonară, ducând la simptome de durată, cum ar fi tusea și dificultăți de respirație.

Efecte Covid: Intestinul

Covid poate provoca simptome pe termen scurt, cum ar fi greață, vărsături și diaree. Dar la unele persoane, Covid poate duce la probleme gastrointestinale cronice, precum reflux, constipație, diaree și dureri abdominale. Aceste probleme pot dura luni sau chiar ani. Într-un studiu din 2024, cercetătorii au estimat că atacurile cu Covid au lăsat până la 10% dintre persoane cu dureri abdominale de durată și 13% cu probleme gastrointestinale un an mai târziu.

Cauza: Oamenii de știință nu știu exact de ce Covid poate afecta atât de mult funcționarea normală a intestinului, dar înțeleg mai bine care ar putea fi cauza. De exemplu, acum este clar că virusul poate perturba microbiomul intestinal, reducând microbii benefici și crescând numărul celor dăunători. Microbii „buni” pot ajuta la reducerea inflamației, în timp ce microbii „răi” o pot crește.

Inflamația provocată de infecția în sine, precum și de microbii intestinali modificați, ar putea afecta mucoasa intestinului. Acest lucru poate permite toxinelor și componentelor descompuse ale alimentelor să scape din intestin în alte țesuturi ale corpului. Celulele imunitare ar putea apoi declanșa un răspuns de tip alergic la anumite alimente, ducând la intoleranțe alimentare.

Inflamația poate, de asemenea, să „mestece” nervii care semnalizează durerea în intestin sau care controlează contracțiile intestinale care mențin alimentele în mișcare, a declarat Dr. Kuo. Acest lucru poate provoca dureri de stomac sau intestinale sau poate face ca alimentele să se deplaseze prea repede sau prea încet prin tractul digestiv, rezultând simptome precum diareea sau constipația.

Efecte Covid: Creierul

În perioada de vârf a unei infecții, pacienții dezvoltă adesea dureri de cap și se pot simți amețiți și confuzi. Uneori se luptă să găsească cuvintele potrivite, au dificultăți de concentrare sau de urmărire a unei conversații sau constată că au lacune în memorie.

Aceste simptome pot persista: Studiile au constatat că aproximativ 20 până la 30 % dintre persoanele infectate cu Covid au prezentat ceață cerebrală cel puțin trei luni după infecția inițială. Cercetările arată, de asemenea, că Covid poate duce la afecțiuni precum anxietatea sau depresia, sau poate exacerba problemele de sănătate mintală existente.

Cauza: Oamenii de știință încă lucrează pentru a identifica toți factorii care contribuie la problemele neurologice de durată după Covid. Dar un vinovat pare clar: inflamația persistentă, care deteriorează neuronii și inhibă crearea de conexiuni cheie între sinapse. Toate acestea pot provoca simptome precum cele descrise mai sus. Unii cercetători cred, de asemenea, că zonele creierului implicate în cogniție și emoții sunt deosebit de vulnerabile la inflamație, ceea ce ajută la explicarea de ce o infecție poate induce sau agrava problemele de sănătate mintală.

O altă teorie este că virusul perturbă bariera hemato-encefalică, care protejează țesutul cerebral și este vitală pentru funcția cognitivă.

Fragmente ale virusului pot, de asemenea, să rămână în creier pe termen lung, ceea ce ar putea explica de ce unele simptome cognitive durează și după infecția inițială.

Efecte Covid: Inima

O infecție cu Covid-19 crește riscul de probleme cardiace, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale mușchiului cardiac și bătăi neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmie. Un studiu amplu a constatat că având Covid a dublat riscul unui eveniment cardiovascular major timp de până la trei ani.

Cauza: Atunci când aveți o infecție acută cu Covid, stresul provocat de febră și inflamație poate solicita excesiv inima. În cazul unei persoane care are deja plăci acumulate în artere sau mușchiul inimii care a început să devină rigid, această solicitare poate duce la o bătaie neregulată a inimii sau la un atac de cord.

Dar oamenii de știință cred că, mai frecvent, virusul provoacă inflamații care lezează mușchiul inimii. Virusul poate, de asemenea, să afecteze celulele care căptușesc vasele de sânge, ducând la inflamarea acestora. Aceasta ar putea provoca formarea unui nou cheag sau ar putea face ca placa existentă să se desprindă și să blocheze un vas de sânge. Acest tip de blocaj poate provoca moartea subită în urma unui atac de cord sau poate duce la deteriorarea în aval a mușchilor inimii și a altor țesuturi, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă sau aritmie.

Persoanele care au fost spitalizate pentru Covid au cel mai mare risc pe termen scurt și lung de complicații cardiace. Unele cercetări sugerează că persoanele cu o grupă de sânge non-O – A, B sau AB – au un risc deosebit de crescut, poate pentru că grupa de sânge poate fi legată de modul în care sângele se coagulează.

Efecte Covid: Sistemul circulator

Studiile efectuate pe pacienții cu long-Covid arată că organismul lor are probleme în a transfera sângele din picioare și abdomen către inimă. Acest lucru poate reduce cantitatea de sânge pe care inima o pompează, cauzând oboseală, dificultăți de respirație și o senzație de rău după efort.

Cauza: Nu este clar de ce apar aceste probleme circulatorii, dar oamenii de știință presupun că, la unii pacienți, inflamația afectează anumite fibre nervoase din afara creierului și a măduvei spinării care reglează capacitatea de strângere a vaselor de sânge. Acest lucru ar putea duce la afectarea fluxului sanguin, a declarat Dr. David Systrom, medic pneumolog și de îngrijire critică la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

La unii pacienți cu long-Covid, se pare, de asemenea, că mușchii sunt mai puțin capabili să extragă oxigen din sânge decât în mod normal, împiedicându-le capacitatea de a ține pasul cu exercițiile fizice, a spus Dr. Systrom. În plus, este posibil ca mitocondriile – centralele de producere a energiei din celule – să nu funcționeze corespunzător sau la capacitate maximă, oferind o altă lovitură țesutului muscular.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Copilașii de la Grădinița nr. 3 din Dorohoi s-au întâlnit cu pompierii

Publicat

Publicitate

Multe persoane sunt superstițioase și consideră ziua de „Marţi, 13” o zi cu ghinion, dar se întâmplă ca uneori să ne facem și singuri „ghinionul” prin faptul că nu suntem destul de bine informați. De aceea, la nivelul IGSU, s-a stabilit ca, de fiecare dată când ziua de 13 pică marţea, aceasta să fie dedicată Informării Preventive.

Pompierii botoșăneni au diseminat astăzi mesajul preventiv prin distribuirea de materiale aferente campaniei în locurile aglomerate din municipiul Botoșani, dar și în celelalte localități ale județului prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Inspectorii de Prevenire au fost prezenți la Grădinița nr. 3 din Dorohoi, unde au desfășurat diverse activități, pe parcursul cărora copiii au învățat cum trebuie să se protejeze dacă un incendiu îi surprinde în locuință sau la școală, dar și cum să reacţioneze în situația producerii unui cutremur.

Pompierii botoșăneni si membrii serviciilor voluntare din comunele județului au abordat următoarele aspecte:
✔ verificarea și curățarea coșurilor de evacuare a fumului;
✔ verificarea sobelor și alimentarea acestora cu materiale combustibile potrivite;
✔ evitarea supeaîncălzirii sobei;
✔ depozitarea cenușii și a jarului provenite de la sobe într-un loc special amenajat. Jăratecul nestins nu trebuie aruncat în apropierea casei, a adăposturilor de animale, a magaziilor de lemne sau de furaje;
✔ folosirea responsabilă a instalațiilor electrice și de gaze și verificarea acestora de către personal specializat;
✔ instalarea în locuințe a detectoarelor de fum și de gaz;
✔ supravegherea și informarea copiilor, astfel încât aceștia să cunoască riscurile la care se expun în orice împrejurare.

Activitățile urmăresc creșterea nivelului de siguranță în rândul cetățenilor și crearea unei culturi preventive, cu precădere pe respectarea regulilor privind apărarea împotriva incendiilor.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Suporterii botoșăneni sunt invitați să fie alături de echipa lor favorită, la meciul din ultima etapă a Play-out-ului SuperLigii României

Publicat

Publicitate

Suporterii botoșăneni sunt invitați să fie alături de echipa lor favorită!
Biletele pentru meciul dintre FC Botoșani și AFC Hermannstadt, din ultima etapă a Play-out-ului SuperLigii României, sunt disponibile online pe 🌐 www.fcbt.ro și 🌐 www.bilete.ro.

Partida FC Botoșani 🆚 AFC Hermannstadt va avea loc duminică, 18 mai 2025, începând cu ora 🕔 17:00, pe stadionul 🏟 Municipal din Botoșani. Hai la stadion să susții echipa ta de suflet!

Citeste mai mult

Eveniment

Minivacanță de Rusalii 2025: Angajații din România vor beneficia de trei zile libere, la începutul lunii iunie

Publicat

Publicitate

Angajații din România se vor bucura de o minivacanță de trei zile la începutul lunii iunie. Sărbătoarea Rusaliilor are loc la 50 de zile după Paște și comemorează Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor. În 2025, prima zi de Rusalii va fi celebrată duminică, 8 iunie, iar a doua zi, luni, 9 iunie, va fi zi liberă legală.

Pentru angajații din România, a doua zi de Rusalii (luni, 9 iunie) este declarată zi liberă legal prin lege, ceea ce înseamnă că aceștia vor putea să se bucure de un weekend prelungit, în perioada 7 – 9 iunie.

Semnificația religioasă a sărbătorii

Cunoscută și sub denumirea de „Cincizecime”, sărbătoarea Rusaliilor reprezintă unul dintre cele mai vechi și importante praznice creștine. Aceasta comemorează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor lui Iisus Hristos, la 50 de zile după Înviere, eveniment care marchează, în mod simbolic, și întemeierea Bisericii creștine.

Potrivit tradiției biblice, după ce Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lor, apostolii au început să vorbească în limbi diferite și să predice cuvântul lui Dumnezeu, răspândind astfel învățăturile creștine în întreaga lume.

Minivacanță de Rusalii. Calendarul zilelor libere rămase în 2025

În anul 2025, românii vor beneficia de un total de 17 zile libere oferite de stat, datorită sărbătorilor legale. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere vor cădea în weekend.

Iată lista completă a zilelor libere legale rămase pentru anul 2025:

Publicitate
  • 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
  • 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
  • 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni) – zi liberă legal
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri) – zi liberă legal
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni) – zi liberă legal
  • 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi) – zi liberă legal
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri) – zi liberă legal

Este important de menționat că Ziua Copilului (1 iunie) cade într-o zi de duminică în 2025, suprapunându-se peste weekendul obișnuit.

Citeste mai mult

Cultura

„Noaptea Muzeelor” 2025 la Muzeul Județean Botoșani

Publicat

Publicitate

Conform tradiției ultimilor ani, Muzeul Județean Botoșani va lua parte și în 2025 la „Noaptea Muzeelor”, eveniment cultural de anvergură națională care mobilizează numeroase instituții de profil muzeal din întreaga țară într-o binevenită celebrare a culturii. Astfel, în data de 17 mai 2025, în intervalul orar 16.00-22.00, intrarea va fi liberă la următoarele muzee botoșănene:

  • Muzeul de Etnografie (Bd. Mihai Eminescu, nr. 50, Botoșani), unde, pe lângă expoziția permanentă care pune în valoare arealul etnografic al Botoșaniului, vizitatorii vor putea contempla expoziția de artă comparată „Zbor printre rădăcini”, încorporând atât piese din patrimoniul Muzeului de Etnografie, cât și lucrări de artă vizuală ale artistei Ioana Gina Poleac;
  • Casa Memorială „Nicolae Iorga” (Str. Nicolae Iorga, nr. 14, Botoșani), cu expoziția permanentă care omagiază opera și activitatea istoricului;
  • Muzeul „Ștefan Luchian” (Str. Ștefan Luchian, nr. 92, Ștefănești), cu expoziția permanentă dedicată vieții și creației artistului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending