Connect with us

Eveniment

Riscuri la care pot fi expuse persoane care au avut COVID 19. Efecte de durată ale bolii, confirmate de cercetători

Publicat

acum 10 luni

Publicitate

Cercetătorii evidențiază efecte de durată ale Covid-19, după cinci ani de la declararea pandemiei și înregistrarea a sute de milioane de cazuri. Virusul poate afecta organismul mult timp după ce infecția pare să fi trecut, potrivit unei analize, scrie alba24.ro.

Precizări în acest sens a făcut neurogastroenterologul Braden Kuo de la Massachusetts General Hospital, potrivit New York Times.

Sursa citată menționează că unele dintre efectele Covid au devenit evidente la scurt timp după ce virusul a început să se răspândească. Boala amenința mai ales persoane cu afecțiuni preexistente, precum diabetul și bolile de inimă. Însă schimbările de durată, uneori invizibile în diferite părți ale corpului, au putut fi înțelese abia după ani de cercetare.

Unele dintre aceste efecte, cum ar fi oboseala cronică și ceața cerebrală, sunt considerate Covid de lungă durată. Sunt definite ca simptome ale unei infecții care persistă timp de cel puțin trei luni. Conform unor estimări, 400 de milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu o formă sau alta de long-Covid.

Dar o infecție poate duce și la alte probleme, inclusiv la afectarea plămânilor și a inimii și la modificări ale microbiomului intestinal, care nu sunt întotdeauna recunoscute precum Covid de lungă durată, dar care pot avea totuși un efect de durată asupra sănătății, notează Mediafax.

”Acum avem o idee mai bună despre ceea ce ar putea fi în spatele acestor schimbări, inclusiv rolul inflamației răspândite pe care Covid o poate provoca. Pentru majoritatea oamenilor, inflamația va dispărea odată ce virusul dispare. Dar pentru unii, dacă „face ravagii” prea intense sau persistă ca o „ardere lentă” pentru prea mult timp, poate face ravagii în organism, a declarat medicul Braden Kuo.

Publicitate

Efecte Covid: plămânii

Covid irită plămânii și poate cauza probleme pe termen lung, cum ar fi dificultăți persistente de respirație și tuse. În cazuri rare, Covid poate determina pacienții să dezvolte pneumonie și să lase cicatrici și mase mici de țesut, numite noduli, în plămâni. Aceste cicatrici pot îngreuna respirația. Studiile mici au sugerat că peste 10 la sută dintre persoanele spitalizate cu o infecție cu Covid aveau cicatrici pulmonare și alte probleme doi ani mai târziu.

Cauza: Virusul invadează celulele de-a lungul căilor respiratorii, provocând inflamații care pot ataca și uneori distruge țesutul pulmonar sănătos. Acest lucru poate afecta capacitatea plămânilor de a furniza oxigen în întregul organism, a declarat Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic principal la Universitatea Washington din St. Louis. Pe măsură ce plămânii încearcă să se recupereze și să se repare, ei formează cicatrici. Dar țesutul cicatricial în sine poate rigidiza plămânii și reduce capacitatea pulmonară, ducând la simptome de durată, cum ar fi tusea și dificultăți de respirație.

Efecte Covid: Intestinul

Covid poate provoca simptome pe termen scurt, cum ar fi greață, vărsături și diaree. Dar la unele persoane, Covid poate duce la probleme gastrointestinale cronice, precum reflux, constipație, diaree și dureri abdominale. Aceste probleme pot dura luni sau chiar ani. Într-un studiu din 2024, cercetătorii au estimat că atacurile cu Covid au lăsat până la 10% dintre persoane cu dureri abdominale de durată și 13% cu probleme gastrointestinale un an mai târziu.

Cauza: Oamenii de știință nu știu exact de ce Covid poate afecta atât de mult funcționarea normală a intestinului, dar înțeleg mai bine care ar putea fi cauza. De exemplu, acum este clar că virusul poate perturba microbiomul intestinal, reducând microbii benefici și crescând numărul celor dăunători. Microbii „buni” pot ajuta la reducerea inflamației, în timp ce microbii „răi” o pot crește.

Inflamația provocată de infecția în sine, precum și de microbii intestinali modificați, ar putea afecta mucoasa intestinului. Acest lucru poate permite toxinelor și componentelor descompuse ale alimentelor să scape din intestin în alte țesuturi ale corpului. Celulele imunitare ar putea apoi declanșa un răspuns de tip alergic la anumite alimente, ducând la intoleranțe alimentare.

Inflamația poate, de asemenea, să „mestece” nervii care semnalizează durerea în intestin sau care controlează contracțiile intestinale care mențin alimentele în mișcare, a declarat Dr. Kuo. Acest lucru poate provoca dureri de stomac sau intestinale sau poate face ca alimentele să se deplaseze prea repede sau prea încet prin tractul digestiv, rezultând simptome precum diareea sau constipația.

Efecte Covid: Creierul

În perioada de vârf a unei infecții, pacienții dezvoltă adesea dureri de cap și se pot simți amețiți și confuzi. Uneori se luptă să găsească cuvintele potrivite, au dificultăți de concentrare sau de urmărire a unei conversații sau constată că au lacune în memorie.

Aceste simptome pot persista: Studiile au constatat că aproximativ 20 până la 30 % dintre persoanele infectate cu Covid au prezentat ceață cerebrală cel puțin trei luni după infecția inițială. Cercetările arată, de asemenea, că Covid poate duce la afecțiuni precum anxietatea sau depresia, sau poate exacerba problemele de sănătate mintală existente.

Cauza: Oamenii de știință încă lucrează pentru a identifica toți factorii care contribuie la problemele neurologice de durată după Covid. Dar un vinovat pare clar: inflamația persistentă, care deteriorează neuronii și inhibă crearea de conexiuni cheie între sinapse. Toate acestea pot provoca simptome precum cele descrise mai sus. Unii cercetători cred, de asemenea, că zonele creierului implicate în cogniție și emoții sunt deosebit de vulnerabile la inflamație, ceea ce ajută la explicarea de ce o infecție poate induce sau agrava problemele de sănătate mintală.

O altă teorie este că virusul perturbă bariera hemato-encefalică, care protejează țesutul cerebral și este vitală pentru funcția cognitivă.

Fragmente ale virusului pot, de asemenea, să rămână în creier pe termen lung, ceea ce ar putea explica de ce unele simptome cognitive durează și după infecția inițială.

Efecte Covid: Inima

O infecție cu Covid-19 crește riscul de probleme cardiace, inclusiv atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, leziuni ale mușchiului cardiac și bătăi neregulate ale inimii, cunoscute sub numele de aritmie. Un studiu amplu a constatat că având Covid a dublat riscul unui eveniment cardiovascular major timp de până la trei ani.

Cauza: Atunci când aveți o infecție acută cu Covid, stresul provocat de febră și inflamație poate solicita excesiv inima. În cazul unei persoane care are deja plăci acumulate în artere sau mușchiul inimii care a început să devină rigid, această solicitare poate duce la o bătaie neregulată a inimii sau la un atac de cord.

Dar oamenii de știință cred că, mai frecvent, virusul provoacă inflamații care lezează mușchiul inimii. Virusul poate, de asemenea, să afecteze celulele care căptușesc vasele de sânge, ducând la inflamarea acestora. Aceasta ar putea provoca formarea unui nou cheag sau ar putea face ca placa existentă să se desprindă și să blocheze un vas de sânge. Acest tip de blocaj poate provoca moartea subită în urma unui atac de cord sau poate duce la deteriorarea în aval a mușchilor inimii și a altor țesuturi, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă sau aritmie.

Persoanele care au fost spitalizate pentru Covid au cel mai mare risc pe termen scurt și lung de complicații cardiace. Unele cercetări sugerează că persoanele cu o grupă de sânge non-O – A, B sau AB – au un risc deosebit de crescut, poate pentru că grupa de sânge poate fi legată de modul în care sângele se coagulează.

Efecte Covid: Sistemul circulator

Studiile efectuate pe pacienții cu long-Covid arată că organismul lor are probleme în a transfera sângele din picioare și abdomen către inimă. Acest lucru poate reduce cantitatea de sânge pe care inima o pompează, cauzând oboseală, dificultăți de respirație și o senzație de rău după efort.

Cauza: Nu este clar de ce apar aceste probleme circulatorii, dar oamenii de știință presupun că, la unii pacienți, inflamația afectează anumite fibre nervoase din afara creierului și a măduvei spinării care reglează capacitatea de strângere a vaselor de sânge. Acest lucru ar putea duce la afectarea fluxului sanguin, a declarat Dr. David Systrom, medic pneumolog și de îngrijire critică la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

La unii pacienți cu long-Covid, se pare, de asemenea, că mușchii sunt mai puțin capabili să extragă oxigen din sânge decât în mod normal, împiedicându-le capacitatea de a ține pasul cu exercițiile fizice, a spus Dr. Systrom. În plus, este posibil ca mitocondriile – centralele de producere a energiei din celule – să nu funcționeze corespunzător sau la capacitate maximă, oferind o altă lovitură țesutului muscular.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Premierul Ilie Bolojan vine, astăzi, la Botoșani pentru discuții cu primarii despre impozite și reforma administrației locale

Publicat

acum 38 de minute

vineri, 16.01.2026

de

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan se va deplasa vineri la Iași și Botoșani, pentru a discuta cu primarii din cele două județe pe teme ce țin de administrația publică locală.

Potrivit Biroului de presă al Guvernului, la întâlniri vor participa și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a pus marți seara în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale.

Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună. În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.

Guvernul ar urma să-și angajeze răspunderea pe acest proiect.

AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Cinstirea lanțului Sfântului Apostol Petru

Publicat

acum 45 de minute

vineri, 16.01.2026

de

Publicitate

Pătimirea pe nedrept dusă cu smerenie umple inima de har, curățându-se astfel toate patimile și lucrările duhurilor necurate: „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea.” Sfântul Evanghelist Matei (5, 10-11).

Sfântul Apostol Petru, numit mai înainte Simon, a fost un pescar din localitatea Betsaida, așezata pe malul nordic al lacului Ghenizaret, în regiunea Galileea. El a fost fratele mai mic al Sfântului Apostol Andrei. Mântuitorul l-a chemat la apostolie mai întâi pe Sfântul Andrei, iar mai apoi a venit și fratele acestuia, Simon (care a primit de la Hristos numele de Petru). „Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan și veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, și i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuiește: Hristos).” Sfântul Evanghelist Ioan (1, 40-41).

Cândva între anii 42-44, după ce regele Agripa I (care a domnit intre anii 40-44) i-a tăiat capul Sfântului Iacob al lui Zevedeu, în Ierusalim, acesta l-a prins și l-a aruncat în temniță și pe Sfântul Petru. Potrivit mărturiei Sfântului Apostol Luca, el a fost pus în lanțuri în temniță militară, intre alți doi ostași, însă, noaptea, a fost eliberat în chip minunat de un înger al Domnului. Apoi, îl scoate din temniță, moment în care toate lanțurile de fier cad de pe acesta. Auzind de toate acestea, niște credincioși se furișează în temniță să ia lanțurile pentru a le păstra.

După ce îngerul Domnului îl ajuta pe Sfântul Petru să evadeze, apostolul merge să propovăduiască Evanghelia Mântuitorului și cuvântul lui Dumnezeu în nenumărate țări. Mai târziu, prin anul 64, Sfântul Petru a fost iarăși prins, de această dată el fiind închis într-o temniță din Romă, numita „Carcera Mamertinica” și aflată între Capitoliu și Forumul Roman. Aceasta temniță avea doua celule, una superioară, unde era închisoarea Romei, și alta subterană, crezută a fi cea mai veche carceră din Roma (numită „Tullianum”); mai târziu, capela subterana va primi numele de „Sfântul Petru în Carcera”.

Astăzi se sărbătorește nu numai amintirea minunii prin care Sfântul Apostol Petru a fost scăpat de la moarte de îngerul Domnului, ci și închinarea lanțului cu care a fost legat în temniță de Irod și a lanțului cu care a fost legat în timpul persecuției împăratului Nero. Multe dintre lucrurile folosite de sfinți au fost păstrate cu multa cinste și evlavie, după moartea acelora. O parte dintre acestea au rămas binefăcătoare, tămăduind mulți credincioși de patimi și de boli. Lanțurile în care a fost întemnițat Sfântul Petru sunt unele dintre aceste lucruri binecuvântate. Lanțurile Sfântului Petru tămăduiesc neputințele și gonesc duhurile necurate.

Lanurile din „Carcera Mamertinica” ar fi fost descoperite la începutul secolului al II-lea, de către temnicerul roman Quirinus de Neus. Lanțurile de fier, cu care Sfântul Apostol Petru a fost legat la Ierusalim, s-au păstrat generații în generații de către creștini, iar apoi au ajuns la Patriarhul Iuvenilei (pomenit pe 2 iulie). În anul 439, Sfântul Iuvenalie patriarhul Ierusalimului (422-458), l-a dăruit împărătesei Evdochia Augusta (401-460), soția împăratului Teodosie al II-lea (401-450), drept mulțumire pentru ajutoarele dăruite bisericilor din oraș.

Publicitate

Împărăteasa Evdochia a dus cinstitul Lanț în Constantinopol, așezându-l în vechea biserica închinată Sfintei Sofia. O parte din acest lanț a fost dăruit de împărăteasa Evdochia fiicei sale, Eudoxia, soția împăratului Valentinian al III-lea (419-455). Eudoxia a așezat cinstitul lanț în Biserica Sfântul Petru, din Roma, în care se afla deja încă un Lanț al Sfântului Petru, cu care acesta fusese legat în vremea persecuției împăratului păgân Nero (54-68). În bazilica numita „Sfântul Petru în Lanturi” (San Pietro în Vincoli), din Roma, se păstrează în prezent Lanțurile cu care Apostolul Petru a fost legat în închisoarea din Ierusalim, precum și lanțurile cu care acesta a fost înlănțuit în „Carcera Mamertinica”.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Intervenții în ger, la Botoșani: 21 de persoane fără adăpost, găsite de polițiștii locali și evaluate medical pentru risc de hipotermie

Publicat

acum 11 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Valul de frig instalat în municipiul Botoșani la începutul anului 2026 a pus autoritățile în alertă, iar polițiștii locali au intensificat acțiunile de prevenire a tragediilor provocate de hipotermie. În ultimele săptămâni, echipele din cadrul Serviciului ordine și liniște publică al Poliției Locale Botoșani au desfășurat activități preventive, atât pe cont propriu, cât și în cooperare cu reprezentanți ai Serviciului de Ambulanță Județean și Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani.

Verificările au avut loc atât pe timpul zilei, însă cele mai multe intervenții au fost realizate noaptea, atunci când temperaturile scad brusc și riscul de deces prin hipotermie crește semnificativ. Scopul acțiunilor a fost identificarea persoanelor fără adăpost care se adăpostesc în zone improprii și pot ajunge în situații critice.

Potrivit autorităților, de la începutul anului 2026 și până în prezent au fost identificate peste 21 de cazuri de persoane aflate în risc de șoc hipotermic. În fiecare dintre aceste situații au fost dispuse măsurile de protecție necesare: persoanele au fost evaluate medical de echipajele de urgență, iar ulterior au fost transportate fie la Centrul de Noapte din cadrul Direcției de Asistență Socială Botoșani, fie la spital, în funcție de starea de sănătate.

Au existat însă și cazuri în care persoanele fără adăpost, deși evaluate medical, au refuzat cazarea în Centrul de Noapte, preferând să se adăpostească pe cont propriu, la rude sau prieteni.

Reprezentanții Poliției Locale anunță că în perioada următoare vor continua și vor intensifica verificările în zonele cunoscute ca fiind frecventate de persoanele fără adăpost, acțiunile urmând să fie desfășurate în continuare în cooperare cu SAJ și ISU Botoșani, pentru prevenirea deceselor cauzate de temperaturile scăzute.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cercetătorii au găsit un înlocuitor al zahărului păstrează gustul dulce, dar are mai puține calorii și impact redus asupra glicemiei

Publicat

acum 11 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Cercetătorii anunță un pas important în cursa pentru găsirea unui înlocuitor al zahărului, care să păstreze gustul dulce, dar să reducă riscurile pentru sănătate, potrivit SciTechDaily. O metodă nouă de producție vizează tagatoza, un „zahăr rar” cu mai puține calorii și un impact mult mai mic asupra nivelului glicemiei, relatează mediafax.ro.

O nouă metodă de obținere a unui zahăr rar

Cercetători de la Tufts University au dezvoltat un proces biosintetic care permite producerea eficientă a tagatozei din glucoză.

Rezultatele au fost publicate în Cell Reports Physical Science, evidențiind un progres major față de metodele de producție existente.

Tagatoza are un gust aproape identic cu zahărul obișnuit, dar conține cu aproximativ șaizeci la sută mai puține calorii.

Până acum, costurile ridicate și randamentele scăzute au limitat utilizarea sa comercială pe scară largă.

De ce se remarcă tagatoza

Tagatoza apare în mod natural în cantități extrem de mici, mai ales în produsele lactate și în unele fructe.

Publicitate

Metodele tradiționale de producție folosesc materii prime rare, ceea ce face fabricarea la scară mare ineficientă și costisitoare.

Echipa de la Tufts a modificat genetic bacterii pentru a transforma glucoza obișnuită în tagatoză cu ajutorul unor enzime specializate.

Procesul a atins randamente de până la 95%, depășind cu mult tehnicile convenționale.

Această eficiență ridicată reduce semnificativ costurile și crește potențialul de producție în masă.

Beneficii pentru sănătate dincolo de reducerea caloriilor

Consumul de tagatoză determină creșteri reduse ale nivelului de glucoză și insulină din sânge.

O mare parte din acest zahăr este fermentată în colon, ceea ce îi schimbă comportamentul față de zaharurile clasice.

Studiile sugerează că poate susține sănătatea intestinală și reduce dezvoltarea bacteriilor orale care provoacă carii.

Îndulcitorul este clasificat drept „recunoscut ca sigur” de către U.S. Food and Drug Administration, permițând utilizarea sa în produsele alimentare.

Spre deosebire de îndulcitorii intensivi, tagatoza oferă volum și se caramelizează în timpul coacerii.

Cercetătorii spun că aceeași abordare ar putea permite producerea eficientă a altor zaharuri rare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending