În această după-amiază a avut loc la Botoșani predarea – primirea ȘTAFETEI VETERANILOR “INVICTUS”, la Monumentul Eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial, o acțiune care se desfășoară la nivel național și integrează eforturile a peste 500 de voluntari din România.

Mișcare are ca scop promovarea valorilor naționale și respectul față de veteranii și eroii României, și a fost întâmpinată la Botoșani de zeci de copii dar și de mai mulți înalți oficiali de la Botoșani, printre care și prefectul județului, Dan Nechifor.

„Stimați cetățeni, dragi participanți și susținători ai Ștafetei “Invictus”, astăzi, la a XI-a ediție a Ștafetei Veteranilor “Invictus”, onorăm spiritul de sacrificiu al militarilor care și-au pus viețile în slujba țării.

Felicitări tuturor celor implicați în această mișcare, ce are ca scop promovarea valorilor naționale și respectul față de veteranii și eroii României.

Continuați să purtați cu mândrie acest simbol și să ajungeți cu bine la Monumentul Ostașului Român din Carei.

Cu respect și recunoștință!” a transmis prefectul județului Botoșani, domnul Dan Nechifor.

O lebădă epuizată a fost salvată de jandarmii suceveni. Aceştia au prins-o şi au dus-o la un veterinar, iar ulterior, pasărea a fost eliberată în sălbăticie.

Misiunea de salvare a avut loc în comuna suceveană Dumbrăveni. Un localnic i-a anunţat pe jandarmi că lângă podul peste râul Siret, care leagă județul Botoșani de Suceava, este o lebădă rănită.

Pasărea a fost capturată de jandarmi şi a fost transportată la un cabinet veterinar, a anunţat Jandarmeria.

Lebăda a primit îngrijiri medicale, a fost monitorizată şi la final a fost eliberată în mediul natural.

Un sigiliu al popoarelor nomade eurasiatice, numită “tamga” sau „ștampila, sigiliu” care reprezintă o  piesă unicat, este una dintre cele mai interesante piese expluse în colecţiile de arheologie de la Muzeul Județean Botoşani.

Oglinda cu tamga a fost descoperită la Vorniceni – Pod Ibăneasa de Maria Diaconescu în anul 2007, iar forma piesei este circulară, fiind prevăzută cu orificiu de prindere, cu diametrul de 42 mm și a fost realizată din argint.

Oglinda a fost distrusă în vechime și a fost descoperită fragmentată. Pentru moment este o piesă unicat în colecţiile de arheologie de la Muzeul Judetean Botoşani.

Sarmaţii sunt un popor de origine iraniană care a lăsat urme arheologice pe teritoriul județului Botoșani, datând din sec. III-IV. d. Hr. Inventarul mormintelor acestora cuprind deseori mărgele de sticlă și chihlimbar, precum și oglinzi din metal.

“O tamga sau tamgha (în turcă cu denumirea de Damga) reprezintă „ștampila, sigiliu”, fiind o formă abstractă folosită de popoarele nomade eurasiatice și de culturile influențate de acestea. Tamga era emblema unui anumit trib, clan sau familie”, a transmis Muzeul Județean Botoşani.

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna septembrie până la 2,1%, de la un nivel de 2,4% în august, însă România este, pentru a şaptea lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, cu un avans anual al preţurilor de 4,8%, arată datele publicate, joi, de Eurostat, relatează agerpres.ro.

În luna septembrie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Irlanda (0,0%), Lituania (0,4%), Slovenia şi Italia (ambele cu 0,7%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (4,8%), Belgia (4,3%) şi Polonia (4,2%).

Comparativ cu datele din luna august 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 20 state membre, inclusiv în România de la 5,3%, până la 4,8%, a rămas stabilă în două ţări şi a crescut în cinci state membre.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei s-a redus de la 2,2% în luna august, până la 1,7% în luna septembrie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut uşor, de la 2,8%, până la 2,7%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut uşor, de la 2,8%, până la 2,7%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat, săptămâna trecută, că rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna septembrie 2024, la 4,62%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%.

“Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,33%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) a fost 6,1%”, se precizează în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,40%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 4,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,4%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform prezentării, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. “Traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025”, se menţiona în Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Publicitate