Connect with us
Publicitate

Educație

Rezultate ADMITERE ACADEMIA de POLIȚIE 2022: LISTELE cu notele candidaților după proba scrisă. Cum se depun contestații

Publicat

Publicitate

Admitere Academia de Poliție 2022: Au fost publicate listele cu rezultatele candidaților după probele scrise. Joi, până la ora 16.00, pot fi depuse contestații, iar rezultatele finale vor fi disponibile în 30 septembrie, după examinarea medicală.

Media finală de admitere va fi calculată în pondere de 50% nota la proba sportivă și 50% nota la proba scrisă.

Rezultate ADMITERE Academia de Poliție 2022 – probele scrise

Subiectele de la proba scrisă 2022 Facultatea de Poliție

Subiectele de la proba scrisă 2022 Facultatea de Pompieri

Admitere Academia de Poliție 2022 – contestații la proba scrisă

După afişarea rezultatelor cu punctajele obţinute la proba de evaluare a cunoștințelor (liste provizorii), candidaţii pot formula şi depune contestaţii, în ceea ce privește baremul de corectare sau corectitudinea numărării și consemnării punctajului obținut pentru propria lucrare.

Publicitate

Termenul de depunere a contestaţiei este de 24 de ore de la data şi ora afişării rezultatului cu punctajul obţinut la proba de evaluare a cunoștințelor (liste provizorii).

Candidaţii pot formula şi depune contestaţii, în ceea ce privește baremul de corectare sau corectitudinea numărării și consemnării punctajului obținut pentru propria lucrare doar online la adresa de email admitere@academiadepolitie.ro.

Contestațiile se soluționează la sediul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

Publicitate

Contestaţiile la proba de evaluare a cunoștințelor se transmit online la adresa admitere@academiadepolitie.ro și se soluționează la sediul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” conform calendarului.

Contestaţiile depuse de candidaţi sunt analizate de Comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Reverificarea foilor de răspuns, care fac obiectul unei contestaţii, se face de către Comisia de soluționare a contestațiilor, iar rezultatul se va afişa la sediul, respectiv site-ul Academiei.

Publicitate

Dacă la reverificarea formularelor de răspuns noul punctaj este diferit decât punctajul iniţial, se acordă punctajul rezultat în urma reverificării.

În situația în care, urmare soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

În ipoteza în care, ca urmare a soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul și se va acorda punctaj corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

În situația în care, ca urmare a soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

În baza autonomiei universitare, Academia este singura instituție în măsură să decidă asupra temeiniciei contestaţiilor.

Rezultatele analizei contestaţiilor şi hotărârile adoptate de Comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt definitive şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de către membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

Concursul de admitere la Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” în 2022 se organizează pe facultăţi:

Facultatea de Poliţie:

  • domeniul de licenţă ,,Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică”, specializarea „Ordine şi siguranţă publică”, durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ cu frecvenţă redusă
  • domeniul de licenţă ,,Drept”, specializarea „Drept”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ la distanţă

Facultatea de Poliție pregătește ofițeri de poliție (poliție, poliție de frontieră), jandarmi, imigrări, penitenciare, informații și alte structuri din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. S-a înființat în 2021, ca urmare a reorganizării Facultăților de Poliție, de Jandarmi, de Poliție de Frontieră și de Științe Juridice și Administrative. Are șase departamente: Ordine şi siguranţă publică, Poliție Judiciară, Drept public, Drept privat, Științe comportamentale și științe socio-umaniste, Educație fizică și pregătire militară. În cadrul facultății, sunt organizate și programe de masterat.

După înmatriculare, candidații încheie angajamente cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI) prin care se obligă ca, după absolvirea Academiei, să își desfășoare 10 ani activitatea în structuri MAI.

Facultatea de Pompieri

  • domeniul de licenţă ,,Ingineria instalaţiilor”, specializarea „Instalaţii pentru construcţii – Pompieri”, durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învățământ cu frecvență

Facultatea de Pompieri este o instituție militară de învățământ superior care asigură formarea (licență) și perfecționarea (masterat) cadrelor cu studii superioare (ofițeri) pentru unitățile operative IGSU. Absolvenții primesc diplomă de ofițer/inginer.

În perioada 22-28 august s-a desfășurat proba sportivă.

Admitere Academia de Poliție 2022 – listele cu rezultate după probele sportive

Admitere Academia de Poliție 2022 – Proba scrisă / de evaluare a cunoştinţelor

Proba de evaluare a cunoştinţelor s-a desfăşurat la centrele zonale de selecție.

Lucrările administrate sub formă de test-grilă au fost evaluate astfel încât, indiferent de numărul de puncte alocat fiecărei întrebări din chestionar, nota acordată să se încadreze în sistemul de notare de la 1,00 la 10, un punct fiind atribuit din oficiu.

Formula de calcul aplicată este următoarea:

  • Nota = (punctele acordate: punctajul maxim) x 9 + 1

Proba scrisă la Facultatea de Poliție

Proba de evaluare a cunoştinţelor la Facultatea de Poliţie constă în aplicarea unui Test grilă la disciplinele: Istorie, Limba română şi Limba străină.

Proba la limba străină a fost susţinută la disciplina la care a optat candidatul prin Cererea de participare la concursul de admitere, depusă la unitatea de recrutare. Candidatul a putut opta doar pentru una din următoarele discipline: Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba spaniolă şi Limba rusă.

Testul grilă este sub forma unui chestionar cu întrebări din cadrul celor trei discipline ale probei de concurs. Întrebările din chestionar se întocmesc, se evaluează şi se notează separat, pe discipline. Timpul alocat desfăşurării probei: 4 ore.

Răspunsurile corecte, la disciplinele de concurs, se punctează astfel:

  • la disciplina Istorie – 30 de întrebări – fiecare întrebare are alocate 0,3 puncte. La punctajul astfel obţinut se adaugă un punct
  • la disciplina Limba română – 30 de întrebări – fiecare întrebare are alocate 0,3 puncte. La punctajul astfel obţinut se adaugă un punct
  • la disciplina Limba străină – 30 de întrebări – fiecare întrebare are alocate 0,3 puncte. La punctajul astfel obţinut se adaugă un punct

Proba scrisă la Facultatea de Pompieri

Proba de evaluare a cunoştinţelor la Facultatea de Pompieri a constat în aplicarea unui Test grilă la disciplinele: Algebră şi Elemente de analiză matematică şi Fizică (Mecanică, Fizică moleculară şi Termodinamică, Electricitate).

Testul grilă – sub forma unui chestionar cu întrebări din cadrul celor două discipline ale probei de concurs. Întrebările din chestionar – notate separat pe discipline. Timpul alocat desfăşurării probei: 4 ore.

Răspunsurile corecte, la disciplinele de concurs, se punctează astfel:

  • la disciplinele Algebră şi Elemente de analiză matematică – 18 întrebări – fiecare întrebare are alocat 0,5 puncte. La punctajul astfel obţinut se adaugă un punct
  • la disciplina Fizică (Mecanică, Fizică moleculară şi Termodinamică, Electricitate) – 18 întrebări – fiecare întrebare are alocat 0,5 puncte. La punctajul astfel obţinut se adaugă un punct

Admitere Academia de Poliție 2022 – media de admitere

Media de admitere obţinută de către fiecare candidat este media aritmetică a notelor obţinute la proba de evaluare a performanței fizice, respectiv la proba scrisă, cu două zecimale, fără rotunjire.

Media probei scrise este media aritmetică a notelor obținute la fiecare disciplină în parte, cu două zecimale, fără rotunjire.

Media de admitere nu poate fi mai mică de 5 (cinci).

Admitere Academia de Poliție 2022 – procedura de departajare

Pentru departajarea candidaţilor care obţin media generală egală, se aplică succesiv următoarele criterii:

Facultatea de Poliţie

  • Nota obţinută la disciplina Limba română, în cadrul concursului de admitere;
  • Nota obţinută la disciplina Istorie, în cadrul concursului de admitere;
  • Media obținută la examenul de bacalaureat;
  • Nota obţinută la disciplina Limba română, în cadrul examenului de bacalaureat.

Facultatea de Pompieri

  • Nota obţinută la disciplinele Algebră şi Elemente de Analiză Matematică, în cadrul concursului de admitere;
  • Media obţinută la examenul de bacalaureat;
  • Nota obţinută la cea de-a doua probă scrisă, în cadrul examenului de bacalaureat.

Departajarea este aplicabilă și pe parcursul desfășurării probei a III-a examinarea medicală pentru determinarea candidaților eligibili a participa la această probă.

Admitere la Academia de Poliție 2022 – examinarea medicală

Examinarea medicală se realizează potrivit prevederilor Ordinului MAI nr. 105/2020 pentru candidații care se încadrează în numărul de locuri scoase la concursul de admitere în ordinea descrescătoare a mediilor obținute la proba scrisă.

Academia transmite unităților de recrutare candidații care urmează să susțină examinarea medicală.

Compartimentul cu sarcini de recrutare informează candidații cu privire la continuarea procedurilor de selecție și prezentarea la unitatea de recrutare în vederea înmânării documentelor necesare efectuării examinării medicale.

Academia afișează la finalul fiecărei zile situația candidaților care au finalizat examinarea medicală, succesiv, până lacompletarea numărului de locuri scoase la concursul de admitere.

Admitere la Academia de Poliție 2022 – afișarea rezultatelor finale

Sunt declarați admiși candidații care au fost declarați apt medical, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere.

Locurile rămase neocupate precum și locurile rămase libere în urma renunțării candidatului sau pierderii locului ocupat prin concurs în condițiile Regulamentului, vor fi completate prin redistribuirea candidaţilor declaraţi „respins” la aceeaşi facultate şi specialitate, pe baza opţiunilor acestora, în ordinea strict descrescătoare a mediilor obţinute (dar nu mai mică de 5,00), aplicându-se criteriile de departajare prevăzute de prezentul Regulament, în cazul mai multor candidaţi cu aceeaşi medie.

Comisia Centrală de Admitere validează rezultatele finale ale concursului cu respectarea strictă a cifrei de şcolarizare aprobate.

Rezultatele finale ale admiterii sunt aduse la cunoștința candidaților prin afișare pe site-ul oficial al Academiei.

Pentru candidaţii declarați „respins”, listele se întocmesc în ordine alfabetică pe facultăţi, separat pe fiecare formă de învăţământ (cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă), menţionându-se în dreptul fiecăruia notele la disciplinele de concurs şi media obţinută.

CALENDAR Admitere Academia de Poliție 2022

  • până în 8 iulie: depunerea cererii-tip de înscriere
  • până în 13 iulie: evaluarea psihologică
  • până în 22 iulie: depunerea actelor la dosarul de recrutare
  • 21-27 iulie 2022: achitarea de către candidații declarați apt psihologic a taxei de înscriere la concurs, online (data operațiunii bancare).
  • 1 august 2022: transmiterea la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” de către unitățile de recrutare a tabelului nominal cu candidații care au depus dosar recrutare în volum complet, inclusiv copie cerere înscriere și documente
  • 4-10 august 2022: procesarea informațiilor și repartizarea computerizată a candidaților pe centre zonale de selecție, la nivelul Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”
  • 19 august: afișarea la sediul Academiei (inclusiv pe site-ul oficial al instituției) / la centrele zonale a listei candidaților la concursul de admitere și a sălilor unde se desfășoară proba de evaluare a performanței fizice
  • 22-28 august 2022: susținerea probei de evaluare a performanței fizice
  • 29 august 2022: afişarea listei candidaţilor pentru susţinerea probelor scrise şi repartiţia acestora pe serii de concurs
  • 30-31 august 2022: susţinerea probelor scrise
  • 1 septembrie 2022: afişarea rezultatelor provizorii la probele scrise
  • 1-2 septembrie 2022: depunerea contestaţiilor la probele scrise – online la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”
  • 3-4 septembrie 2022: soluţionarea contestaţiilor la probele scrise (la sediul Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”) și afișarea ierarhizării provizorii a candidaților după probele scrise
  • 6-29 septembrie 2022: examinarea medicală, inclusiv soluționarea contestațiilor. Candidații cuprinși în listele provizorii în categoria celor care au promovat proba scrisă după soluționarea contestațiilor se vor prezenta la unitățile de recrutare în vederea întocmirii fișei medicale.
  • 30 septembrie: afișarea rezultatelor definitive ale candidaților declarați ”ADMIS” 1 octombrie 2022: prezentarea candidaţilor declaraţi ”admis” în vederea înmatriculării

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Reducerea drastică a taxelor pe muncă, prioritatea AUR pentru resuscitarea economiei

Publicat

Publicitate

Cândva considerată o perlă a economiei locale, industria textilelor din județul Botoșani a devenit o relicvă. Sute de oameni și-au pierdut locul de muncă pentru că politicile fiscale au falimentat fabricile cu tradiție. Șansa redresării este reducerea drastică a contribuțiilor de pe umerii firmelor și angajaților, o măsură majoră pe care doar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are voința și capacitatea să o implementeze.

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședintele AUR Botoșani, a ajuns miercuri în mijlocul lucrătorilor unei fabrici din Botoșani, cărora le-a prezentat planul de guvernare al liderului George Simion pentru reducerea taxelor pe muncă. Planul prevede diminuarea tuturor contribuțiilor, de la sistemul de pensii până la cel de asigurări sociale și de sănătate, astfel încât dările la stat să nu depășească 25% pentru primii 5.000 de lei din salariul brut.

„România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în vistieriile statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta”, a atras atenția Cătălin Silegeanu, candidat AUR la Senat.

Publicitate

Statisticile confirmă dezechilibrul dintre munca prestată de români și banii cu care rămân în buzunar, un raport care, mai departe, afectează companiile care încearcă să asigure salarii atractive. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5.200 de lei, iar salariul mediu brut este de aproximativ 8.400 de lei, iar diferența este compusă numai din taxe și impozite.

Dintr-un salariu minim brut, adică 3.700 de lei, un angajat plătește la stat 1.340 de lei și rămâne în buzunar cu 2360 de lei, o sumă echivalentă cu condamnarea la sărăcie. De asemenea, statisticile arată că România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care circa 1,3 milioane lucrează în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milion de români primesc salariul minim.

Însă realitatea este ușor diferită de cifrele oficiale, pentru că suprataxarea muncii a determinat antreprenorii să găsească alternative pentru a supraviețui pe o piață distorsionată.

Publicitate

„Taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici și să scoată banii sub formă de dividende. Există de multe ori o casierie fictivă, pe care nu o pot niciodată închide în mod real, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine”, a mai explicat Cătălin Silegeanu.

Pentru ca forța de muncă să nu mai plece în străinătate, pentru ca angajații să simtă rostul muncii în țara lor și pentru ca statul să nu mai fie inamicul mediului de afaceri, AUR trebuie să guverneze și să facă dreptate pentru fiecare cetățean.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei și cel net 5228 lei

Publicat

Publicitate

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA
SEPTEMBRIE 2024 A FOST 8553 LEI ŞI CEL NET 5228 LEI
▪ În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în
luna august 2024.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11626 lei), iar cele mai mici în
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).
Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023
▪ Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai
mare decât cel înregistrat în luna august 2024.
Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,
în perioada septembrie 2022 – septembrie 2024

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din
urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Septembrie 2024 comparativ cu August 2024
În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2
, nivelul câştigului salarial mediu net a
crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din
profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au
datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor

Publicitate

(inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace
de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru
transport, telecomunicaţii;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice),
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei,
inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile
precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri
(inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările
de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat
după cum urmează:
• 11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 4,5% și 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări
şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
• între 1,0% și 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia
celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi
inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.
În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în
învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (301)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 32: „Astăzi citesc în pagina culturală a ziarului local despre o altă carte a lui Cristi B. Lucrarea lui de doctorat la Sorbona: „Călugărul şi moartea”.  El e un viitor Eliade, se spune. Prin iarnă am aflat că el şi Smaranda sunt studenţi la indianistică, doctoranzi la Sorbona. Pe Cristi l-am cunoscut în adolescenţă. Era brunet, demonic, trăznea a ţigări proaste şi făcea pe haimanaua. Părea trist şi sensibil. Şi negrul îl prindea bine. Deşi singuratic, era curtat de toate fetele şi-l priveam ca, mai târziu, pe Andru. Învăţa franceza purtând în buzunar un mic dicţionar din care rupea câte o foaie când considera că terminase de memorat tot. Scria poezii, iar în lucrarea de olimpiadă îmi spunea că a făcut numai nişte „speculaţii”. Într-o noapte de întorceam de la Operă toţi „olimpicii” şi profesorul nostru s-a oprit ca străluminat în mijlocul străzii, să exclame: „Ce frumos scrii tu, Carmen!” Entuziasm de poet în miez de noapte. Un sâmbure de lumină în miezul adolescenţei mele.  O adolescenţă marcată de spaimă şi de violenţă. Eu n-am fost un  „copil teribil”, cum a fost Cristi, dar am avut părinţi teribili şi, ca-n piesa omonimă a lui Cocteau, îmi numeam adesea casa: harabaua blestemată. Viitorul Eliade avea un scris infect: mărunt, de tipar, îngrămădit. Mi-a scris o poezie pe o banchetă, în tren, când ne întorceam de la „naţionala” de română. Am şi acum peticul acela de hârtie. Versurile sunau ciudat de delicat pentru un „dur” ca el: „Când macii înfloresc / prin păr şi prin buzunare  / Îmi cer smerit semenilor şi Timpului / iertare”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006,  despre  „cititorul profesionist”: 1. „are mereu timp pentru lectură”; 2. „când nu are timp şi-l procură sacrificând somnul de noapte, întâlniri cu prietenii, privitul la televizor”; 3. „posedă acel organ special capabil să reacţioneze puternic la claritatea de cristal a unei formulări, la atingerea catifelată a unei metafore, la intensitatea culorilor dintr-o imagine sau la eşafodajul complicat al ideilor”; 4. „lumea e multidimensională, cu deschideri şi treceri, labirintică încrucişare de staţii şi parcursuri”; 5. „EU-l său are conturul în mişcare, trece prin alţii pentru a ajunge la sine mai bogat, încărcat de experienţa oglindirii prin sinele tuturor celor pe care i-a cunoscut şi i-a asimilat printr-un fascinant act de iubire: lectura”;

Publicitate

Psihologul Ana Muntean consideră că atunci când se naşte un copil, acesta se naşte de două ori: 1. „în primul rând BIOLOGIC (aducând pe lume încă o fiinţă); 2. „în al doilea rând PSIHOLOGIC (aducând pe lume încă un om a cărui caracteristică dominantă este aceea de a fi fiinţă socială);

  1. D. Zeletin, în „Ateneu” nr. 1 din 2006, face o paralelă între Sadoveanu şi Vasile Voiculescu. Reţinem: 1. SADOVEANU: „preocupat de epic şi de ideea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji” – VOICULESCU: „consumă din plin experienţa medicului dăruit”; 2. SADOVEANU: „are plăcerea naturii” – VOICULESCU: „are plăcerea naturalului”; 3. SADOVEANU: „a început prin naturalism” – VOICULESCU: „a sfârşit prin naturalism”; 4. SADOVEANU: „are înclinaţia de a contempla natura” – VOICULESCU: „are înclinaţia de a experimenta natura”; 5. SADOVEANU: „păstrează distanţa faţă de mister” – VOICULESCU: „”percută misterul lumii”; 6. SADOVEANU: „e detaşat” –VOICULESCU: „e implicat”; 6. SADOVEANU: „se opreşte la om” – VOICULESCU: „trece dincolo de om”; 7. SADOVEANU: „izvorăşte din semnul exclamării” – VOICULESCU: „izvorăşte din semnul întrebării”; 8. SADOVEANU: „încifrează iniţierea până la semn”- VOICULESCU: „divulgă iniţierea până la destrămare”; 9. SADOVEANU: „e resemnat în faţa inaccesibilului”- VOICULESCU: „se lasă provocat de inaccesibil până la obsesiv”; 10. SADOVEANU: „ipostaza de MAG” – VOICULESCU: „ipostaza de APOSTOL”; 11. SADOVEANU: „suferinţa e problema celorlalţi” – VOICULESCU: „suferinţa e problemă personală”; 12. SADOVEANU: „măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii” – VOICULESCU: „rămâne veşnic ispitit să intre în jertfelnicul galeriilor unei lumi care nu se dezvăluie perfect ori se arată numai prin semne, spaţiu strâmt, neprielnic desfacerii aripilor, impropriu măreţiei”; 13. SADOVEANU: „lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continuă stare de graţie” – VOICULESCU: „forţează misterul şi îl iscodeşte ritualic”; 14. SADOVEANU: aşterne ireal peste real, de unde impresia de levitaţie” – VOICULESCU: „scotoceşte realul din imaginar, de unde impresia de arheolog în căutarea arhetipurilor”; 15. SADOVEANU: „zări exterioare” – VOICULESCU: „zări lăuntrice”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre  vanitate: „Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Loveşte în proşti (care devin fuduli) ca şi în deştepţi (care devin proşti). Sminteşte, în egală măsură, pe urâţi şi pe frumoşi, pe talentaţi şi pe netalentaţi, pe credincioşi şi pe atei, pe politicieni şi pe „simplii cetăţeni”, pe laici ca şi pe aparţinătorii clerului. Reuşeşte să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura,  amputează simţul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decenţă, de generozitate.  Eul propriu pârjoleşte totul în jur: realitatea devine materie primă a unor ambiţii private, ceilalţi devin adversari sau unelte, viaţa nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare.”;

 

Publicitate

Continui să citesc jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018). Reţin de la pagina 52 despre Nichita Stănescu (decedat în ziua de 13 decembrie 1983): „Nichita Stănescu a intrat în poezia românească ca un Făt – Frumos în basm. Înalt, zvelt… Aşa scria Paul Georgescu. Nichita Stănescu a ieşit din viaţă ca din basm, spun eu acum cu gândul la gerurile din acea zi de 13. Despre moartea poetului n-am aflat de la şcoală, nici de la Radio sau TV, ci de la vânzătorul de ziare din centru, vânzător pe lângă care treceam zilnic, fără să-i dau importanţă. Pe atunci vânzătorii nu aveau ştiri senzaţionale cu care să-şi vândă ziarele. Ce ştiri să fi avut? Că-n judeţul Dolj s-au recoltat atâtea şi atâtea tone de grâu la hectar? Dar „Scânteia” din acea zi avea, în pagina de mică publicitate, la capitolul decese, un anunţ pe care vânzătorul l-a făcut public, strigând: Luaţi „Scânteia”! A murit Nichita Stănescu! A murit poetul! Şi arătând tuturor anunţul pe pagină. Tinerii liceeni, ieşind de la şcoală, se îmbulzeau ca atunci când se primea revista „Flacăra” a lui Adrian Păunescu. Tinerii se îmbulzeau şi repetau: A murit poetul! Poetul Stănescu! I s-a făcut o troiţă de lemn. Au plâns câţiva adolescenţi bucureşteni. A plâns şi Gheorghe Tomozei, care a scos imediat un album memorial. N-am avut bani să-l cumpăr. Eram o adolescentă fără bani, doar cu lacrimi. Păream patetică şi singulară”;

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending