Connect with us

Actualitate

Recurs la istorie. Mihai Eminescu într-un articol din 1878: Un stat român înconjurat de state slave este o nenorocire

Publicat

Publicitate

Istoricul Liviu Zgârciu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, readuce în atenție un text publicat de Mihai Eminescu în iunie 1878, la puţină vreme după ce România rupsese legăturile cu Rusia, din cauza anexării celor 3 judeţe din sudul Basarabiei, scrie alba24.

Articolul lui Mihai Eminescu se numește ”România în luptă cu panslavismul” și redevine actual în contextul războiului din Ucraina.

”Un stat român înconjurat de state slave poate să fie pentru vrăjmaşii poporului român o iluziune plăcută; pentru români însă el este o nenorocire, care ne prevesteşte un nou şir de lupte, o nenorocire, pentru care nu ne mângâie decât conştiinţa trăiniciei poporului român şi nădejdea de izbândă.

Sute de ani, românii au fost cel puţin indirect stăpâniţi de turci: niciodată însă în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuţie limba şi naţionalitatea română” precizează articolul.

”Poate citesc și bagă la cap și ăia care nu mai pot de dragul lui Putin, ceea ce scria poetul acum 144 de ani” a scris Liviu Zgârciu pe contul său de Facebook.

Iată și textul marelui nostru Mihai Eminescu:

Publicitate

România în luptă cu panslavismul, de Mihai Eminescu

„Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român.

Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.

Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească, românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.

E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decât nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva.

Nu! Înrâurirea firească a Rusiei ne este stricăcioasă, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.

De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult.

Fără îndoială această ură a fost întemeiată pe timpul când între Moldova şi aşa-numita Basarabia comunicaţia era liberă.

Ruşii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânşii şi pentru aceasta au închis graniţele ermeticeşte şi au curmat atingerea între românii de peste Prut şi restul poporului român.

De atunci şi până acum măsurile silnice pentru stârpirea românismului se iau fără de curmare. Administraţia, biserica şi şcoala sunt cu desăvârşire ruseşti, încât este oprit a cânta în ziua de Paşti „Hristos a inviat” în româneşte.

Nimic în limba românească nu se poate scrie; nimic ce e scris în limba românească, nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupusuri şi persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă româneşte, pentru ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă românească e oprită, rău privită şi chiar pedepsită.

Sute de ani, românii au fost cel puţin indirect stăpâniţi de turci: niciodată însă în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuţie limba şi naţionalitatea română.

Oriunde însă românii au căzut sub stăpânirea directă ori indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.

Un stat român înconjurat de state slave poate să fie pentru vrăjmaşii poporului român o iluziune plăcută; pentru români însă el este o nenorocire, care ne prevesteşte un nou şir de lupte, o nenorocire, pentru care nu ne mângâie decât conştiinţa trăiniciei poporului român şi nădejdea de izbândă.”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

9 mai 2025 – Ziua naţională a oinei

Publicat

Publicitate

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 87 din 11 aprilie 2023 pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, potrivit https://legislatie.just.ro şi www.cdep.ro.

„Oina este sportul naţional al României. Se instituie ziua de 9 mai Ziua Naţională a Oinei. Ziua Naţională a Oinei va fi marcată de către Federaţia Română de Oină şi de către membrii afiliaţi la aceasta, de către cluburi/asociaţii sportive, de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sportului, prin organizarea şi participarea la evenimente cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa şi de a promova importanţa practicării sportului naţional, oina, pentru sănătatea populaţiei. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, precum şi persoanele fizice sau juridice pot acorda sprijin material sau logistic sau pot pune la dispoziţie, în mod gratuit, bazele sportive aflate în administrare în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor consacrate acestei zile”, prevede actul normativ.

Potrivit iniţiatorilor, „oina este singurul sport naţional românesc, născut la sat şi posibil să moară la oraş”. „Oina, sportul nostru naţional, contribuie, alături de alte valori naţionale, cum ar fi cântatul şi dansul popular, la realizarea identităţii noastre de români. (…) Motivul pentru care ne dorim să sărbătorim pe 9 mai Ziua Naţională a Oinei, este datorat faptului că în 1899 oina s-a jucat pentru întâia oară oficial. La 9 mai 1899, la Bucureşti, s-a ţinut primul campionat naţional de oină, câştigătoare fiind echipa liceului Nicolae Bălcescu din Brăila”, conform iniţiatorilor grupului senatorial al PSD.

La 15 iunie 2022, Senatul României a adoptat cu 68 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 18 abţineri propunerea legislativă care are ca obiect instituirea zilei de 9 mai ca zi naţională a oinei, precum şi instituirea obligaţiei Federaţiei Române de Oină de a prezenta, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, activităţile propuse a se desfăşura anul următor pentru finanţarea direct de la bugetul de stat a programului naţional „Redescoperă Oina”.

În data de 14 martie 2023, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care oina este declarată sportul naţional al României, iar data de 9 mai este instituită drept Ziua Naţională a Oinei. Camera Deputaţilor a fost for decizional în ce priveşte adoptarea acestei legi.

La 11 aprilie 2023, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care oina este declarată sportul naţional al României, iar 9 mai este instituită drept Ziua Naţională a Oinei.

Publicitate

Legea stabileşte că Federaţia Română de Oină va prezenta, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, activităţile propuse a se desfăşura anul următor pentru finanţarea directă de la bugetul de stat a Programului naţional „Redescoperă Oina”.

Potrivit legii, se înfiinţează Programul naţional „Redescoperă oina”, care constă într-un complex de activităţi necesare susţinerii practicării şi promovării acestui joc şi se desfăşoară prin intermediul Federaţiei Române de Oină şi a structurilor sportive afiliate la aceasta pe întreg teritoriul României.

Finanţarea programului urmează să fie asigurată din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat, alocaţii bugetare, prin Ministerul Sportului, şi, în funcţie de posibilităţi, din fonduri de la bugetele locale. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

„Dezvoltă afaceri inteligente. Ține-te de plan, vei reuși!” – A treia ediție a evenimentului dedicat antreprenorilor din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Botoșani, 8 mai 2025 – Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani a găzduit cea de-a treia ediție a evenimentului „Dezvoltă afaceri inteligente. Ține-te de plan, vei reuși!”, organizat de Banca Comercială Română (BCR), în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani. Evenimentul, dedicat antreprenorilor din județ și din regiunea de nord-est a țării, a reunit sute de participanți interesați de dezvoltarea unor afaceri sustenabile, solide și aliniate la contextul economic actual.

 

„Ne dorim să oferim antreprenorilor contextul, resursele și parteneriatele necesare pentru a-și consolida afacerile. Credem în puterea planificării strategice și a educației financiare antreprenoriale, iar prin acest eveniment, BCR își reafirmă angajamentul de a susține antreprenorii români în drumul lor către succes. Suntem aici aici pentru ei, cu toată expertiza și cunoștințele noastre, astfel încât ei să se poată țină de planul de business și să reușească”, a declarat Liviu Țului, Director Grup Retail, BCR.

 

Structurat în jurul unor teme de actualitate pentru mediul de afaceri, evenimentul a oferit participanților acces la informații relevante despre finanțare, leadership, context socio-economic actual, oportunități și creștere de business. Antreprenorii au avut ocazia să interacționeze direct cu experți și lideri din domenii complementare, într-un format dinamic și aplicat.

 

Publicitate

Printre speakerii ediției s-au numărat:

  • Alexandru Vasilache, Director, Teatrul „Mihai Eminescu” – „Arta de a construi succesul: când cultura întâlnește business-ul”
  • Valeriu Iftime, Președinte, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani – „Direcții strategice pentru dezvoltarea inteligentă a județului Botoșani”
  • Mihai Zant, Coach & Trainer – „Liderii buni se văd în vremuri dificile”
  • Andrei Ovidiu Păun, Coordonator Zonal Micro, BCR – „Soluții inteligente de protecție și finanțare pentru antreprenori”
  • Vasile Asandei, Director General, ADR Nord-Est – „Accesarea fondurilor nerambursabile prin Programul Regional Nord-Est, PNS și PNRR”
  • Petronela Ciobanu, Consultant fiscal & Managing Partner, Expert Mind Iași – „Modificări fiscale și oportunități de optimizare pentru antreprenori”

Evenimentul a fost moderat de Liviu Țului, Director Grup Retail, BCR.

 

“Într-un mediu economic dinamic și adesea imprevizibil, CCIA Botoșani rămâne un partener de încredere pentru toți antreprenorii din județ. Vom continua să oferim acces la programe de formare și evenimente care să inspire și să motiveze afacerile locale să își atingă potențialul maxim.

 

Felicităm toți participanții la evenimentul “Dezvoltă afaceri inteligente. Tine-te de plan, vei reuși” pentru implicarea activă și îi încurajăm să rămână conectați la comunitatea noastră de business, unde vor găsi mereu sprijin, informații relevante și oportunități de creștere” . Valeriu Iftime, președinte CCIA Botosani.

 

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de networking și schimb de bune practici, oferind participanților oportunitatea de a consolida parteneriate și de a explora noi direcții de colaborare.

 

Prin inițiativele dedicate antreprenorilor, BCR își asumă un rol activ în dezvoltarea economică pe termen lung a României. Banca este unul dintre principalii parteneri ai celor mai importante evenimente de business din România, așa cum sunt IQ DIGITAL și  FOMO. Prin astfel de parteneriate, BCR contribuie la creșterea competențelor antreprenoriale, la accelerarea transformării digitale și la consolidarea unei culturi de business orientate spre inovație și responsabilitate.

 

De asemenea, în perioada 1 aprilie – 31 august 2025, BCR și George pentru afacerea ta au pregătit microantreprenorilor o ofertă unică la pachetul de cont curent de business în lei, credite digitale și non-digitale, polița de asigurare, POS și multe altele. Mai multe informații despre campania “Ține-te de plan. Vei reuși!” pot fi găsite pe site-ul BCR.

Citeste mai mult

Eveniment

Tainele pădurii, dezvăluite elevilor de la Liceul Trușești. ,,Profesorii” au fost reprezentanții ocolului silvic din zonă

Publicat

Publicitate

În cadrul Programului Săptămâna Verde, reprezentanții Ocolului Silvic Trușești au primit vizita elevilor de la Liceul „Demostene Botez” Trușești, în cadrul căreia a fost prezentat modul de organizare și funcționare a unui ocol silvic, precum și rolul acestuia în gestionarea durabilă a pădurii. Șeful ocolului, ing. Danilă Marius, dar și inginerii Ciobanu Cătălin, Mateescu Valdi, Spulber Alexandru și Pavăl Octavian le-au descris elevilor activitățile desfășurate în cadrul ocolului pe linie de regenerare a pădurii, lucrările de îngrijire și conducere a pădurii, vânătoare, recoltarea altor produse ale pădurii cum sunt ciupercile, plantele medicinale și fructele de pădure, dar și principalele specii forestiere întâlnite în zonă. Atenția copiilor a fost maximă atunci când au fost prezentate instrumentele principale întâlnite în activitatea zilnică: clupa forestieră cu care se masoară diametrele arborilor, clinometrul și dendrometrul cu pendul pentru măsurarea înălțimilor, precum și ciocanele de marcare a arborilor. Copiii trebuie să cunoască natura, să o respecte și să o sprijine în așa fel încât să o transforme în normativele unei bune relații de prietenie om-natură. Astăzi a fost predată una dintre cele mai frumoase lecții: să fie precum copacii, cu rădăcini adânci, mereu cu picioarele pe Pământ și să continue să crească indiferent de greutăți!

Comunicat de presă

Citeste mai mult

Eveniment

9 Mai, zi cu dublă însemnătate: Independența României și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial

Publicat

Publicitate

9 Mai – o zi cu dublă semnificație pentru români: Ziua Independenței și Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. Proclamarea Independenței în 1877 a marcat nu doar desprinderea de sub suzeranitatea otomană, ci și un moment definitoriu în conturarea României moderne și afirmarea ei ca stat suveran pe plan internațional, scrie alba24.ro.

Pe 9 mai 1877, România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman, marcând unul dintre cele mai importante momente din istoria națională.

Acest act curajos a reprezentat culminarea unui îndelungat proces istoric și a unor aspirații naționale care au animat generații de români.

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: „suntem independenţi, suntem naţiune de sine statatoare”.

Independenţa astfel proclamată trebuia consfințită şi apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene

Publicitate

Ziua Independenței României – 9 mai 1877

Pe 9 mai 1877, România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman, marcând unul dintre cele mai importante momente din istoria națională.

Acest act curajos a reprezentat culminarea unui îndelungat proces istoric și a unor aspirații naționale care au animat generații de români.

Independența a fost proclamată de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu în fața Parlamentului României, după ce cu o zi înainte Senatul votase o moțiune care recunoștea starea de război cu Imperiul Otoman.

În discursul său istoric, Kogălniceanu a declarat: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”.

Contextul acestui moment crucial a fost războiul ruso-turc din 1877-1878, în care România a ales să participe alături de Rusia împotriva Imperiului Otoman.

Armata română, sub conducerea domnitorului Carol I, a demonstrat un remarcabil curaj în luptele de la Plevna, Rahova și Vidin, confirmând pe câmpul de luptă independența proclamată în Parlament.

Recunoașterea internațională a independenței României a venit prin Tratatul de la Berlin din 1878, deși cu prețul cedării sudului Basarabiei către Imperiul Rus în schimbul Dobrogei.

9 Mai – Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial
La 9 mai 1945, Europa a înregistrat sfârșitul celui mai devastator conflict din istoria modernă, odată cu capitularea necondiționată a Germaniei naziste, marcând victoria Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial pe continentul european.

Actul de capitulare

În noaptea de 8 spre 9 mai 1945, la cartierul general sovietic din Berlin-Karlshorst, feldmareșalul Wilhelm Keitel, reprezentantul Înaltului Comandament al Wehrmachtului, a semnat actul de capitulare în fața reprezentanților marilor puteri aliate: mareșalul Gheorghi Jukov din partea URSS, generalul Carl Spaatz din partea SUA și generalul Jean de Lattre de Tassigny din partea Franței.

Deși o primă capitulare fusese semnată la Reims în 7 mai, Uniunea Sovietică a insistat pentru o ceremonie oficială la Berlin, epicentrul puterii naziste înfrânte.

Un preț uriaș

Victoria a venit după aproape șase ani de lupte sângeroase care au început în septembrie 1939, cu invadarea Poloniei de către Germania nazistă. Al Doilea Război Mondial s-a transformat rapid în cel mai letal conflict din istoria omenirii, provocând între 70 și 85 de milioane de victime, dintre care aproximativ 50 de milioane au fost civili.

Uniunea Sovietică a suferit cele mai mari pierderi umane, cu peste 20 de milioane de morți. Polonia a pierdut aproximativ șase milioane de cetățeni, inclusiv trei milioane de evrei uciși în Holocaust. Germania a pierdut între șapte și nouă milioane de oameni.

Semnificația zilei în contextul european

În timp ce în Occident Victoria este sărbătorită pe 8 mai (VE Day – Victory in Europe Day), în Rusia și în multe țări din fostul bloc sovietic, comemorarea are loc pe 9 mai, datorită diferenței de fus orar în momentul semnării capitulării și tradiției stabilite în perioada sovietică.

Pentru Uniunea Sovietică și, ulterior, pentru Rusia, 9 mai reprezintă „Ziua Victoriei” (День Победы), una dintre cele mai importante sărbători naționale, marcată prin parade militare impresionante, în special în Piața Roșie din Moscova.

În Europa contemporană, 9 mai are o semnificație triplă: marchează Victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, Ziua Independenței României (proclamată în 1877) și Ziua Europei, în amintirea Declarației Schuman din 1950, care a pus bazele integrării europene.

O moștenire complexă

Victoria Aliaților în 1945 a reconfigurat fundamental ordinea mondială, conducând la împărțirea Europei în două blocuri antagoniste în timpul Războiului Rece. Germania a fost divizată, iar Europa de Est a intrat sub influența sovietică pentru următoarele patru decenii.

În același timp, experiența traumatică a războiului a condus la crearea Organizației Națiunilor Unite și a pus bazele cooperării europene care a evoluat ulterior în Uniunea Europeană, cu scopul de a preveni repetarea ororilor războiului pe continentul european.

La aproape opt decenii distanță, 9 mai rămâne o dată care ne amintește atât de oroarea războiului, de sacrificiile imense făcute pentru învingerea fascismului, cât și de aspirația către pace și cooperare între națiunile europene.

Ziua de 9 Mai mai reprezintă și Ziua Europei, care marchează declarația Schuman ce a pus bazele Uniunii Europene (1950).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending