Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (404)

Publicat

acum 2 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AM CITIT, AM REȚINUT

George Santayana: „Un copil educat doar la şcoală e un copil needucat”; John F. Kennedy: „Un copil needucat e un copil pierdut”; vers latin: „Grecia cucerită şi-a cucerit sălbaticul învingător”; Emil Cioran: „Când îţi plouă în suflet, fă-ţi umbrelă dintr-o bucurie”; Sigmund Freud: Primul simptom al prostiei este lipsa totală a ruşinii”; logica japoneză: „Dacă cineva o poate face, şi eu pot. Dacă nimeni nu a putut să o facă, o voi face eu”; logica latină: „Dacă cineva o poate face, să o facă el. Dacă nimeni nu a putut, de ce trebuie să o fac eu?”; Socrate: „Nu pot învăţa pe nimeni nimic. Pot doar să-i fac să gândească”; Paul Valery: „Luciditatea, acest Eden arid”; Mihai Măniuţiu: Aşa cum bătrâneţea nu garantează nimic în materie de artă, nici tinereţea nu garantează nimic în materie de artă”; Mihai Mănuţiu: „Ideologia distruge teatrul. Orice teatru ideologic e mort”; Mihai Banciu: Dintotdeauna în Ţara Românească lupta s-a dat între Corbii Mari şi Vânătorii Mici”; Bertrand Russell: „ Suntem liberi în măsura în care ştim să ne procurăm suficient timp pentru activităţi inteligente”; Adina Popescu: “În România, cel puţin în perioada comunismului, în sistemul de învăţământ, de pildă, existau turme de elevi, nu individualităţi”; Ion Băieşu: „Nu te poţi bărbieri dimineaţa în oglindă dacă nu eşti perfect convins că cel carese reflectă acolo eşti chiar tu”; Confucius: „Cea mai mare glorie nu o dobândeşti atunci când nu eşti doborât niciodată, ci atunci când te ridici după ce ai căzut”; Adrian Cioroianu: „Nu vieţuirea este dificilă la noi, ci convieţuirea”; Albert Einstein: „Cel ce mărşăluieşte vesel în rând cu trupa, deja şi-a câştigat dispreţul meu. I s-a dat ditamai creierul din greşeală, din moment ce măduva spinării i-ar fi fost de ajuns”; D. Drăghicescu: „Moldovenii sunt mai puţin predispuşi la rebeliune decât oltenii”; Ana Blandiana: „Eu cred că suntem un popor vegetal, / Cine-a văzut vreodată / Un copac revoltându-se?”; Adrian Cioroianu: „Stima noastră de sine ar avea de câştigat dacă am renunţa la acest mit al excepţionalismului nostru într-ale negativului”; Jean Cocteau: „Oglinzile ar trebui să mediteze puţin înainte de a ne trimite înapoi imaginile”; Florin Iaru: „După mii de tăieri, coada câinelui nu mai creşte, ca să se agaţe în mărăcini”; William Shakespeare: „Ceea ce vrem să facem, s-o facem atunci când vrem; pentru că acest „vrem” se schimbă şi are scăderi şi amânări”; George Bernard Shaw: „ Oamenii dau întotdeauna vina pe circumstanţe pentru a justifica cine sunt ei. Eu, unul, nu cred în circumstanţe.  Oamenii care răzbat în această lume sunt cei care se ridică şi caută circumstanţele pe care şi le doresc, iar dacă nu le găsesc, le creează”; George Eliot: „Era precum cocoşul; credea că Soarele răsare pentru a-l asculta pe el cum cântă”; George Eliot: “Unii oameni inspiră respect şi încredere. În faţa altora trebuie să venim cu ele gata făcute”; Blaise Pascal: „Inima are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaşte”; Mihai Eminescu: „Şi eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om”;  Constantin Oancă: „Real e faptul că noi trecem prin lume. Adevărat e că lumea trece prin noi”; Albert Camus: „ Toamna este o a doua primăvară când fiecare frunză este o floare”; Albert Camus: „Un intelectual este cineva a cărui minte se veghează pe ea însăşi”; Ion Barbu: „E dat acestui trist norod şi oul sterp ca de mâncare”; Albert Camus: „Viaţa ca şi arta este suma opţiunilor noastre”; John Locke: „În intelect nu există nimic fără să fi fost înainte în simţuri”; Alfred Adler: „Omul ştie mai multe decât înţelege”; Albert Camus: „Timpul ne poartă cu sine, dar vine o clipă când trebuie să-l purtăm”; Ioan Toderiţă: „Amintirea ne leagă. Uitarea vindecă orice amintire”; Nichita Stănescu: „Orbul din mine, marea o presimte”; Ioanid Romanescu: „Poeţii au un fel de n-ar mai fi / poeţii niciodată nimic nu înconjoară / e o ruşine să învingi poeţii / şi sacrilegiu e să-i naşti a doua oară”; David A. Cooper: „În această oglindă vă veţi vedea cum vă vede Dumnezeu”; Ioanid Romanescu: „Poeţii nici nu ştiu ce-nseamnă / a fi nemuritor sau muritor / – cât o cămaşă viaţa lor durează – / poeţii au un paradis al lor”; proverb african: „Este nevoie de un sat ca să creşti un copil”; Ioanid Romanescu: „Pe harta sufletului vostru eu reprezint o cazemată pentru flori şi candoare”; Ioanid Romanescu: „Poeţii când există e-o minune / poeţii nu se nasc ei sunt născuţi / poeţii nici nu dorm numai visează / poeţii niciodată nu-s prea mulţi”; Bogdan Creţu: „Poezia nu e discurs estetizant şi atât, poezia adevărată nu se lasă supusă, nu se pune în slujba puterii, nu crede în nimic altceva decât în propria putere de a impune o realitate care să merite onoarea de a fi luată în considerare”; Bogdan Creţu: „Oriunde este posibilă („permisă” chiar) poezia adevărată, se creează o breşă în controlul absolut”; Ioanid Romanescu: „Poeţii n-au religii şi nici zei / poeţii nu aşteaptă pe la uşi / poeţii libertatea nu o sapă / şi-s cei mai îngeri dintre nesupuşi”; Horia Bădescu: „Eugen Simion este, poate,  cea mai seniorială personalitate a criticii româneşti contemporane”; Alexandru Paleologu: „În critică, talent e acelaşi lucru ca şi în literatură. Scriu despre cărţi aşa cum alţii scriu despre amor sau despre ambiţie”; Nichita Stănescu: „Există un mit nătâng al străinătăţii”; Ioanid Romanescu: „Poeţii n-au familii au iubite / poeţii bunăoară sunt cu toţii / cei care lasă lumea pentru alţii / poeţii curg mereu de-a lungul nopţii”; Constantin Coroiu: „Sunt însă şi critici, ca Eugen Simion, care zidesc solid în spaţiul intravilan al Culturii”; Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Omul este un animal care se plictiseşte. Sau,  pentru cei mai religioşi dintre noi, un înger care cască”; Origene: „Am căzut din ceruri pentru că ne-am plictisit de Dumnezeu, desăvârşirea ne-a sastisit”; Pascal: „Toate nenorocirile noastre provin din faptul că nu putem sta singuri în camerele noastre fără să ne plictisim”; Horia Vicenţiu Pătraşcu: „Diferenţa dintre o cultură mică şi o cultură mare stă în răspunsul dat plictiselii”; Goethe: „Limba maternă a Europei este creştinismul”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Redacția Botoșani24.ro vă urează multă sănătate și fericire. 2026 să fie un an mai bun. La mulți ani!

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

La mulți ani!

La trecerea dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către voi, cititorii care ne sunteți alături zi de zi. Fără încrederea voastră, fără mesajele, opiniile și sprijinul constant, Botoșani24 nu ar fi ceea ce este astăzi.

Vă mulțumim că ne citiți, că ne urmăriți, că ne criticați atunci când este nevoie și că rămâneți aproape de noi, indiferent de vremuri. Fiecare zi de muncă în redacție are sens datorită vouă.

Noul An să vă aducă sănătate, liniște în case, oameni dragi aproape și puterea de a merge înainte, chiar și atunci când este greu. Să fie un an cu mai multă speranță, mai multă înțelegere și mai mult bine în comunitatea noastră.

Din suflet, vă dorim ca 2026 să fie un an mai bun, mai blând și mai drept pentru fiecare dintre voi.
La mulți ani!

Redacția Botoșani24.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026

Publicat

acum 10 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.

La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.

Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane.  „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.

Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:

Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi

Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!

Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi

Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.

Publicitate

În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.

În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.

Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (417)

Publicat

acum 10 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

PLUGUŞORUL UNUI PARLAMENTAR

PENTRU EPIGRAMIŞTI

Aho, fraţi parlamentari,

Vă îndemn ca să fiţi tari,

Ţipaţi în lavalieră,

Publicitate

Gura, o mitralieră,

Fiţi mai duri, mai tupeişti,

Trageţi în epigramişti!

Daţi-le cu biciul, măi,

Şi în cap cu zurgălăi…

  Hăi, Hăi!

Se cred că n-au niciun viciu,

Scriu, ce scriu, pe la serviciu,

Eu vă spun că-n scrisul lor

Nu este mai mult umor,

Decât are-un senator

Când vorbeşte la popor,

Au umor de pus pe-o filă,

Nu pe-o sută, ca Dăncilă,

Poanta lor nu face-un ban,

Nu-i ca poanta lui Orban…

Spun de noi, fix la moment,

C-am dormi prin Parlament,

Că mâncăm bani de la stat,

C-am avea amante-n pat,

Comparaţi suntem cu boii,

C-am fi de la coada oii…

Ia pocniţi-i dragi confraţi

Şi să-i ardem la ficaţi…

 Mânaţi, măi, mânaţi!

  Hăi, Hăi!

Vor să ne tragă în ţeapă,

Că n-am şti ce-i aia apă,

C-avem pensia cât carul,

C-am fi fraţi buni cu măgarul,

C-avem mii de dependinţe

Şi n-am da pe la şedinţe,

Ţelurile ne-ar fi mici

Şi c-am fi doar măscărici…

Ia pocniţi-i, măi, din bici!

Hăi, Hăi!

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Trei mandate de percheziție domiciliară puse în aplicare de polițiștii de la Darabani

Publicat

acum 11 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în localitatea Darabani, la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

Astfel, la domiciliul unui bărbat, de 52 de ani, au fost identificate peste 5.000 de articole pirotehnice, interzise la deținere, precum și aproximativ 430 de pachete de țigarete, de proveniență Republica Moldova.

 

Atât cantitatea de 110 kg de materiale pirotehnice cât și cele 430 de pachete de țigarete au fost ridicate de polițiști, în vederea continuării cercetărilor.

 

Publicitate

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending