Connect with us

Actualitate

Răscoala de la 1907: Moldova, Muntenia și Oltenia

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Izbucnită la 8/21 februarie 1907 în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, denumire ce întruchipa generic toate privaţiunile şi suferinţele ţărănimii, răscoala ţărănească avea să cuprindă mare parte din judeţele Moldovei, cu un apogeu între 6/19 şi 9/22 martie, amintește AGERPRES. Unda de şoc a revoltei a ajuns, apoi, în Muntenia şi Oltenia, îndeosebi în judeţele Râmnicu-Sărat, Buzău, Teleorman, Vlaşca, Olt şi parţial în Argeş, Dâmboviţa şi Prahova. Principalul focar al răscoalei din Oltenia a fost judeţul Dolj, cu evenimente violente în judeţele Mehedinţi şi Romanaţi, potrivit volumului V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis”, https://muzeubt.ro.

„De mai bine de zece ani noi am îndurat mari încercări, persecuţii şi am fost speculaţi şi trataţi mai rău decât robii (…). Angajamentele nu se respectă niciodată după cum este scris pe hârtie şi nouă ni se dă ca hrană (…) mămăligă de popuşoi stricaţi, brânză roşie iute şi cu viermi, curechi şi castraveţi împuţiţi, din care cauză cea mai mare parte dintre noi ne-am îmbolnăvit de pelagră. (…) Vitele noastre de asemenea niciodată nu au avut imaş suficient, ba chiar nici apă (…)”. – Din petiţia către prefectul judeţului Botoşani a locuitorilor comunei Flămânzi, din februarie 1907. (volumul V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis” lansat de Muzeul Judeţean Botoşani, https://muzeubt.ro)

Primele mişcări ţărăneşti mai însemnate au avut loc în judeţele Dorohoi şi Iaşi între 22 februarie/7 martie-23 februarie/8 martie iar începând din 28 februarie/13 martie, ţăranii au pornit deschis la luptă împotriva moşierilor. Cete de ţărani au ocupat Podu Ilioaiei şi Târgu Frumos din judeţul Iaşi. La 3/16 martie a avut loc prima mare ciocnire dintre răsculaţi şi armată la Paşcani, unde au luat parte, alături de ţărani, muncitori ceferişti de la depoul local; aceştia au eliberat din trenul unde erau închişi, pe ţăranii arestaţi. Peste 2.000 de ţărani răsculaţi au pătruns în Botoşani, la 4/17 martie. Au avut loc ciocniri sângeroase cu armata şi au fost ucişi primii ţărani răsculaţi, între 6/19 şi 9/22 martie înregistrându-se un apogeu al răscoalei în Moldova. La 11/24 martie a avut loc o manifestaţie pentru pământ a cărăuşilor din portul Galaţi. Armata a tras în manifestanţi, ucigând 15 din rândurile acestora, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

„În ziua de 4 februarie, Gheorghe Gh. Constantinescu [n.n.- administratorul moşiei Flămânzi] s-a întâlnit la iarmarocul din Flămânzi cu mai mulţi locuitori din comuna Frumuşica cărora le-a spus că pe ziua de 8 februarie să se adune în ograda administraţiei moşiei Flămânzi pentru a face cu ei învoielile agricole pentru vara anului curent. ( … ) În noaptea de 7-8 februarie, le-a făcut cunoscut prin vătăjei şi feciori boiereşti a se aduna pe ziua de 8 februarie (…). În ziua de 8 februarie s-au adunat la primăria comunei Flămânzi de dimineaţă 400-500 locuitori din comuna Flămânzi şi o parte din comuna Copălău şi alte sate ce cad pe teritoriul moşiei Flămânzi cu anexele ei. (…). Între orele 10-11 a trecut pe dinaintea primăriei Gh. Constantinescu, administratorul, cu trăsura la administraţia moşiei; ajunşi aice, după ora 12 p.m. li s-a comunicat că nu este aici, „ci a plecat la cumnatul său C. Ciomei, secretarul primăriei, la masă … „; ţăranii s-au sfătuit să-l aducă cu forţa; pe la orele 13 şi jumătate, Ciomei pleacă de acasă înspre primărie; locuitorii i-au spus să-l cheme; „sătenii erau foarte mulţi adunaţi în drum, înaintea porţii”; un locuitor s-a dus să-l cheme afară; apoi s-a dus un altul, care ameninţă că „dacă nu iese afară să vorbească cu ei îi devastează casa (n.n. – casa secretarului Ciomei) şi îi dau foc”; Gh.Gh. Constantinescu a ieşit, spunând că va veni arendaşul Fischer pentru a încheia învoielile; unii au ripostat, „că, dacă e administrator, pentru ce i-a chemat să stea flămânzi toată ziua”; unul din ei, Ioan Dumitru Dolhescu, l-a smucit de pe cerdac şi apoi alţii pentru a-l aduce cu forţa la primărie (…) Ioan N. Dolhescu susţine că Gh. Gh. Constantinescu l-a lovit pe dânsul cu o piatră în ochi (…). Grigore Th. Roman Grosu, Trifan Th. Roman Grosu şi pe urmă cu toţii i-au maltrat foarte grav cu beţele în cap (…) Gh.Gh. Constantinescu, având incapacitate de lucru 15 zile după certificatul medico-legal (…). După ce l-au maltratat pe Gh.Gh. Constantinescu, s-au dus o parte din ei în ograda administraţiei moşiei, pentru a-l găsi pe contabilul moşiei, pentru a trata cu d-sa şi, negăsindu-l, au luat la goană pe doi evrei (…). Cancelaria moşiei n-au devastat-o (…). S-a cerut ajutorul armatei în ziua de 4 martie (…). Ni s-au trimis 2 escadroane de cavalerie în Hârlău; azi se află 1 batalion din Regimentul 13 „Ştefan cel Mare” în Hârlău, 1 escadron din Regimentul 8 Călăraşi la Deleni, 1 la Tg. Frumos, 50 vânători din batalionul 8 Ia Cristeşti, pentru a-i împiedica pe răzvrătiţii din comuna Băluşeni ce voiau să vie la Cristeşti şi 1 companie de 180 oameni în comunele Tudora şi Poiana Lungă pentru a-i împiedica pe răzvrătiţii din plasa Siret şi judeţul Suceava ce încercau a răscula aceste două comune”.- Raportul către prefectul judeţului Botoşani al inspectorului comunal al plăşii Hîrlău, care comunica rezultatele cercetărilor întreprinse în urma telegramei lui Gh. Gh. Constantinescu. (volumul V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis” lansat de Muzeul Judeţean Botoşani, https://www.muzeubt.ro/)

Răscoala a avut o mai mare intensitate în Muntenia şi Oltenia decât în Moldova. Reacţiei violente a ţăranilor privind lipsa de pământ şi faţă de condiţiile aspre impuse de către moşieri şi arendaşi prin tocmelile de arendare, i s-a adăugat şi chemarea sub arme a rezerviştilor, la 8/21 martie, pentru a înăbuşi violenţele din Moldova. Tulburările au izbucnit tocmai în acele judeţe în care rezerviştii au refuzat să se ducă la regimentele lor. În 12/25 martie, coloane de răsculaţi din judeţele Vlaşca şi Teleorman s-au îndreptat spre Bucureşti. Răscoala a atins intensitatea maximă între 12/25 şi 15/28 martie în Oltenia, unde au avut loc încleştări masive între ţărani şi armată şi soldate cu zeci de morţi şi răniţi.

În lupta lor pentru dreptate socială, ţăranii au adresat petiţii, au distrus registrele de proprietate, au incendiat conace, au ridicat unele puncte de rezistenţă întărite, au distrus căi de comunicaţii. O bună parte a intelectualilor, între care Nicolae Iorga, Ioan Cantacuzino, Dimitrie Voinov, George Coşbuc, I.L. Caragiale, Vasile M. Kogălniceanu, s-au solidarizat cu răsculaţii, cerând să li se facă dreptate. Tăvălugul devastator trebuia oprit, astfel că guvernul conservator condus de Gheorghe Gr. Cantacuzino a fost nevoit să-şi dea demisia.

Publicitate

La 12/25 martie 1907, un guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza, a depus jurământul. În acest guvern, Ion I.C. Brătianu a preluat conducerea Ministerului de Interne, generalul Alexandru Averescu fiind numit la Ministerul de Război. Liberalii, care până atunci îi acuzaseră pe conservatori de incapacitate, şi-au început guvernarea cu promisiuni. În Manifestul dat publicităţii la 15/28 martie 1907, guvernul aducea la cunoştinţa ţăranilor că „regele a încuviinţat” luarea unor măsuri pentru „a îndestula cereri drepte şi legitime”, între care: desfiinţarea taxei de 5 lei, a legii pentru asigurarea în contra lipsei de porumb provenite din secetă, a taxei către stat pentru decalitrul de vin; arendarea pământului satului şi aşezămintelor publice direct la ţărani; întărirea băncilor populare; o nouă lege a învoielilor agricole; o lege pentru înfiinţarea Casei Rurale ş.a. Manifestul exprima, totodată, hotărârea de „a înfrâna cu energie neorânduielile şi a pedepsei cu asprime pe cei care ar căuta să se folosească de prădăciuni”, se arată în volumul „Carol I”. „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947”) (Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, 2004).

Promisiunile nu vizau, însă, problema fundamentală, aceea a lipsei de pământ, în schimb ameninţările au fost puse imediat în faptă, ajungându-se la una dintre cele mai crunte represiuni din întreaga istorie a României. Între 15/28 martie şi 31 martie/13 aprilie au avut loc expediţii de represiune armată a ţăranilor răsculaţi, sub comanda generalului Alexandru Averescu, soldate cu numeroase victime şi arestări. S-a recurs la metodele cele mai mai nemiloase, mergând până la bombardarea satelor de către artilerie, pentru a redobândi controlul asupra acestora.

Numărul victimelor nu a putut fi stabilit cu exactitate. Ziarul „Adevărul”, condus de C. Mille, adversar înverşunat al Brătienilor, a indicat 11.000 de morţi, cifră care este susţinută şi de istoricul Keith Hitchins, în lucrarea „România 1866-1947” (Editura Humanitas, 2017); Ion I.C. Brătianu declara în Parlament că fuseseră ucişi 419 ţărani; Nicolae Iorga scria despre „mii de ţărani împuşcaţi”; regele Carol I spunea ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti că „cifra era de ordinul multor mii”, potrivit volumului „Carol I”. „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947”) (Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, 2004).

În volumul „De la independenţă la Marea Unire (1878-1918)” (vol. VII, Tom II, coordonator acad. Gheorghe Platon, Editura Enciclopedică, 2003) se precizează că: „Rezultatul general al represiunii s-a soldat cu mii de victime, la care s-au adăugat zecile de mii de arestaţi, urmăriţi şi judecaţi, pentru participare directă sau adeziune la răscoală”.

La 23 decembrie/5 ianuarie 1908 a fost adoptată o nouă lege pentru învoieli agricole, care prevedea două feluri de învoieli: în bani sau în dijmă de-a valma, interzicând formal munca sau dijma la tarla, precum şi dările suplimentare în natură, bani sau muncă. Totodată, noua lege mai prevedea: limitarea dreptului de arendare la 20 ha, înregistrarea obligatorie a contractelor colective dintre proprietarii funciari şi ţărani, durata contractelor pentru cei ce se angajau a efectua munca numai la un an, valabilitatea numai a contractelor scrise, fixarea prin lege a preţului maxim al arendei pământului şi minimum de salarii pentru muncitorii agricoli, constituirea islazurilor comunale prin vânzarea de bunăvoie între proprietari şi comună. Legea a ameliorat întrucâtva situaţia ţăranilor, deşi proprietarii funciari şi arendaşii au eludat sistematic aplicarea prevederilor legii, iar ţăranii, neavând suficient pământ de muncă, au fost nevoiţi să accepte condiţiile impuse de cei dintâi, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Sursa: AGERPRES

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Tânăr de 27 de ani, din municipiul Botoșani, băgat în spital după un scandal potolit cu mascații

Publicat

acum 25 de minute

luni, 10.03.2025

de

Publicitate

Duminică, în jurul orei 12:00, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au fost sesizați cu privire la faptul că un tânăr, de 24 de ani, din municipiul Botoșani, ar fi pătruns în incinta unui local public, având asupra sa un obiect tăietor și l-ar fi lovit pe unul dintre clienți.

 

Victima, un tânăr, de 27 de ani, a fost transportat la o unitate spitalicească pentru acordarea de îngrijiri medicale, având leziuni superficiale la nivelul umărului și capului, refuzând internarea.

 

În zona comiterii faptei au fost direcționate mai multe echipaje de poliție, fiind demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă la omor.

 

Publicitate

Totodată, pentru prevenirea unor fapte ce puteau pune în pericol ordinea și liniștea publică ori siguranța celorlalți cetățeni, întrucât cunoștințe ale victimei au fost identificate atât în zona comiterii faptei, cât și la unitatea spitalicească, a fost dispusă intervenția polițiștilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

 

Scopul acestora a fost preventiv, nefiind înregistrate incidente grave care să pună în pericol ordinea publică.

 

Urmează ca victima să fie supusă examinării medico-legale, pentru stabilirea numărului de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare.

 

Tânărul de 24 de ani, bănuit de comiterea faptei s-a sustras cercetărilor, fiind identificat astăzi, în jurul orei 09:30, ca urmare a activităților specifice desfășurate de polițiști. Acesta a fost condus la sediul poliției pentru audieri.

 

În continuare, polițiștii de investigații criminale, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani efectuează activități specifice pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs fapta.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Pelerinaj cu sfintele icoane, în jurul bisericii ctitorite pe Preafericitul Teoctist Arăpașu, din satul Victoria

Publicat

acum 53 de minute

luni, 10.03.2025

de

Publicitate

Sfinții 40 de Mucenici au fist cinstiți în biserica ctitorită de Preafericitul Patriarh Teoctist. 

Copiii Școlii Primare nr 3 Victoria, coordonați de cadrele didactice înv. Azamfirei Anamaria și educ. Nechifor Carmen în colaborare cu doamna Florentina Melinte coordonatoare a Asociației,, Nectarie și prietenii,, au realizat mărțișoare pe care le-au dăruit mămicilor și tuturor doamnelor prezente la biserică.

Fiind prima duminică din post denumită și duminica ortodoxiei, după ce au terminat de împărțit mărțișoarele copiii însoțiți de cei prezenți au primit câte o icoană și îmbrăcati în straie de sărbătoare au pornit într-o scurtă procesiune în jurul bisericii.

Drept răsplată pentru munca depusă în realizarea mărțișoarelor, copilașii au primit câte un sfintisor – un desert specific zilei. Aceștia au fost gătiți cu trudă de către doamna preoteasa, ajutată de două doamne din parohie. ,, Preacuratului Tau chip ne inchinam, Bunule, cerand iertare de gresalele noastre, Hristoase Dumnezeule; ca de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe cruce, ca sa izbavesti din robia vrajmasului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu multumire strigam Tie: toate le-ai umplut de bucurie, Mantuitorul nostru, Cel ce ai venit sa mantuiesti lumea”, Troparul Duminicii Ortodoxiei.

Comunicat de presă

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Evenimente astronomice importante în a doua jumătate a lunii martie 2025: Luna sângerie, echinocțiul de primăvară, aurore boreale

Publicat

acum 2 ore

luni, 10.03.2025

de

Publicitate

Evenimente astronomice importante în a doua jumătate a lunii martie 2025. Alături de echinocțiul de primăvară, vor fi ”luna sângerie”, dar și o activitate intensă a aurorelor boreale, în emisfera nordică.

Anul 2024 este marcat de evenimente astronomice importante, precum eclipse, alinieri de planete, curenți de meteori, dar și fenomene rare.

Evenimente astronomice 2025: Luna „sângerie”

„Luna sângerie” este de fapt o eclipsă lunară, potrivit Space. Este un fenomen în care Luna, în rotaţia sa din jurul Terrei, intră în umbra planetei.

În cazul eclipsei lunare, Luna poate fi întunecată, fiind invizibilă pe cer, sau poate căpăta o culoare în funcţie de refexia luminii solare: gri, maro, roşie-cărămiziu, gălbuie, oranj sau roşu aprins. Culoarea este roşie pentru că lumina venită de la Soare trece prin atmosfera Pământului, notează Mediafax.

Radiaţia cu lungimi de undă mai mici este împrăştiată mai puternic. Asta explică culoarea albastră a cerului văzut de pe Pământ.

Acelaşi efect are loc şi la apus şi la răsărit, când Soarele se vede mai roşu sau sângeriu, pentru că în drumul razant al luminii lungimile de undă mai mari sunt mai intensificate. Cantitatea de lumină refractată depinde de cantitatea de praf din norii care se află în atmosferă.

Publicitate

În 13/14 martie 2025, va fi eclipsă totală de Lună, atunci când poate fi observată ”luna sângerie”.  Eclipsa va dura peste trei ore și jumătate, iar faza de „Lună Sângerie” va fi vizibilă timp de mai bine de o oră.  Va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.

Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează astrobarlad.com.

Evenimente astronomice 2025: Alte eclipse

În 29 martie 2025, va fi eclipsă parțială de Soare. Luna va acoperi până la 93% din discul solar. Va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar din partea vestică și nord-vestică.

În 7 septembrie, va fi eclipsă totală de Lună. Va fi vizibilă din Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa, Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă seara. Aceasta este singura eclipsă vizibilă în condiții foarte bune, din România. Va dura aproximativ trei ore și jumătate, iar faza totală va fi mai lungă decât cea din martie.

Ultima eclipsă a anului va fi o eclipsă parțială de Soare, pe 21 septembrie, vizibilă din Antarctica și Oceania, când Luna va acoperi până la 79% din Soare. Nu va fi vizibilă din România.

Echinocțiul de primăvară – 20 martie

La echinocțiu, durata zilei este aproape egală cu cea a nopții. Apoi, zilele devin mai lungi, iar nopțile mai scurte, pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de vară (21 iunie)

Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice, ce durează circa 92 de zile, potrivit Agerpres.

Echinocţiul are loc de două ori pe an, în martie (echinocţiul de primăvară) şi în septembrie (echinocţiul de toamnă). Denumirea populară a fenomenului astronomic este Tât Înainte, respectiv Târ Înapoi.

Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată în fiecare an, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei, în continuă creştere, este mai mare decât cea a nopţii, aflată în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

 Momentul în care ziua devine egală cu noaptea

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradiţiile spirituale afirmă că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat

. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Aurore boreale

În 2025, datorită activității solare intense, vom putea observa aurore boreale chiar și în zone unde acestea sunt rareori vizibile, notează adevărul.ro. După ce Soarele a atins maximul său de activitate în 2024, furtunile geomagnetice vor deveni frecvente, creând condiții ideale pentru spectacolele luminoase de pe cer.

Aurora boreală apare atunci când particulele solare interacționează cu câmpul magnetic al Pământului. În timpul echinocțiilor, există o probabilitate mai mare de interacțiuni favorabile între orientarea magnetică a vântului solar și câmpul magnetic al Pământului, deoarece polii magnetici ai Pământului sunt într-un unghi drept față de direcția fluxului vântului solar.

„Câmpul magnetic al Pământului și câmpul magnetic al Soarelui sunt în esență mai bine aliniate la echinocții”, a explicat un cercetător.

Acest fenomen are loc mai mult în timpul primăverii și toamnei, iar de această dată vom putea vedea aurore boreale timp de mai multe săptămâni, potrivit antena3.ro

Inelele planetei Saturn, invizibile

Pe 23 martie 2025, vom asista la un fenomen spectaculos – dispariția vizuală a inelelor lui Saturn. Acest eveniment, numit „traversarea planului inelelor”. Are loc aproximativ o dată la 15 ani, când inelele se aliniază perfect pe orizontală față de Pământ și Soare, devenind practic invizibile.

Cu toate acestea, Saturn va fi în conjuncție cu Soarele pe 12 martie, ceea ce va face dificilă observarea sa timp de aproape o lună și jumătate. În noiembrie 2025, inelele vor apărea din nou foarte subțiri, oferind o a doua șansă de a le observa într-o poziție aproape invizibilă. Următoarea ocazie de a vedea acest fenomen va fi abia în 2038.

Citeste mai mult

Eveniment

Măsuri de ordine publică pentru meciul dintre F.C. Botoșani și Unirea Slobozia

Publicat

acum 2 ore

luni, 10.03.2025

de

Publicitate

Luni, 10 martie 2025, va avea loc meciul de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și Unirea Slobozia.
Partida, contând pentru ultima etapă din sezonul regulat a Superligii României, se va desfășura pe stadionul municipal din Botoșani și va începe la ora 17.00.

Pentru menținerea ordinii și siguranței publice, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău si Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor forma un dispozitiv integrat, acționând alături de celelalte structuri teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne. Scopul principal este asigurarea unui climat de securitate optim atât în zona stadionului, cât și pe traseele de deplasare ale suporterilor.

Pentru prevenirea introducerii în stadion a materialelor pirotehnice și a altor obiecte interzise conform legislației în vigoare, se vor aplica măsuri suplimentare de control al autovehiculelor care intră în incinta arenei sportive. De asemenea, spectatorii vor fi supuși unui control corporal preventiv înainte de accesul pe stadion, care va fi permis începând cu ora 15:00.

Recomandăm tuturor celor care doresc să asiste la meci să se prezinte din timp la porțile de acces pentru a evita aglomerația și pentru a facilita intrarea tuturor spectatorilor înainte de startul partidei.

Recomandări pentru spectatori:

Pentru evitarea incidentelor, jandarmii transmit următoarele recomandări:
* Colaborați cu forțele de ordine pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerațiilor la accesul în stadion.
* Evitați implicarea în incidente care pot perturba ordinea și liniștea publică și delimitați-vă de orice formă de violență. Orice încălcare a legii va fi sancționată ferm de către forțele de ordine.
Pentru a preveni situațiile neplăcute, reamintim că:
* Este interzis accesul în stadion cu obiecte pirotehnice și orice tip de recipient cu capac.
* Este interzisă afișarea de inscripții care instigă la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, la discriminare ori violență.
* Spectatorii nu au voie să staționeze pe coronamentul arenei sportive sau pe scările de acces către scaune, pentru a nu bloca intervenția pompierilor în caz de urgență.
* Este strict interzisă pătrunderea spectatorilor pe terenul de joc, atât în timpul partidei, cât și după finalul acesteia.

Publicitate

Prevederi legale și sancțiuni:

Recomandăm tuturor participanților să adopte un comportament civilizat și să respecte legislația în vigoare. În acest sens, reamintim câteva dintre prevederile Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive:
Art. 20 – Spectatorilor le este interzis:
* m) să comită acte sau gesturi obscene, să adreseze injurii, expresii jignitoare ori amenințări cu violență la adresa altor spectatori, oficiali, jucători sau bunurile acestora;
* n) să profereze injurii, expresii jignitoare sau vulgare la adresa forțelor de ordine sau a personalului de securitate.
Conform art. 22 din Legea nr. 4/2008, aceste fapte constituie contravenții dacă nu au produs vătămări corporale sau pagube materiale. Sancțiunile sunt:
* Amendă între 150 și 400 lei sau 70-120 ore de muncă în folosul comunității.
* Pentru amenințarea forțelor de ordine (art. 20, lit. o), amenda este între 250 și 750 lei, iar sancțiunea complementară prevede 100-150 ore de muncă în folosul comunității și interzicerea accesului la competițiile sportive timp de 6 luni.
Forțele de ordine asigură condițiile necesare pentru desfășurarea meciului în siguranță, protejând toți participanții și persoanele aflate în spațiul public, atât înainte de startul partidei, cât și după finalul acesteia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending