Izbucnită la 8/21 februarie 1907 în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, denumire ce întruchipa generic toate privaţiunile şi suferinţele ţărănimii, răscoala ţărănească avea să cuprindă mare parte din judeţele Moldovei, cu un apogeu între 6/19 şi 9/22 martie, amintește AGERPRES. Unda de şoc a revoltei a ajuns, apoi, în Muntenia şi Oltenia, îndeosebi în judeţele Râmnicu-Sărat, Buzău, Teleorman, Vlaşca, Olt şi parţial în Argeş, Dâmboviţa şi Prahova. Principalul focar al răscoalei din Oltenia a fost judeţul Dolj, cu evenimente violente în judeţele Mehedinţi şi Romanaţi, potrivit volumului V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis”, https://muzeubt.ro.
„De mai bine de zece ani noi am îndurat mari încercări, persecuţii şi am fost speculaţi şi trataţi mai rău decât robii (…). Angajamentele nu se respectă niciodată după cum este scris pe hârtie şi nouă ni se dă ca hrană (…) mămăligă de popuşoi stricaţi, brânză roşie iute şi cu viermi, curechi şi castraveţi împuţiţi, din care cauză cea mai mare parte dintre noi ne-am îmbolnăvit de pelagră. (…) Vitele noastre de asemenea niciodată nu au avut imaş suficient, ba chiar nici apă (…)”. – Din petiţia către prefectul judeţului Botoşani a locuitorilor comunei Flămânzi, din februarie 1907. (volumul V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis” lansat de Muzeul Judeţean Botoşani, https://muzeubt.ro)
Primele mişcări ţărăneşti mai însemnate au avut loc în judeţele Dorohoi şi Iaşi între 22 februarie/7 martie-23 februarie/8 martie iar începând din 28 februarie/13 martie, ţăranii au pornit deschis la luptă împotriva moşierilor. Cete de ţărani au ocupat Podu Ilioaiei şi Târgu Frumos din judeţul Iaşi. La 3/16 martie a avut loc prima mare ciocnire dintre răsculaţi şi armată la Paşcani, unde au luat parte, alături de ţărani, muncitori ceferişti de la depoul local; aceştia au eliberat din trenul unde erau închişi, pe ţăranii arestaţi. Peste 2.000 de ţărani răsculaţi au pătruns în Botoşani, la 4/17 martie. Au avut loc ciocniri sângeroase cu armata şi au fost ucişi primii ţărani răsculaţi, între 6/19 şi 9/22 martie înregistrându-se un apogeu al răscoalei în Moldova. La 11/24 martie a avut loc o manifestaţie pentru pământ a cărăuşilor din portul Galaţi. Armata a tras în manifestanţi, ucigând 15 din rândurile acestora, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
„În ziua de 4 februarie, Gheorghe Gh. Constantinescu [n.n.- administratorul moşiei Flămânzi] s-a întâlnit la iarmarocul din Flămânzi cu mai mulţi locuitori din comuna Frumuşica cărora le-a spus că pe ziua de 8 februarie să se adune în ograda administraţiei moşiei Flămânzi pentru a face cu ei învoielile agricole pentru vara anului curent. ( … ) În noaptea de 7-8 februarie, le-a făcut cunoscut prin vătăjei şi feciori boiereşti a se aduna pe ziua de 8 februarie (…). În ziua de 8 februarie s-au adunat la primăria comunei Flămânzi de dimineaţă 400-500 locuitori din comuna Flămânzi şi o parte din comuna Copălău şi alte sate ce cad pe teritoriul moşiei Flămânzi cu anexele ei. (…). Între orele 10-11 a trecut pe dinaintea primăriei Gh. Constantinescu, administratorul, cu trăsura la administraţia moşiei; ajunşi aice, după ora 12 p.m. li s-a comunicat că nu este aici, „ci a plecat la cumnatul său C. Ciomei, secretarul primăriei, la masă … „; ţăranii s-au sfătuit să-l aducă cu forţa; pe la orele 13 şi jumătate, Ciomei pleacă de acasă înspre primărie; locuitorii i-au spus să-l cheme; „sătenii erau foarte mulţi adunaţi în drum, înaintea porţii”; un locuitor s-a dus să-l cheme afară; apoi s-a dus un altul, care ameninţă că „dacă nu iese afară să vorbească cu ei îi devastează casa (n.n. – casa secretarului Ciomei) şi îi dau foc”; Gh.Gh. Constantinescu a ieşit, spunând că va veni arendaşul Fischer pentru a încheia învoielile; unii au ripostat, „că, dacă e administrator, pentru ce i-a chemat să stea flămânzi toată ziua”; unul din ei, Ioan Dumitru Dolhescu, l-a smucit de pe cerdac şi apoi alţii pentru a-l aduce cu forţa la primărie (…) Ioan N. Dolhescu susţine că Gh. Gh. Constantinescu l-a lovit pe dânsul cu o piatră în ochi (…). Grigore Th. Roman Grosu, Trifan Th. Roman Grosu şi pe urmă cu toţii i-au maltrat foarte grav cu beţele în cap (…) Gh.Gh. Constantinescu, având incapacitate de lucru 15 zile după certificatul medico-legal (…). După ce l-au maltratat pe Gh.Gh. Constantinescu, s-au dus o parte din ei în ograda administraţiei moşiei, pentru a-l găsi pe contabilul moşiei, pentru a trata cu d-sa şi, negăsindu-l, au luat la goană pe doi evrei (…). Cancelaria moşiei n-au devastat-o (…). S-a cerut ajutorul armatei în ziua de 4 martie (…). Ni s-au trimis 2 escadroane de cavalerie în Hârlău; azi se află 1 batalion din Regimentul 13 „Ştefan cel Mare” în Hârlău, 1 escadron din Regimentul 8 Călăraşi la Deleni, 1 la Tg. Frumos, 50 vânători din batalionul 8 Ia Cristeşti, pentru a-i împiedica pe răzvrătiţii din comuna Băluşeni ce voiau să vie la Cristeşti şi 1 companie de 180 oameni în comunele Tudora şi Poiana Lungă pentru a-i împiedica pe răzvrătiţii din plasa Siret şi judeţul Suceava ce încercau a răscula aceste două comune”.- Raportul către prefectul judeţului Botoşani al inspectorului comunal al plăşii Hîrlău, care comunica rezultatele cercetărilor întreprinse în urma telegramei lui Gh. Gh. Constantinescu. (volumul V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis” lansat de Muzeul Judeţean Botoşani, https://www.muzeubt.ro/)
Răscoala a avut o mai mare intensitate în Muntenia şi Oltenia decât în Moldova. Reacţiei violente a ţăranilor privind lipsa de pământ şi faţă de condiţiile aspre impuse de către moşieri şi arendaşi prin tocmelile de arendare, i s-a adăugat şi chemarea sub arme a rezerviştilor, la 8/21 martie, pentru a înăbuşi violenţele din Moldova. Tulburările au izbucnit tocmai în acele judeţe în care rezerviştii au refuzat să se ducă la regimentele lor. În 12/25 martie, coloane de răsculaţi din judeţele Vlaşca şi Teleorman s-au îndreptat spre Bucureşti. Răscoala a atins intensitatea maximă între 12/25 şi 15/28 martie în Oltenia, unde au avut loc încleştări masive între ţărani şi armată şi soldate cu zeci de morţi şi răniţi.
În lupta lor pentru dreptate socială, ţăranii au adresat petiţii, au distrus registrele de proprietate, au incendiat conace, au ridicat unele puncte de rezistenţă întărite, au distrus căi de comunicaţii. O bună parte a intelectualilor, între care Nicolae Iorga, Ioan Cantacuzino, Dimitrie Voinov, George Coşbuc, I.L. Caragiale, Vasile M. Kogălniceanu, s-au solidarizat cu răsculaţii, cerând să li se facă dreptate. Tăvălugul devastator trebuia oprit, astfel că guvernul conservator condus de Gheorghe Gr. Cantacuzino a fost nevoit să-şi dea demisia.
Publicitate
La 12/25 martie 1907, un guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza, a depus jurământul. În acest guvern, Ion I.C. Brătianu a preluat conducerea Ministerului de Interne, generalul Alexandru Averescu fiind numit la Ministerul de Război. Liberalii, care până atunci îi acuzaseră pe conservatori de incapacitate, şi-au început guvernarea cu promisiuni. În Manifestul dat publicităţii la 15/28 martie 1907, guvernul aducea la cunoştinţa ţăranilor că „regele a încuviinţat” luarea unor măsuri pentru „a îndestula cereri drepte şi legitime”, între care: desfiinţarea taxei de 5 lei, a legii pentru asigurarea în contra lipsei de porumb provenite din secetă, a taxei către stat pentru decalitrul de vin; arendarea pământului satului şi aşezămintelor publice direct la ţărani; întărirea băncilor populare; o nouă lege a învoielilor agricole; o lege pentru înfiinţarea Casei Rurale ş.a. Manifestul exprima, totodată, hotărârea de „a înfrâna cu energie neorânduielile şi a pedepsei cu asprime pe cei care ar căuta să se folosească de prădăciuni”, se arată în volumul „Carol I”. „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947”) (Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, 2004).
Promisiunile nu vizau, însă, problema fundamentală, aceea a lipsei de pământ, în schimb ameninţările au fost puse imediat în faptă, ajungându-se la una dintre cele mai crunte represiuni din întreaga istorie a României. Între 15/28 martie şi 31 martie/13 aprilie au avut loc expediţii de represiune armată a ţăranilor răsculaţi, sub comanda generalului Alexandru Averescu, soldate cu numeroase victime şi arestări. S-a recurs la metodele cele mai mai nemiloase, mergând până la bombardarea satelor de către artilerie, pentru a redobândi controlul asupra acestora.
Numărul victimelor nu a putut fi stabilit cu exactitate. Ziarul „Adevărul”, condus de C. Mille, adversar înverşunat al Brătienilor, a indicat 11.000 de morţi, cifră care este susţinută şi de istoricul Keith Hitchins, în lucrarea „România 1866-1947” (Editura Humanitas, 2017); Ion I.C. Brătianu declara în Parlament că fuseseră ucişi 419 ţărani; Nicolae Iorga scria despre „mii de ţărani împuşcaţi”; regele Carol I spunea ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti că „cifra era de ordinul multor mii”, potrivit volumului „Carol I”. „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947”) (Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, 2004).
În volumul „De la independenţă la Marea Unire (1878-1918)” (vol. VII, Tom II, coordonator acad. Gheorghe Platon, Editura Enciclopedică, 2003) se precizează că: „Rezultatul general al represiunii s-a soldat cu mii de victime, la care s-au adăugat zecile de mii de arestaţi, urmăriţi şi judecaţi, pentru participare directă sau adeziune la răscoală”.
La 23 decembrie/5 ianuarie 1908 a fost adoptată o nouă lege pentru învoieli agricole, care prevedea două feluri de învoieli: în bani sau în dijmă de-a valma, interzicând formal munca sau dijma la tarla, precum şi dările suplimentare în natură, bani sau muncă. Totodată, noua lege mai prevedea: limitarea dreptului de arendare la 20 ha, înregistrarea obligatorie a contractelor colective dintre proprietarii funciari şi ţărani, durata contractelor pentru cei ce se angajau a efectua munca numai la un an, valabilitatea numai a contractelor scrise, fixarea prin lege a preţului maxim al arendei pământului şi minimum de salarii pentru muncitorii agricoli, constituirea islazurilor comunale prin vânzarea de bunăvoie între proprietari şi comună. Legea a ameliorat întrucâtva situaţia ţăranilor, deşi proprietarii funciari şi arendaşii au eludat sistematic aplicarea prevederilor legii, iar ţăranii, neavând suficient pământ de muncă, au fost nevoiţi să accepte condiţiile impuse de cei dintâi, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Începând cu anul 2021, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, care are în structura sa Biblioteca Națională de Poezie „Mihai Eminescu”, a inițiat proiectul Biblioteci în dialog, prilej cu care biblioteci specializate sau generaliste au participat prin conferențieri și prezentări ale specificului patrimoniului fiecărei instituții.
Amintim, dintre participanți: Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, Biblioteca Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ, Biblioteca Universității „Iu. Fedkovich” din Cernăuți, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” BistrițaNăsăud, Biblioteca Națională a Republicii Moldova.
Cu ocazia Săptămânii Naționale a Bibliotecilor, Memorialul Ipotești organizează o nouă ediție a proiectului, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean, invitând bibliotecarii și publicul larg la discuții despre situația bibliotecilor, despre modul în care funcționează sau ar trebui să funcționeze în noile condiții bibliotecile.
Invitații acestei ediții sunt directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași – conf. univ. dr. Ioan Milică și directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – dr. Valer Simion Cosma. Având în vedere vasta experiență a invitaților, care ține și de alte domenii de activitate, discuțiile pot atinge și alte subiecte de interes comun.
Activitatea se va desfășura în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” de la Memorialul Ipotești, pe data de 24 aprilie 2025, începând cu ora 12:00.
Publicitate
Ioan Milică – director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, Iași. A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura engleză. A urmat studii aprofundate în domeniul Filologie, specializarea Lingvistică generală și românească. Este doctor în filologie din 2007, cu o teză – Stilistica argoului în limba română contemporană, sub îndrumarea prof. dr. Dumitru Irimia –, susținută cu Magna cum laude. A avut mobilități și stagii de cercetare interne și externe, fiind cercetător postdoctoral la Departamentul de cercetare al Facultății de Litere. A fost reporter la cotidianul „Monitorul” (1999-2000), profesor de limbă și literatură română la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, Iași (2000-2001); la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” (2001-2002), redactor la săptămânalul „Ieșeanul” (2002-2003), redactor al revistei „Cronica veche”, Iași (2017-2019). Din 2003, activează în învățământul universitar, fiind, consecutiv, preparator, asistent, lector, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost director al Departamentului de Românistică, Jurnalism-Științe ale comunicării și Literatură comparată, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2014-2018). Este redactor-șef adjunct al revistei „Diacronia”, al colecției Logos (alături de conf. univ. dr. Ana-Maria Minuț), creditor al anuarului „Text și discurs religios” – Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru în colectivele unor reviste cu profil filologic. A semnat numeroase articole și studii introductive, a colaborat la traducerea unor lucrări de referință. A editat: D. Irimia, Curs de lingvistică generală (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2011); D. Irimia, Studii eminesciene (împreună cu Ilie Moisuc; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014); Eminescu. Publicistica literară (împreună cu Cătălin Cioabă; Editura Humanitas, București, 2018). Este autorul volumelor: Expresivitatea argoului (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009); Lumi discursive (Editura Junimea, Iași, 2013); Noțiuni de stilistică (Editura Vasiliana ’98, Iași, 2014); Fabrica de fraze. Eminescu în lumea presei (Editura Universității din București, 2023).
Valer Simion Cosma – director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și al unui masterat în socio-antropologie la aceeași universitate. Și-a luat doctoratul în antropologie istorică, avându-l coordonator pe prof. dr. Toader Nicoară. A lucrat aproape patru ani (între 2018 și 2022) ca cercetător pe un post de istoric și antropolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău și, în paralel, o perioadă, asistent de cercetare la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fost consultant științific în producția de spectacole de teatru, spectacole artistice, filme documentare, albume și expoziții și cercetător în mai multe proiecte internaționale. Este președinte și fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2016), prin care a inițiat și coordonat o serie de proiecte culturale adresate în special tinerilor din mediul rural din județele Bistrița-Năsăud și Sălaj. A inițiat Conferințele de vară de la Telciu (2012) și Școala de vară de la Telciu (2016). În 2018 a lansat, tot la Telciu, programul de rezidențe de cercetare și creație artistică „Culese din Telciu”, pe care l-a coordonat alături de Claudiu Lorand Maxim. Este autorul unei serii de studii în volume colective și reviste de specialitate din România și străinătate. A editat 5 volume colective, cel mai recent fiind volumul „Culese din rural” (editat împreună cu Emanuel Modoc, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2022). A publicat: „Molitve, cetanii și afurisanii. Preotul în lumea țărănească a românilor ardeleni (sec. XVIII- XIX)” (Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu / Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2024).
Botoșaniul se află printre județele cu cel mai scăzut nivel de trai din România. Un loc unde sunt copii care merg flămânzi la culcare, cu o zonă rurală marcată de numeroase cazuri sociale dar și cu mulți bătrâni cu pensii de mizerie. În această lume cu atâta nevoie de sprijin, de aproape un deceniu și jumătate un preot și soția acestuia, ajutați de voluntari inimoși, reușesc să aducă lumină acolo unde autoritățile nu mai reușesc să facă față, scrie ADEVĂRUL.
Este vorba despre preotul Marian Macuc de la biserica din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani, și soția acestuia Ana Maria Macuc, profesoară. În cei 15 ani de acțiuni umanitare, Ana Maria Macuc a coordonat numeroase proiecte umanitare, cu o arie de acoperire uimitoare, de la cazuri de familii nevoiașe, aflate în pragul supraviețuirii și până la bătrâni cu probleme financiare sau oameni țintuiți la pat. În multe cazuri, preotul Marian și preoteasa Ana Maria, așa cum au ajuns să fie cunoscuți, sunt singurul sprijin și singura șansă reală pentru a ieși din situații disperate.
Începuturile: zeci de copii salvați de la avort
Ana Maria Macuc este profesor de religie și soția preotului Marian Macuc de la Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din cimitirul Pacea, municipiul Botoșani. Din anul 2010, Ana Maria Macuc a simțit nevoia să ajute femeile gravide aflate în criză de sarcină. În multe cazuri, erau femei efectiv abandonate de familie și partener. Sprijinită de soțul ei, preotul Marian Macuc, Ana Maria a început să strângă donații, să facă voluntariat pentru a sprijini moral și financiar pe toate aceste femei aflate în pragul avortului.
Donații și daruri FOTO Ana Maria Macuc
Culmea, majoritatea își doreau copilul, dar doreau să facă avort din cauza problemelor materiale și a lipsei de susținere. Au fost în jur de 80 de femei spriijinite în sarcină și ajutate să-și îngrijească copiii. „Noi, în 2010 am pornit toate aceste activități caritabile din dorința de a sprijini mamele însărcinate aflate în criză de sarcină, să nu-și avorteze copilul. Am observat că dacă este omul potrivit, lângă mamă, în sarcină, ea renunță la gândul de a-și avorta copilul. Noi avem peste 80 de copii salvați de la avort. Și partea frumoasă este că nicio mamă nu a regretat că a născut copilul”, precizează Ana Maria Macuc.
Mii de ore de voluntariat, din iubire față de semeni
Primind multe donații pentru viitoarele mame, preoteasa din Botoșani și-a dat seama că poate ajuta mult mai mulți oameni cu venituri reduse sau efectiv aflați într-un moment greu al vieții. A reușit să mobilizeze numeroși credincioși din parohia bisericii de la Pacea și a format o adevărată echipă de voluntari, oameni cu locuri de muncă, cu propriile familii dar cu suflet mare.
Publicitate
În fiecare săptămână se donează ajutoare FOTO Cosmin Zamfirache
Împreună cu Ana Maria Macuc și preotul Marian Macuc, au devenit o adevărată forță a societății civile gata să-i ajute pe cei aflați în nevoie, fie că era vorba despre copii, bătrâni, adulți, persoane cu dizabilități. De mai bine de un deceniu s-au adunat zeci de mii de ore de voluntariat și efectiv o viață o slujba comunității. „Nu suntem asociație sau fundație, este o activitate de voluntariat a Bisericii Pacea. Toți suntem voluntari și desfășurăm toate aceste activități 100% gratuit, în timpul nostru liber, din dragoste pentru semeni ”, spune Ana Maria Macuc.
Activitatea preotesei și a voluntarilor constă efectiv în apeluri umanitare, strângerea de produse, fie vestimentare, fie alimentare dar și promovarea unor cazuri deosebite. De exemplu, familii aflate în situații disperate, persoane cu afecțiuni grave, fără posibilități materiale și cu mare nevoie de ajutor, bătrânii singuri și multe altele. Voluntarii de la Biserica Pacea strâng doar donațiile în produse. Cei care doresc să ofere bani pentru cazurile disperate primesc direct conturile respectivelor persoane sau familii.
Voluntarii lucrează pentru adunarea și sortarea produselor FOTO Ana Maria Macuc
„Noi nu strângem bani, ci doar produse. Pentru cazurile sociale pe care le prezint pe rețelele sociale, care au nevoie de ajutor financiar, pun direct numărul de cont al familiei, adresa si numărul de telefon. Oamenii îi ajută direct”, spune preoteasa. Efortul preotesei și al voluntarilor este enorm. Sunt mii de ore petrecute pentru strângerea, depozitarea, sortarea și distribuirea donațiilor. Sunt mii de ore petrecute pentru verificarea cazurilor și postarea, urmărirea lor, oferirea de informații suplimentare, unde este cazul. Totul benevol, fără niciun beneficiu material.
Haine și încălțăminte gata pentru donație FOTO Ana Maria Macuc
„Nu este ușor ceea ce facem. Presupune muncă de voluntariat zi de zi, mii de ore pentru primirea, sortarea și pregătirea ajutoarelor, Ceea ce ne dă putere să mergem mai departe este atunci când vedem că oamenii pleacă bucuroși de la noi, cu fruntea descrețită. Ne spun că nu se mai simt singuri, și mai ales că mulți dintre cei pe care i-am ajutat de-a lungul vieții ajută la rândul lor și devin voluntari de nădejde pentru noi”, adaugă Ana Maria Macuc. Printre voluntari se află și Doina, o chimistă pensionară, cu numeroase boli cronice. „La impulsul doamnei preotese Ana Maria Macuc, se primesc ajutoare, se distribuie ajutoare. Cei cu lipsuri sunt foarte mulțumiți, iar noi suntem mulțumiți că îi puteam ajuta pe semenii noștrii”, spune botoșăneanca.
Sute de oameni ajutați lunar
Paleta de servicii în cadrul comunității s-a diversificat atât de mult de-a lungul celor 15 ani, încât echipa de voluntari a preotesei abia mai face față. Cu ajutorul enoriașilor, acum 10 luni a fost construită, lângă biserica din cimitir, o casă socială, „Sfânta Irina”, tocmai pentru a organiza mai ușor munca de voluntariat. În paralel, la poarta cimitirului au fost amenajate câteva căsuțe modulare, în care deasemenea se primesc, sortează și distribuie donații.
Voluntarii ducând ajutoare bătrânilor FOTO Ana Maria Macuc
„Casa Sf Irina” s-a construit cu sprijinul enoriașilor de la Parohia Pacea și a mai multor donatori, dornici să-i ajute pe semenii lor. Cele 3 căsuțe au fost cumpărate cu ajutorul mai multor oameni, prieteni care ne-au ajutat financiar, în acest sens. O căsuță este mobilată cu sertare în care punem hainele împăturite, pe categorii de varstă și pe măsuri. Ne dorim pe viitor să reușim să mai mobilăm una dintre căsuțe ( cu sertare și umerașe) pentru a valorifica cât mai bine spațiul și a ajuta mai multe persoane. Ne dorim ca ajutorul să-l oferim într-un mod cât mai frumos și cât mai bine organizat”, precizează Ana Maria Macuc.
Practic, de la amenajarea Casei Irina se donează aproape încontinuu iar voluntarii lucrează în timpul liber. Se primesc cărucioare și tot felul de obiecte pentru copii mici și tinerele mame, cărucioare și dispozitive pentru persoanele cu dizabilități, haine, jucării, mobilă. Totul este sortat, bine așezat și mai apoi distribuit către persoanele care chiar au nevoie de acele obiecte. Sunt ajutate toate persoanele aflate într-un moment dificil.
Rechizite donate copiilor în prima zi de școală FOTO Ana Maria Macuc
„Casa Irina a fost sfințită în urmă cu 10 luni, pe 25 mai. Și de atunci oamenii donează continu. Practic ne dorim să ajutăm pe oricine are nevoie și i le dăruim oricui le folosește, păstrează și mai apoi le dă mai departe. Ne dorim sa venim si-n sprijinul familiilor care muncesc, dar pentru care este un efort financiar sa-si cumpere îmbrăcăminte, încălțăminte si alte articole pentru adulți și copii . Noi avem două zile în care primim donații, avem două zile în care le organizăm și două zile când donăm. Lunar sunt sute de oameni ajutați. În fiecare joi și vineri pășesc pragul casei noastre în medie 80 de persoane. Mobila o direcționăm spre familii, nu avem spațiu pentru depozitarea aceasteia. Sunt voluntari care oferă gratuit transportul, alți voluntari ajută la cărat, astfel încât mobila să ajungă direct în casa celor ce au nevoie: familii cu mai mulți copii, oameni bolnavi sau pur și simplu oameni cu posibilități financiare reduse”, spune preoteasa.
Zile de naștere pentru copii fără posibilități materiale
Implicarea preotesei și a echipei de voluntari de la biserica din cimitirul Pacea a mers până într-acolo, încât sunt organizate petreceri de zile de naștere pentru copii din familii cu venituri reduse. Sunt acei copii care nu s-au bucurat niciodată de sărbătorirea zilei lor de naștere. „Organizăm zilele de naștere, în fiecare săptămână vizităm și oferim daruri bătrânilor din centrele sociale. Lunar sărbătorim în medie 10-20 de copii născuți în aceea lună. Cea mai mare petrecere a fost în luna februarie când am sărbătorit 20 de copii născuți în aceea lună și la care au participat peste 110 persoane”, spune preoteasa.
Petrecere organizată de volutari și preoteasă FOTO Ana Maria Macuc
În plus, sunt ajutați orfani, oameni cu probleme materiale serioase, persoane cu dizabilități, bătrâni. „Primind donații diferite ne-am extins ajutorul oferit mai multor categorii de persoane. De exemplu, ajutăm inclusiv copiii orfani, bătrânii din centrele sociale, persoanele cu dizabilități, viitorii miri care vor să se cunune, le oferim totul gratuit”, adaugă Ana Maria Macuc. Sunt în jur de 10 proiecte destinate mai multo categorii sociale defavorizate. Inclusiv ghiozdane și rechizite, la începutul fiecărui an școlar pentru copii din familiii cu posibilități financiare reduse.
Săptămâna luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos.
Se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii. Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. În Liturgică, această perioadă se numește Penticostar. Această sărbătorire include și obiceiul creștinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire Hristos a înviat, urmată de răspunsul Adevărat a înviat, inspirate de Evanghelia după Luca 24, 34.
Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului. În plus, în Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toți ortodocșii, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști. În Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.
Vinerea din Săptămâna luminată este numită Vinerea Izvorului Tămăduirii, când se face pomenire de asemenea una din minunile Maicii Domnului.
În unele locuri în această zi se face sfințirea apei mici, în biserici sau la fântâni și izvoare, iar în unele părți preoții fac și „botezarea” generală a caselor credincioșilor, cu apă sfințită.
Un incendiu s-a produs, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Dragalina. Acoperișul casei a fost cuprins de flăcări. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate.
La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Cristinești. Aceștia au constatat faptul că ardea aproximativ 40% din acoperișul casei și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga construcție.
Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.
Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:
▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;
▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;
Publicitate
▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;
▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;
▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;
▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;
▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;
▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.
În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.
Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.