Connect with us

Actualitate

Răscoala de la 1907: Moldova, Muntenia și Oltenia

Publicat

Publicitate

Izbucnită la 8/21 februarie 1907 în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, denumire ce întruchipa generic toate privaţiunile şi suferinţele ţărănimii, răscoala ţărănească avea să cuprindă mare parte din judeţele Moldovei, cu un apogeu între 6/19 şi 9/22 martie, amintește AGERPRES. Unda de şoc a revoltei a ajuns, apoi, în Muntenia şi Oltenia, îndeosebi în judeţele Râmnicu-Sărat, Buzău, Teleorman, Vlaşca, Olt şi parţial în Argeş, Dâmboviţa şi Prahova. Principalul focar al răscoalei din Oltenia a fost judeţul Dolj, cu evenimente violente în judeţele Mehedinţi şi Romanaţi, potrivit volumului V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis”, https://muzeubt.ro.

„De mai bine de zece ani noi am îndurat mari încercări, persecuţii şi am fost speculaţi şi trataţi mai rău decât robii (…). Angajamentele nu se respectă niciodată după cum este scris pe hârtie şi nouă ni se dă ca hrană (…) mămăligă de popuşoi stricaţi, brânză roşie iute şi cu viermi, curechi şi castraveţi împuţiţi, din care cauză cea mai mare parte dintre noi ne-am îmbolnăvit de pelagră. (…) Vitele noastre de asemenea niciodată nu au avut imaş suficient, ba chiar nici apă (…)”. – Din petiţia către prefectul judeţului Botoşani a locuitorilor comunei Flămânzi, din februarie 1907. (volumul V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis” lansat de Muzeul Judeţean Botoşani, https://muzeubt.ro)

Primele mişcări ţărăneşti mai însemnate au avut loc în judeţele Dorohoi şi Iaşi între 22 februarie/7 martie-23 februarie/8 martie iar începând din 28 februarie/13 martie, ţăranii au pornit deschis la luptă împotriva moşierilor. Cete de ţărani au ocupat Podu Ilioaiei şi Târgu Frumos din judeţul Iaşi. La 3/16 martie a avut loc prima mare ciocnire dintre răsculaţi şi armată la Paşcani, unde au luat parte, alături de ţărani, muncitori ceferişti de la depoul local; aceştia au eliberat din trenul unde erau închişi, pe ţăranii arestaţi. Peste 2.000 de ţărani răsculaţi au pătruns în Botoşani, la 4/17 martie. Au avut loc ciocniri sângeroase cu armata şi au fost ucişi primii ţărani răsculaţi, între 6/19 şi 9/22 martie înregistrându-se un apogeu al răscoalei în Moldova. La 11/24 martie a avut loc o manifestaţie pentru pământ a cărăuşilor din portul Galaţi. Armata a tras în manifestanţi, ucigând 15 din rândurile acestora, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

„În ziua de 4 februarie, Gheorghe Gh. Constantinescu [n.n.- administratorul moşiei Flămânzi] s-a întâlnit la iarmarocul din Flămânzi cu mai mulţi locuitori din comuna Frumuşica cărora le-a spus că pe ziua de 8 februarie să se adune în ograda administraţiei moşiei Flămânzi pentru a face cu ei învoielile agricole pentru vara anului curent. ( … ) În noaptea de 7-8 februarie, le-a făcut cunoscut prin vătăjei şi feciori boiereşti a se aduna pe ziua de 8 februarie (…). În ziua de 8 februarie s-au adunat la primăria comunei Flămânzi de dimineaţă 400-500 locuitori din comuna Flămânzi şi o parte din comuna Copălău şi alte sate ce cad pe teritoriul moşiei Flămânzi cu anexele ei. (…). Între orele 10-11 a trecut pe dinaintea primăriei Gh. Constantinescu, administratorul, cu trăsura la administraţia moşiei; ajunşi aice, după ora 12 p.m. li s-a comunicat că nu este aici, „ci a plecat la cumnatul său C. Ciomei, secretarul primăriei, la masă … „; ţăranii s-au sfătuit să-l aducă cu forţa; pe la orele 13 şi jumătate, Ciomei pleacă de acasă înspre primărie; locuitorii i-au spus să-l cheme; „sătenii erau foarte mulţi adunaţi în drum, înaintea porţii”; un locuitor s-a dus să-l cheme afară; apoi s-a dus un altul, care ameninţă că „dacă nu iese afară să vorbească cu ei îi devastează casa (n.n. – casa secretarului Ciomei) şi îi dau foc”; Gh.Gh. Constantinescu a ieşit, spunând că va veni arendaşul Fischer pentru a încheia învoielile; unii au ripostat, „că, dacă e administrator, pentru ce i-a chemat să stea flămânzi toată ziua”; unul din ei, Ioan Dumitru Dolhescu, l-a smucit de pe cerdac şi apoi alţii pentru a-l aduce cu forţa la primărie (…) Ioan N. Dolhescu susţine că Gh. Gh. Constantinescu l-a lovit pe dânsul cu o piatră în ochi (…). Grigore Th. Roman Grosu, Trifan Th. Roman Grosu şi pe urmă cu toţii i-au maltrat foarte grav cu beţele în cap (…) Gh.Gh. Constantinescu, având incapacitate de lucru 15 zile după certificatul medico-legal (…). După ce l-au maltratat pe Gh.Gh. Constantinescu, s-au dus o parte din ei în ograda administraţiei moşiei, pentru a-l găsi pe contabilul moşiei, pentru a trata cu d-sa şi, negăsindu-l, au luat la goană pe doi evrei (…). Cancelaria moşiei n-au devastat-o (…). S-a cerut ajutorul armatei în ziua de 4 martie (…). Ni s-au trimis 2 escadroane de cavalerie în Hârlău; azi se află 1 batalion din Regimentul 13 „Ştefan cel Mare” în Hârlău, 1 escadron din Regimentul 8 Călăraşi la Deleni, 1 la Tg. Frumos, 50 vânători din batalionul 8 Ia Cristeşti, pentru a-i împiedica pe răzvrătiţii din comuna Băluşeni ce voiau să vie la Cristeşti şi 1 companie de 180 oameni în comunele Tudora şi Poiana Lungă pentru a-i împiedica pe răzvrătiţii din plasa Siret şi judeţul Suceava ce încercau a răscula aceste două comune”.- Raportul către prefectul judeţului Botoşani al inspectorului comunal al plăşii Hîrlău, care comunica rezultatele cercetărilor întreprinse în urma telegramei lui Gh. Gh. Constantinescu. (volumul V/VI (2006-2007) al anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis” lansat de Muzeul Judeţean Botoşani, https://www.muzeubt.ro/)

Răscoala a avut o mai mare intensitate în Muntenia şi Oltenia decât în Moldova. Reacţiei violente a ţăranilor privind lipsa de pământ şi faţă de condiţiile aspre impuse de către moşieri şi arendaşi prin tocmelile de arendare, i s-a adăugat şi chemarea sub arme a rezerviştilor, la 8/21 martie, pentru a înăbuşi violenţele din Moldova. Tulburările au izbucnit tocmai în acele judeţe în care rezerviştii au refuzat să se ducă la regimentele lor. În 12/25 martie, coloane de răsculaţi din judeţele Vlaşca şi Teleorman s-au îndreptat spre Bucureşti. Răscoala a atins intensitatea maximă între 12/25 şi 15/28 martie în Oltenia, unde au avut loc încleştări masive între ţărani şi armată şi soldate cu zeci de morţi şi răniţi.

În lupta lor pentru dreptate socială, ţăranii au adresat petiţii, au distrus registrele de proprietate, au incendiat conace, au ridicat unele puncte de rezistenţă întărite, au distrus căi de comunicaţii. O bună parte a intelectualilor, între care Nicolae Iorga, Ioan Cantacuzino, Dimitrie Voinov, George Coşbuc, I.L. Caragiale, Vasile M. Kogălniceanu, s-au solidarizat cu răsculaţii, cerând să li se facă dreptate. Tăvălugul devastator trebuia oprit, astfel că guvernul conservator condus de Gheorghe Gr. Cantacuzino a fost nevoit să-şi dea demisia.

Publicitate

La 12/25 martie 1907, un guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza, a depus jurământul. În acest guvern, Ion I.C. Brătianu a preluat conducerea Ministerului de Interne, generalul Alexandru Averescu fiind numit la Ministerul de Război. Liberalii, care până atunci îi acuzaseră pe conservatori de incapacitate, şi-au început guvernarea cu promisiuni. În Manifestul dat publicităţii la 15/28 martie 1907, guvernul aducea la cunoştinţa ţăranilor că „regele a încuviinţat” luarea unor măsuri pentru „a îndestula cereri drepte şi legitime”, între care: desfiinţarea taxei de 5 lei, a legii pentru asigurarea în contra lipsei de porumb provenite din secetă, a taxei către stat pentru decalitrul de vin; arendarea pământului satului şi aşezămintelor publice direct la ţărani; întărirea băncilor populare; o nouă lege a învoielilor agricole; o lege pentru înfiinţarea Casei Rurale ş.a. Manifestul exprima, totodată, hotărârea de „a înfrâna cu energie neorânduielile şi a pedepsei cu asprime pe cei care ar căuta să se folosească de prădăciuni”, se arată în volumul „Carol I”. „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947”) (Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, 2004).

Promisiunile nu vizau, însă, problema fundamentală, aceea a lipsei de pământ, în schimb ameninţările au fost puse imediat în faptă, ajungându-se la una dintre cele mai crunte represiuni din întreaga istorie a României. Între 15/28 martie şi 31 martie/13 aprilie au avut loc expediţii de represiune armată a ţăranilor răsculaţi, sub comanda generalului Alexandru Averescu, soldate cu numeroase victime şi arestări. S-a recurs la metodele cele mai mai nemiloase, mergând până la bombardarea satelor de către artilerie, pentru a redobândi controlul asupra acestora.

Numărul victimelor nu a putut fi stabilit cu exactitate. Ziarul „Adevărul”, condus de C. Mille, adversar înverşunat al Brătienilor, a indicat 11.000 de morţi, cifră care este susţinută şi de istoricul Keith Hitchins, în lucrarea „România 1866-1947” (Editura Humanitas, 2017); Ion I.C. Brătianu declara în Parlament că fuseseră ucişi 419 ţărani; Nicolae Iorga scria despre „mii de ţărani împuşcaţi”; regele Carol I spunea ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti că „cifra era de ordinul multor mii”, potrivit volumului „Carol I”. „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947”) (Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, 2004).

În volumul „De la independenţă la Marea Unire (1878-1918)” (vol. VII, Tom II, coordonator acad. Gheorghe Platon, Editura Enciclopedică, 2003) se precizează că: „Rezultatul general al represiunii s-a soldat cu mii de victime, la care s-au adăugat zecile de mii de arestaţi, urmăriţi şi judecaţi, pentru participare directă sau adeziune la răscoală”.

La 23 decembrie/5 ianuarie 1908 a fost adoptată o nouă lege pentru învoieli agricole, care prevedea două feluri de învoieli: în bani sau în dijmă de-a valma, interzicând formal munca sau dijma la tarla, precum şi dările suplimentare în natură, bani sau muncă. Totodată, noua lege mai prevedea: limitarea dreptului de arendare la 20 ha, înregistrarea obligatorie a contractelor colective dintre proprietarii funciari şi ţărani, durata contractelor pentru cei ce se angajau a efectua munca numai la un an, valabilitatea numai a contractelor scrise, fixarea prin lege a preţului maxim al arendei pământului şi minimum de salarii pentru muncitorii agricoli, constituirea islazurilor comunale prin vânzarea de bunăvoie între proprietari şi comună. Legea a ameliorat întrucâtva situaţia ţăranilor, deşi proprietarii funciari şi arendaşii au eludat sistematic aplicarea prevederilor legii, iar ţăranii, neavând suficient pământ de muncă, au fost nevoiţi să accepte condiţiile impuse de cei dintâi, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Sursa: AGERPRES

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Contribuții la sănătate pentru pensiile mai mari de 3000-4000 de lei. Propuneri CNAS pentru eficientizarea cheltuielilor

Publicat

Publicitate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va propune Guvernului, până în 30 iunie, un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituției. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan spune că lărgirea bazei de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o temă analizată, scrie alba24.ro.

”Ne gândim la lărgirea bazei de contribuție la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur și simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect față de noi înșine, unii față de alții.

De exemplu, anumite categorii de co-asigurați. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari și foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat, joi, Moldovan, citat de Agerpres.

CNAS: noi mecanisme de finanțare

Potrivit lui Moldovan, prin extinderea bazei de contribuție la FNUASS doar la aceste categorii, s-ar putea face ”minuni cu medicamentele”.

”Am putea să creștem limita bugetară care este alocată pentru contractele cost-volum, cost-volum-rezultat, care este în momentul de față la 6 miliarde și avem nevoie pe real de 8 miliarde. Am putea să ne gândim la noi mecanisme, pentru că acum avem o anumită finanțare în pachetul de bază.

Am putea să ne gândim la noi mecanisme în ceea ce privește decontarea în pachetul de bază, la nivel de medic de familie, la nivel de ambulator de specialitate, la nivel de spital. Am putea să ne gândim la o plată corectă și la o sustenabilitate reală a cheltuielilor spitalelor. (…)

Publicitate

Noi plătim mai multe influențe salariale în momentul de față pentru spitale decât plătim pentru serviciile pe care le prestează spitalele, pe spitalizare continuă și spitalizare de zi. În felul acesta, fără nicio rezervă spun, că nu se încurajează munca. Adică, unele spitale care nu sunt performante stau liniștite pentru că le este asigurată cheltuiala de personal, fără ca managerii să fie preocupați de performanță, de a atrage pacienții”, a adăugat Moldovan.

Tariful pe caz ponderat, regândit

Președintele CNAS susține că trebuie regândit ”tariful pe caz ponderat”, iar influențele salariale trebuie incluse în acest tarif.

”În ceea ce privește mecanismele de price sharing, clawback, cost-volume și cost-volume-rezultat, este un loc în care putem să eficientizăm. (…) Discutăm despre posibile mecanisme prin care să încercăm să cuantificăm în aceste plăți pe care le facem pe cost-volume și anumite elemente de eficacitate clinică. (…)

Să regândim mecanismul de pricing a medicamentelor, să regândim mecanismul de rambursare, inclusiv din această perspectivă a mecanismului cost-volume și cost-volume-rezultat, pentru a include anumite elemente de rezultat clinic”, a mai spus șeful CNAS.

Horațiu Moldovan a menționat că în viitor va fi analizată și varianta unor asigurări complementare de sănătate pentru cei ce duc o viață nesănătoasă.

Citeste mai mult

Eveniment

Moșii de vară 2025: Semnificații, tradiții și obiceiuri din sâmbăta înainte de Rusalii. Ce se dă de pomană

Publicat

Publicitate

Moșii de vară 2025: sâmbătă, 7 iunie, cu o zi înaintea sărbătorii de Rusalii, sunt pomeniți cei trecuți în neființă. În toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire. Credincioșii dau de pomană și aprind lumânări în cimitire, scrie alba24.ro.

Două sâmbete din an sunt rezervate special de Biserica Ortodoxă pentru pompenirea general a morților: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți/ Postul Paștelui) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor).

Tradițional, acestea poartă denumirea de ”moși” (Moșii de iarnă/Moșii de vară). În aceste zile se face pomenirea părinților, moșilor și strămoșilor cei adormiți, potrivit crestinortodox.ro

În sâmbata dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbata Rusaliilor sau „Moșii de vară”), se face pomenirea morților, prin rugăciuni, pentru ca și ei să se bucure de darurile Sfântului Duh.

Moșii de vară 2025: semnificații religioase

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință. Aceste stări dureaza până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc.

Ortodocșii se roagă pentru a ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună decât aceea cu care cel adormit s-a despărțit de trup, mai scrie crestinortodox.ro.

Publicitate

Sunt și alte zile pentru pomenirea morților: 6 august – sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului (Biserica se roagă ca și cei morți să se împărtășească de lumina dumnezeiască a Taborului), de „Paștile Blajinilor”, după Duminica Tomii, Joia Înălțării Domnului.

Slujbele de pomenire a celor care nu mai sunt în viață se numesc „parastase“. Prin pomenirea morților se înțelege grija pentru sufletul celor dragi, trecuți la cele veșnice.

Moșii de vară 2025: tradiții și obiceiuri

Potrivit tradiției, se credea că sufletele morților, dupa ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au ”zburat” timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană, în sâmbăta Rusaliilor.

Oamenii făceau ritualuri de ”îmbunare” a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și dădeau de pomană. Sărbătoarea mai este denumită și Moșii cireșelor, fiind în luna iunie.

De obicei, în această perioadă se organizează târguri mari, tradiţionale, iar credincioşii se pot aproviziona cu vase de lut, cu alimente şi cu obiecte necesare pentru pregătirea parastaselor. Se spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi bogată.

La sărbătoarea moşilor, se crede că răposaţii aşteaptă să primească ofrande. Dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. În sate, ofrandele se împart mai ales săracilor şi străinilor. Nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Se spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.

Moșii de vară 2025: ce se dă de pomană

La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei. După ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală.

În sâmbăta dinaintea Rusaliilor, în gospodării se prepară mâncăruri calde. Astfel de preparate se dau și de pomană, mai ales dacă erau preferate de către cei trecuți la cele veșnice.

În cimitire, credincioşii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire. Aceștia dau de pomană și vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte.

În general, se pregătesc între 3 și 7 farfurii sau pachete pentru fiecare suflet pomenit. Numărul 3 simbolizează Sfânta Treime, în timp ce 7 reprezintă zilele creației sau numărul complet al virtuților. În unele zone, se pregătesc pachete suplimentare pentru a fi oferite săracilor sau pentru a fi puse pe morminte.

Fiecare pachet conține, pe lângă alimente, și obiecte precum lumânări, prosoape, căni sau farfurii, care sunt considerate daruri pe daruri pentru cei adormiți. Lumânările aprinse simbolizează lumina credinței, iar obiectele sunt oferite pentru a „folosi” sufletelor în lumea de dincolo, potrivit antena3.ro.

Moșii de vară 2025: superstiții

Se crede că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.

La Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

Se spune că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală. Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ.

De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.

În sâmbăta dinainte de Rusalii, nu se lucrează în gospodărie și la câmp, pentru că aduce ghinion. Nu este bine să te cerți în această zi, ci să cauți împăcare și liniște.

Citeste mai mult

Eveniment

Forbalist de la FC Botoșani, în lotul de 23 de jucători al naționalei de tineret pentru Campionatul European de Fotbal U21 alcătuit de selecționerul Daniel Pancu

Publicat

Publicitate

Selecționerul echipei naționale de tineret a României, Daniel Pancu, a stabilit lotul de 23 de jucători, 9 din străinătate și 14 care activează la cluburi din țară, pentru participarea la turneul final al Campionatul European de fotbal Under-21, programat în perioada 11-28 iunie în Slovacia, informează, joi, site-ul oficial al FRF.

Din cei 26 de jucători anunțați în lotul preliminar, antrenorul a renunțat la Cătălin Cîrjan (Dinamo) și Mario Tudose (CFC Argeș). În plus, fotbalistul formației Universitatea Craiova, Ștefan Baiaram, a părăsit, miercuri, cantonamentul naționalei de tineret din cauza unei accidentări și ratează participarea la turneul final.

Miercuri a fost data limită până când echipele naționale calificate la turneul final al EURO U21 își puteau confirma lotul de 23 de jucători.

Louis Munteanu se regăsește și în lotul convocat de selecționerul primei reprezentative a României, Mircea Lucescu, pentru meciurile cu Austria și Cipru din luna iunie. Acesta va face pe parcurs joncțiunea cu reprezentativa de tineret.

Lotul echipei naționale Under-21 a României se află de săptămâna trecută în Austria, la Bad Loipersdorf, acolo unde efectuează un stagiu de pregătire până pe 9 iunie.

Miercuri seară, naționala U21 a câștigat cu 1-0 meciul amical din Austria cu echipa similară a Georgiei, calificată și ea la turneul final.

Publicitate

Selecționata de tineret va evolua în luna iunie la Campionatul European U21, aceasta urmând să fie cea de-a patra participare consecutivă la un turneu final.

‘Tricolorii’ fac parte din Grupa A, în care vor întâlni reprezentativa Italiei, la Trnava, pe 11 iunie, iar ulterior vor evolua împotriva Spaniei, pe 14 iunie, și Slovaciei, pe 17 iunie, la Bratislava.

Campionatul European de tineret din Slovacia se va desfășura în perioada 11-28 iunie.

Lotul de 23 de jucători convocat de selecționerul Daniel Pancu este următorul:
Portari: Răzvan Sava (Udinese/Italia), Otto Hindrich (CFR Cluj), Vlad Rafailă (US Lecce/Italia);

Fundași: Dan Sîrbu (Farul Constanța), Tony Strata (AC Ajaccio/Franța), Cristian Ignat (Rapid), Matteo Duțu (AC Milan/Italia), Umit Akdag (Toulouse FC/Franța), Matei Ilie (CFR Cluj), Andrei Borza (Rapid), Costin Amzăr (Al Nasr/Emiratele Arabe Unite);

Mijlocași: Cătălin Vulturar (Rapid), Ovidiu Perianu (Unirea Slobozia), Marius Corbu (APOEL Nicosia/Cipru), Cristian Mihai (Dinamo), Constantin Grameni (Rapid), Rareș Ilie (US Catanzaro/Italia), Octavian Popescu (FCSB), Ianis Stoica (FC Hermannstadt), Zoran Mitrov (FC Botoșani);

Atacanți: Louis Munteanu (CFR Cluj), Vladislav Blănuță (Universitatea Cluj), Rareș Burnete (US Lecce / Italia).
AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident în municipiul Botoșani. O fetiță de două luni, dar și o tânără de 29 de ani au ajuns la spital

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe strada Tudor Vladimirescu din municipiul Botoșani. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, dar și una aparținând SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. O fetiță de două luni, dar și o tânără de 29 de ani, au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriilor.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Publicitate

Nu uitați! Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descprcată gratuit din APP Store și Google Play.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending