O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

GHEORGHE MEDIAN, UN OM CU UN DESTIN EXEMPLAR 

Gheorghe Median s-a născut pe 11 octombrie 1949 în localitatea  Rîncezi (azi Nucşoara de Jos, comuna Poseşti) din judeţul Prahova. După absolvirea Facultăţii de Istorie – Filosofie a Universităţii din Iaşi, Gheorghe Median s-a ataşat cu toată fiinţa sa spaţiului botoşănean, remarcându-se ca istoric, eseist şi publicist. Pasionat de istorie, profesia pe care a îmbrăţişat-o a fost cea de muzeograf la Muzeul de Istorie din Botoşani.

Într-un interviu pe care mi l-a acordat cu ceva timp în urmă făcea următoarele precizări privind activitatea sa: „Oprindu-mă asupra câtorva lucruri cu care mă mândresc, aş începe cu contribuţia  adusă la realizarea Muzeului Judeţean de Istorie. Am făcut parte din colectivul de muzeografi care între anii 1974 -1977, a realizat expoziţia de bază a muzeului,  partea care mi-a fost repartizată,  pe care am conceput-o, transpus-o în practică şi de care m-am ocupat până la pensionare, fiind cea afectată istoriei contemporane. Mă consider, forţând puţin termenul, unul dintre ctitorii celei mai importante instituţii muzeale din judeţ. Vreau să  amintesc aici faptul că, în anul 1974, în patrimoniul muzeului nu se aflau decât câteva zeci de documente şi obiecte  relative la istoria contemporană, iar acum, numărul lor trece de 8000. Dintre realizările mele, alături de cele peste 150 de expoziţii temporare pe care le-am conceput şi oferit publicului, îmi sunt foarte aproape cărţile pe care le-am publicat. Acestea au fost o continuare firească a activităţii de cercetare pe care o implică munca de muzeograf, şi cred că prin ele,  mi-am adus o mică contribuţie la mai buna cunoaştere a fabulosului trecut istoric şi cultural al judeţului şi oraşului Botoşani. Prima, în ordinea apariţiei lor, intitulată „Armenii în istoria şi viaţa oraşului Botoşani”, scrisă în colaborare cu profesorul Ştefan Iovanesian,  în anul 2001, este cea dintâi carte dedicată exclusiv armenilor botoşăneni, apărută la Botoşani. Trei dintre cărţile pe care le-am îngrijit, apărute la Editura „Agata”, valorifică documente asupra cărora, până la mine, nici un botoşănean nu s-a oprit în mod deosebit. Este vorba de corespondenţa primită de Nicolae Iorga din partea botoşănenilor între anii 1907 – 1938, corespondenţa primită de profesoara Ileana Turuşancu din partea unor importanţi oameni de cultură botoşăneni, stabiliţi în ţară şi străinătate, dintre anii 1957 – 1992 şi corespondenţa, din anii studenţiei şi studiilor pentru doctorat (1911 – 1922), trimisă de matematicianul Octav Onicescu prietenei şi viitoarei sale soţii, botoşăneanca Luigia Zorio. Cartea referitoare la Nicolae Iorga, apărută în anul 2006, sub titlul „Nicolae Iorga şi Botoşanii – legături epistolare”, a fost distinsă, în anul 2007, cu Premiul Naţional de Istorie „Nicolae Iorga”. În sfârşit, sunt mândru de faptul că, deşi nu sunt botoşănean, am scris textele   celor trei albume de prezentare a judeţului Botoşani apărute până acum, şi al ultimului album dedicat municipiului Botoşani. Dacă despre ceva din cele amintite mai sus se va considera că am „îmbogăţit” judeţul, mă pot considera onorat”.

Fiind evidentă apropierea de Nicolae Iorga şi opera sa, Gheorghe Median explică în acelaşi interviu pe care mi l-a acordat: “Numele lui Nicolae Iorga îmi este cunoscut încă din copilărie, el fiind adesea rostit, cu respect, de consătenii mei. Localitatea în care m-am născut, Rîncezi, (azi Nucşoara de Jos, comuna Poseşti), din judeţul Prahova, se află la 12 kilometri de Vălenii de Munte, oraşul în care Nicolae Iorga s-a stabilit în anul 1908 şi unde a pus bazele unui important număr de instituţii, între care celebra Universitate Populară, care i-a purtat numele. Era firesc, prin urmare, ca marele savant să fie cunoscut în toată zona care gravita în jurul Vălenilor de Munte, iar întâmplările legate de numele său să fie comentate de cei care-l cunoscuseră, îl ascultaseră sau îi citiseră cărţile. Mulţi dintre consătenii mei l-au cunoscut direct, pentru că, în mai multe rânduri, trăsurile transportându-i pe cursanţii Universităţii Populare spre Starchiojd, o localitate inclusă pe lista celor în care istoricul obişnuia să organizeze excursii de documentare, treceau şi prin Rîncezi. De fiecare dată, povesteau cei mai în vârstă, excursioniştii se opreau şi în satul meu, iar Nicolae Iorga discuta cu sătenii, îndemnându-i să fie harnici şi gospodari, să-şi dea copiii la şcoală şi să nu uite că în satul lor nu este unul oarecare, pentru că aici s-a născut unul dintre cei mai luminaţi oameni ai ţării, Eufrosin Poteca. În anii liceului, am înţeles adevărata dimensiune a personalităţii lui Nicolae Iorga, vizitele făcute la Casa Memorială din Vălenii de Munte, oferindu-mi prilejul să văd cărţile pe care le-a scris, şi să aflu, din povestirile custodelui, amănunte nebănuite din viaţa şi activitatea sa. Tot în acei ani am citit pentru prima oară o carte scrisă de Nicolae Iorga, „Istoria lui Ştefan ce Mare”, al cărei text l-am parcurs într-o singură zi. Cu opera lui Nicolae Iorga, m-am întâlnit în anii facultăţii, biblioteca Facultăţii de Istorie şi mai cu seamă Biblioteca Universitară, oferindu-mi posibilitatea să găsesc multe din cărţile care completau bibliografia necesară pregătirii examenelor. Nu–mi mai amintesc ce cărţi scrise de Nicolae Iorga am citit, dar una dintre ele, „Istoria lui Mihai Viteazul”, mi-a fost de un mare ajutor la realizarea lucrării de licenţă, care privea relaţiile voievodului muntean cu habsburgii şi polonii. La terminarea facultăţii, destinul a făcut să mă reîntâlnesc cu Nicolae Iorga, primul meu loc de muncă fiind Casa Memorială care-i poartă numele, din Botoşani. În cei doi ani petrecuţi aici, am avut răgazul necesar să citesc multe din scrierile sale, de la cele istorice şi memorialistice la poezie şi teatru, să-i cunosc activitatea de gazetar, profesor, om politic, animator cultural, ctitor de instituţii de cultură, ambasador al culturii româneşti în lume şi să-i dau seama de cât de puţin este cunoscut încă. De aici, şi dintr-un sentiment de datorie pe care am simţit că o am pentru marele istoric, al cărui nume m-a însoţit din copilărie, am decis să fac ceva, ce nu se făcuse încă, pentru a-l apropia de Botoşani. Am ales să mă ocup de corespondenţa lui Nicolae Iorga cu botoşănenii, aproape necunoscută prin anii 80, şi mi-au trebuit mai mult de 20 ani să o lecturez şi să o pregătesc pentru tipar. Cartea cuprinzând corespondenţa primită de Nicolae Iorga de la botoşăneni, cuprinzând 180 de scrisori, alese dintr-un număr de aproape 100 000, păstrate în Fondul „Nicolae Iorga” de la Biblioteca Academiei Române, este modalitatea prin care mi-am plătit „datoria” de care vorbeam”.

Întreaga activitate a lui Gheorghe Median prefigurează modul cum se poate pune în practică un ţel. Cercetarea istorică precum şi punerea în evidenţă a persoanelor cu merite evidente, au fost şi au rămas aspiraţii obsedante. Imperiul în care şi-a desfăşurat activitatea a fost unul al exactităţii, corectitudinii şi eticii.

Drum lin către stele, Gheorghe Median!

Cu ocazia Zilei Internaționale a Reducerii Riscului de Dezastre, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani a continuat și astăzi seria activităților dedicate informării și educației preventive.

Sub sloganul „Copii protejați, comunitate sigură”, pompierii au fost, din nou, prezenți în locuri aglomerate din municipiile Botoșani și Dorohoi, unde au stat de vorbă cu cetățenii despre cum să reacționeze în caz de urgență și cum să se protejeze în fața fenomenelor meteo extreme.

Copiii și tinerii – în centrul acțiunii

Anul acesta, tema propusă de Organizația Națiunilor Unite pune accentul pe implicarea activă a copiilor și tinerilor în construirea unor comunități mai reziliente la dezastre. Astfel, salvatorii botoșăneni au distribuit broșura „Copii protejați, comunitate sigură”, alături de materiale educative adaptate copiilor cu vârste între 6 și 10 ani – inclusiv „Supraviețuitorii la cutremur, incendii și inundații”, o serie de resurse gândite special pentru cei mici.

Ziua porților deschise în subunitățile ISU

Între orele 10:00 și 14:00, subunitățile ISU din Botoșani, Dorohoi, Săveni, Ștefănești, Flămânzi, Darabani, Trușești și Coțușca și-au deschis porțile pentru toți cei curioși să afle mai multe despre activitatea salvatorilor. Copiii și adulții au avut ocazia să urce în autospecialele de intervenție, să vadă echipamentele folosite la stingerea incendiilor sau la salvarea de vieți și să învețe direct de la pompieri cum trebuie să reacționeze în caz de cutremur sau incendiu.

Mâine, între orele 10:00 – 14:00, va fi organizată Ziua Porților Deschise la subunitățile ISU din Botoșani, Dorohoi, Săveni, Ștefănești, Darabani, Flămânzi. Cu această ocazie, cetățenii pot interacționa direct cu salvatorii, pot viziona tehnica de intervenție și pot afla cum pot deveni eroi în comunitatea lor.

Tot mâine, la școlile din orașul Flămânzi și comuna Coșula vor fi organizate exerciții de evacuare și activități de informare și educare preventivă.

Prevenirea începe cu informarea

Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor este marcată anual pe 13 octombrie, ca un apel global pentru creșterea gradului de conștientizare privind efectele dezastrelor naturale și importanța pregătirii preventive. La nivel național, activitățile sunt coordonate de Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sub egida Platformei Naționale pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (PNRRD).

Scopul este clar: reducerea vulnerabilității comunităților și creșterea rezilienței în fața riscurilor naturale, cu accent special pe rolul esențial al tinerei generații.

Pentru cei care vor să afle mai multe despre cum pot preveni sau gestiona situațiile de urgență, recomandăm accesarea portalului fiipregatit.ro, unde veți găsi ghiduri detaliate despre: inundații, alunecări de teren, cutremure, incendii, etc..

Uniunea Europeană a pus astăzi, 12 octombrie 2025, în funcțiune Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), o nouă platformă digitală care va schimba modul de control al cetățenilor non-UE la trecerea frontierelor externe ale Uniunii.

În România, sistemul a fost activat treptat în mai multe puncte de frontieră: Stânca (Botoșani), Midia (Constanța), Naidaș (Caraș-Severin), Sighet (Maramureș) și Aeroportul Sibiu. În următoarele șase luni, EES va fi extins etapizat la toate punctele de trecere a frontierei din țară.

Noul sistem se aplică doar cetățenilor statelor din afara Uniunii Europene care efectuează șederi de scurtă durată – de până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Pentru fiecare persoană, EES va înregistra data și locul de intrare și ieșire, precum și date biometrice (imagine facială și patru amprente digitale), calculând automat durata șederii legale.

Prin această măsură, Uniunea Europeană înlocuiește ștampilarea manuală a pașapoartelor cu o verificare automată, mai rapidă și mai sigură, fără a modifica drepturile de circulație ale călătorilor. În perioada de tranziție – estimată la aproximativ șase luni – pașapoartele vor fi totuși ștampilate manual.

La prima intrare în UE, după activarea sistemului, se vor preleva datele biometrice, iar la următoarele călătorii verificarea se va face automat, reducând timpul de așteptare la frontieră.

Amprentarea nu se aplică copiilor sub 12 ani, persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă și deținătorilor de permise de ședere sau vize de lungă durată emise de un stat membru.