Connect with us

Actualitate

Programul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva. Mii de botoșăneni merg anual la hramul Catedralei Mitropolitane închinat Ocrotitoarei Moldovei

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

În fiecare an, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva aduce împreună, la Iași, pelerini din țară și din străinătate. Împreună închinători, împreună rugători, pelerinii formează tabloul viu al celor care, căutând pe Dumnezeu, dobândesc și bucuria comuniunii, și întărirea în dreapta credință.

Hramul Catedralei Mitropolitane închinat Ocrotitoarei Moldovei este și un prilej de comuniune întru sfinţenie. Anul acesta, alături de sfintele moaște ale Sfintei Cuvioasei Parascheva vor fi aduse, de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Muntele Athos, și sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Anul 2024 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „an omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și an comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”. Așadar, am dorit să oferim pelerinilor ce vor poposi la Iași în miezul lunii octombrie bucuria de a se întâlni cu un sfânt taumaturg, adică unul prin care Dumnezeu săvârșește vindecări și aduce multă alinare celor afectați de felurite boli.

Pelerinajul va începe marţi dimineață, 8 octombrie, de la ora 6.00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, racla cu sfintele moaște va fi scoasă din Catedrala mitropolitană din Iaşi, în cadrul tradiţionalei procesiuni, și va fi depusă în baldachinul special amenajat, unde va rămâne până când rândul de închinare va putea fi gestionat din interiorul lăcaşului de cult, moment estimat a fi începând de marţi, 15 octombrie.

În data de 14 octombrie 2024, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită, începând cu ora 9.30, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile liturgice vor fi date de corul Operei Naţionale Române din Iași. Pentru cei care nu vor reuşi să fie prezenţi în preajma zonei amenajate, anunţăm că slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locaţii.

Reprezentanții instituțiilor de presă vor avea acces la evenimentele organizate cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva pe baza legitimațiilor de serviciu, cu rugămintea de a trimite anterior, pentru a putea comunica mai eficient, pe adresa presa@mmb.ro, datele de contact: instituția de presă, numele și prenumele jurnalistului, funcția, adresa de email și un număr de telefon mobil. Zonele de acces pentru presă și alte informații utile vor fi comunicate de către organizatori la fața locului.

Programul evenimentelor organizate anul acesta de către Arhiepiscopia Iaşilor este ataşat mai jos, împreună cu câteva informații despre viaţa Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon și despre viața Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru alte amănunte, vă îndemnăm să urmăriți secțiunea care va fi dedicată acestui eveniment pe portalul https://doxologia.ro/.

Publicitate

Rugăm pe Bunul Dumnezeu să călăuzească pașii pelerinilor și ai închinătorilor către Iași în rugăciune și în bună pace, cu nădejdea că, în atmosferă de sfântă comuniune, fiecare va dobândi tămăduire sufletească şi trupească, întărire în credinţă şi spor în buna făptuire!

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iaşilor

 

SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

Program 8-15 octombrie 2024

 

Marți, 8 octombrie 2024

 

– 6.00: Citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 6.30: Plecarea în procesiune cu cinstitele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Va participa Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopul Iașilor;

– 7.00: Așezarea sfintelor moaşte spre închinare, în baldachinul amenajat pe platoul din faţa Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”;

– 7.00–7.30: Sfinţirea apei (Aghiasma mică) – lângă corpul C1 al Centrului eparhial;

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).

 

Miercuri, 9 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 20.00: Întâmpinarea sfintelor moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon la Catedrala Mitropolitană.

 

Joi, 10 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 18.00: Prezentarea lucrărilor dedicate Sfântului Mare Mucenic Pantelimon și Sfinților Doctori fără de arginți (Librăria Doxologia);

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (în Catedrala Mitropolitană).

 

Vineri, 11 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 17.00: Vernisajul expoziției de pictură Rugați-vă cu glas tare! – cu pensula în mână în urma Psalmilor lui David – pictor Horia Țigănuș (Muzeul Mitropolitan);

– 19.00–20.30: Pelerinajul „Calea Sfinţilor”. Procesiune cu sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon;

– 21.00–00.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Mare Mucenic Pantelimon.

 

Sâmbătă, 12 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia glas VII a Sfântului Apostol Andrei – aducerea sfintelor moaște la Iași (1996) (în Catedrala Mitropolitană).

 

Duminică, 13 octombrie 2024

 

– 07.00–11.30: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei, Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–17.30: Paraclisul Maicii Domnului și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 19.00: Concert de muzică sacră susţinut de grupul vocal Acapella din Bucureşti (în Catedrala Mitropolitană);

– 21.00–02.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană).

 

Luni, 14 octombrie 2024

 

– 7.00–9.00: Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană);

– 9.30–12.30: Sfânta Liturghie (pe podiumul amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile vor fi date de corul Operei Naționale Române din Iași);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv (în Catedrala Mitropolitană).

 

Marți, 15 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).

– 19.00: Concert de muzică psaltică susţinut de corul Byzantion şi Mini Byzantion (în Catedrala Mitropolitană).

 

***

Viaţa Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon

 

Sfântul şi Marele Mucenic Pantelimon al lui Hristos a trăit în cetatea Nicomidia din Asia Mică, pe timpul împăratului roman Maximian (286-305 d.Hr.). Tatăl său era senatorul păgân Eustorgiu, iar mama sa era creştină, pe nume Euvula. Ei l-au numit pe copilul lor Pantoleon, ceea ce se tâlcuieşte „cu totul leu”, nume prin care s-a arătat mai înainte curajul mărturisirii de care avea să dea dovadă. Mama sa a început să sădească în inima lui, încă de mic fiind, credinţa în Hristos şi bunele deprinderi creştine, dar ea s-a stins de tânără, Biserica pomenind-o între sfinţi la 30 martie, ca model de mamă creştină şi mărturisitoare.

La început, tatăl său l-a dat la învăţătura gramaticii şi, după ce a sporit în cărţile elineşti şi a învăţat filosofia, l-a îndemnat şi l-a trimis pe tânărul Pantoleon la şcolile păgâneşti ale vremii, pentru a învăţa meşteşugul doctoricesc. El a mers la vestitul doctor al vremii, Eufrosin, despre care se spunea că era desăvârşit în meşteşugul vindecării trupeşti.

În vremea aceea, trăia în Nicomidia un preot bătrân cu numele Ermolae care, după ce Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a fost ucis de păgâni († 3 septembrie 303), se ascundea împreună cu puţini creştini într-o casă mică şi neştiută. De la acesta, tânărul Pantoleon a învăţat tainele credinţei şi a înţeles puterea de vindecare a lui Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor.

Plecând într-o zi de la Ermolae, Pantoleon a găsit pe drum un copil care tocmai murise, muşcat de o viperă. Atunci s-a rugat Mântuitorului şi îndată copilul a înviat, iar vipera a murit. Uimit de puterea lui Hristos, Pantoleon s-a întors la Ermolae, a primit botezul şi a zăbovit şapte zile, împărtăşindu-se cu Sfintele Taine, rugându-se şi primind învăţătură creştină de la bătrânul preot.

După aceasta, tânărul Pantoleon s-a dedicat vindecării oamenilor atât prin meşteşugul doctoricesc, cât mai ales prin rugăciune şi însemnarea cu semnul Crucii. El săvârşea aceste vindecări fără să ceară bani sau vreo altfel de răsplată de la cei vindecaţi. Acestora el le arăta, în schimb, marea putere a lui Hristos, spre Care îi îndrepta ca să devină creştini. Sfântul tămăduitor a ajuns cunoscut în acele locuri iar, după vindecarea unui orb, vestea despre el a ajuns până la împărat.

Fiind de faţă la vindecarea orbului, tatăl Sfântului, senatorul Eustorgiu, a fost încreştinat atunci chiar de către fiul său, iar la scurt timp s-a mutat la cele veşnice. Atunci, Pantoleon a eliberat sclavii şi a împărţit săracilor toată moştenirea sa. Vestea despre minunile lui ajungând la conducerea imperiului, împăratul Maximian l-a chemat întâi pe orbul vindecat, ca să-i spună cum a dobândit vederea. Cel vindecat a mărturisit că Pantoleon l-a tămăduit cu puterea lui Hristos în Care şi el credea cu tărie.

Auzind acestea, împăratul s-a mâniat şi a poruncit să i se taie capul celui ce fusese orb, iar Pantoleon, tămăduitorul lui, să fie prins şi adus la judecată. Aici, Sfântul a rămas neclintit în credinţa sa, atât la făgăduinţele împăratului, cât şi la înfricoşările cu chinuri grele, neîncetând să mărturisească statornic credinţa în Hristos. A fost bătut cumplit, ars cu făclii, pus într-un cazan cu plumb topit, apoi aruncat fiarelor sălbatice. Fiind păzit nevătămat cu dumnezeiasca putere, Pantoleon a fost cercetat de Domnul Hristos, Care S-a arătat în chipul bătrânului Ermolae, vindecându-i rănile şi îmbărbătându-l în mărturisire.

Apoi, împăratul a trimis la moarte pe preotul Ermolae, împreună cu ucenicii săi, Ermip şi Ermocrat, iar a doua zi, văzând stăruinţa în credinţă a lui Pantoleon, l-a osândit la moarte prin tăierea capului cu sabia.

Luându-l călăii, l-au dus în afara cetății, la apus, unde l-au legat de un măslin. Pe loc, însă, sabia s-a îndoit ca ceara, fără ca măcar să-l atingă pe drept, iar bărbații, când au văzut ceea ce s-a întâmplat, au căzut la picioarele lui, cerându-i iertare. Atunci a privit la cer fericitul Pantoleon, şi-a împlinit rugăciunea către Dumnezeu, după care a auzit glas din ceruri: „Pantoleon, robule al Meu iubit, s-a împlinit dorința ta. Ți s-au deschis cerurile. Oștirile îngerilor te așteaptă pe tine. Tronul tău este pregătit. Cununa îți este pregătită. Harul tămăduirilor îți este dăruit ție. Nu te vei mai numi Pantoleon, ci Pantelimon („cel cu totul milostiv”) va fi numele tău, pentru că îi vei milui pe mulți. Căci tu vei fi limanul celor înviforați, scăparea celor necăjiți, apărătorul celor oropsiți, doctorul celor bolnavi și izgonitorul duhurilor necurate”. Atunci, Sfântul Pantelimon a primit moartea mucenicească, fiind ziua de 27 iulie a anului 305.

***

 

Viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi

 

Născută în Epivat (azi Boiados), pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Şi-a însuşit încă din fragedă copilărie modelul vieţuirii întru Hristos, înţelegând sensurile profunde ale iubirii de semeni, ale milosteniei şi faptelor bune.

La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). A fost momentul care a decis definitiv traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea să-l urmeze: cel al credinţei în Hristos şi al jertfirii pentru cei nevoiaşi. Astfel, aşa cum consemnează scrierile, toată viaţa sa şi-a împărţit hainele şi tot ce avea mai de preţ celor sărmani şi lipsiţi de ajutor.

După moartea părinților, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim pe care-şi dorea cu ardoare să le vadă. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaştele sfinţilor din cetate. Aici a cerut binecuvântarea părinţilor duhovniceşti şi şi-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.

După un timp, Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărând să rămână pentru tot restul vieţii sale în locurile în care au trăit Mântuitorul şi Sfinţii Apostoli. Astfel, după ce s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca, ducând o viaţă aspră şi plină de nevoinţe.

Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului, îndreptându-se spre casă, după ce într-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinţi, pe rude şi toate bunurile din lume”.

Aşadar, tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde avea să trăiască smerit, fără să fie recunoscută de cineva. La 27 de ani, Cuvioasa şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. Sfintele sale moaşte au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, fiind aşezate la loc de cinste, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, şi unei femei pe nume Eftimia. Aşa se face că trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Kallicrateia, unde s-a scris că au stat vreme de 200 de ani. Mulţimi de oameni au venit să se închine sfintelor sale moaşte, după ce s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Din Kallicrateia, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat vreme de 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, unde au poposit până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alţi 120 de ani.

În 1641, Cuvioasa a pornit spre Moldova, într-o lungă şi definitivă călătorie, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaşte în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Racla cu moaştele Sfintei a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galaţi, fiind însoţită, aşa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliţi greci. De la Galaţi, a fost adusă la Iaşi într-un car cu boi, înconjurată de mulţimi de clerici şi credincioşi. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de către episcopii de Roman şi Huşi. Astfel, la 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost aşezată în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, unde se află şi astăzi.

Prima menţiune în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în anul 1643.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Descoperire șocantă făcută de polițiști: Femeie găsită abia după intervenție, ascunsă de natură zeci de metri de locul accidentului de la Flămânzi

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 21.05.2025

de

Publicitate

Astăzi, 21 mai, pe DJ 282 B, în afara localității Flamânzi, s-a produs un accident rutier, în care au fost implicate două autoturisme.

Din verificările efectuate până în acest moment, a reieșit faptul că un autoturism, condus de un bărbat, în vârstă de 74 de ani, din județul Iași, în timp ce se deplasa pe DJ 282 B, direcția de deplasare, dinspre Iași către Botoșani, ar fi intrat în coliziune cu un alt autoturism, condus de un bărbat, în vârstă de 58 de ani, din orașul Flămânzi, care se deplasa pe aceeași direcție de mers și ar fi efectuat viraj la stânga, pentru a pătrunde pe un drum comunal.

În urma impactului, inițial, a rezultat decesul unui bărbat de 58 de ani și vătămarea corporală a altor două persoane, un bărbat de 74 de ani și o femeie de 64 de ani.

Imediat după producerea accidentului, la fața locului s-au deplasat mai multe echipaje de poliție, ambulanță și pompieri, care, au intervenit pentru extragerea unei persoane, ce nu prezenta funcții vitale, aflate într-unul dintre autoturisme, intervenția fiind una complexă, desfășurată într-un perimetru extins și pe un teren cu vegetație deasă.

De asemenea, până la sosirea echipajelor medicale, pompierii au acordat primul ajutor altor două persoane, care s-au autoevacuat din celălalt autoturism implicat.

Ulterior, într-o zonă de vegetație deasă, sub niște arbuști, a fost sesizată prezența unei alte persoane decedate, ca urmare a accidentului rutier.

Publicitate

Din verificări a reieșit că este vorba de o femeie, de 85 de ani, pasageră în autoturismul victimei decedate, identificată la peste 30 de metri de locul producerii accidentului, într-o zonă cu vegetație deasă.

Polițiștii continuă cercetările, sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, urmând să se stabilească cu exactitate toate împrejurările producerii accidentului rutier.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Parohia Vorona Centru și-a sărbătorit cu emoție și recunoștință ocrotitorii cerești, Sfinții Împărați Constantin și Elena

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 21.05.2025

de

Publicitate

Ziua de 21 mai a adus din nou lumină și bucurie în inimile credincioșilor din Parohia Vorona Centru, care și-a cinstit ocrotitorii spirituali, Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, cei întocmai cu Apostolii, bineplăcuți lui Dumnezeu și încununați cu slavă cerească. Prăznuirea acestora este pentru întreaga Biserică un prilej de adâncă recunoștință, iar pentru comunitatea de aici, o revărsare de har și comuniune.

Sărbătoarea a fost deschisă în seara ajunului, când, a fost oficiată Vecernia cu Litie de către un sobor de preoți. Răsunetul rugăciunii s-a împletit cu cântările bisericești, iar fumul tămâiei s-a înălțat spre cer, purtând cu el mulțumirea și nădejdea credincioșilor. Au slujit împreună părintele Petru Chirvase, părintele Adrian Secrieru – coordonator al cercului pastoral-misionar de pe raza Voronei, părintele Ionuț Simionică și părintele Ovidiu Lungu, aducând fiecare, prin slujire, bucuria unității și a slujirii comune.

Miercuri dimineață, în ziua praznicului, biserica s-a umplut de lumină și oameni, veniți cu inimile deschise să primească darul Sfintei Liturghii. Din sobor au făcut parte părintele paroh Andrei-Constantin Anușca, părintele Ioan Cazaciuc de la Parohia Cișmea și părintele Claudiu Lucian Țugui, duhovnic al românilor din Parohia Briceni, de peste Prut. Bucuria revederii și comuniunea euharistică au întărit punțile frățești dintre parohii și dintre inimi.

Cuvântul de învățătură, rostit cu blândețe și profunzime de părintele Ioan Cazaciuc, a pus în lumină rolul providențial al Sfinților Împărați în istoria mântuirii: „Prin Edictul de la Mediolanum, împăratul Constantin a adus libertate creștinilor prigoniți, iar sub sfatul și rugăciunea mamei sale, Elena, a devenit un susținător neclintit al dreptei credințe. Prin ei, Dumnezeu a lucrat spre mântuirea a milioane de suflete.”

După Sfânta Liturghie, soborul a oficiat o slujbă de pomenire pentru cei adormiți, iar agapa frățească ce a urmat a fost o prelungire firească a comuniunii liturgice. Într-un gest de dragoste și grijă creștină, peste 300 de pachete cu alimente au fost dăruite persoanelor aflate în dificultate, arătând că Hristos este viu în fiecare faptă bună făcută aproapelui.

Parohia Vorona Centru este una dintre cele zece parohii ale comunei, așezată în inima celei mai cunoscute și sonore localități din județul Botoșani — Vorona. Biserica, ridicată după Revoluție, pe locul unei Troițe închinate Eroilor, poartă cu cinste și al doilea hram: Înălțarea Domnului, zi de pomenire a celor care s-au jertfit pentru credință și patrie.

Publicitate

În fața sfântului locaș, în centrul comunei, veghează un monument impunător, înconjurat adesea de rugăciune, flori și lacrimi de recunoștință. Aici, prezentul îmbrățișează trecutul, iar biserica, primăria și comunitatea se adună ca un singur trup în jurul jertfei, credinței și unității.

Astfel, Hramul Parohiei Vorona Centru nu este doar o sărbătoare locală, ci o mărturisire vie a iubirii lui Dumnezeu, a dăruirii și a demnității unei comunități care nu uită, ci cinstește și mulțumește.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Taxă pe coletele mici de pe Temu și Shein, propusă de UE. Care este motivul și care va fi taxa pe fiecare achiziție

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 21.05.2025

de

Publicitate

Taxă pe coletele mici de pe Temu și Shein, dar și de pe alte platforme similare din China, propusă de UE. Ar fi vorba de o sumă de doi euro pentru coletul primit acasă și de 50 de cenți pentru coletele trimise în depozite. Taxa ar aduce venituri de aproape 9 miliarde de dolari bugetului european, arată un calcul raportat la nivelul acestui tip de comerț, scrie alba24.ro. 

Uniunea Europeană a propus o taxă fixă de doi euro pentru fiecare dintre miliardele de colete mici trimise direct la domiciliile oamenilor, care provin în prezent în mare parte de la companiile online din China, relatează BBC, citat de G4Media.

Concret, noua pe coletele mici de pe Temu, Shein și alți retaileri din China presupune că pachetele cu o valoare mai mică de 150 de euro nu vor mai fi scutite de taxe vamale.

Piețele online, inclusiv giganții chinezi Temu și Shein, vor fi așteptate să plătească această taxă, a declarat comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic.

Taxa de doi euro se va aplica pachetelor trimise direct consumatorilor, în timp ce coletele trimise către depozite vor fi impozitate la o rată mai mică, de 0,50 euro.

Anul trecut, 4,6 miliarde de astfel de colete au intrat în UE, peste 90% provenind din China.

Publicitate

Un asemenea volum a generat o sarcină uriașă pentru personalul vamal al UE, a spus Sefcovic. El a argumentat că acest lucru a creat dificultăți în asigurarea siguranței și standardelor produselor care intră în blocul comunitar.

Taxa propusă ar „compensa costurile”, a declarat el în fața Parlamentului European. Bruxelles speră, de asemenea, ca o parte din veniturile generate să contribuie la bugetul UE.

Taxă pe coletele mici de pe Temu și Shein

Demersul UE vine în contextul impunerii de noi tarife de către SUA asupra produselor chineze, în timpul administrației președintelui Donald Trump – inclusiv o taxă pe coletele mici.

UE încearcă să se protejeze în condițiile în care existau temeri că giganții chinezi ai comerțului electronic ar putea inunda piața europeană cu produse ieftine, deoarece bunurile care erau inițial destinate SUA ar trebui redirecționate către alte piețe.

Shein și Temu au declarat anterior că vor coopera cu autoritățile de reglementare și cu standardele de protecție a consumatorilor.

Temu susține că are 92 de milioane de utilizatori în UE, în timp ce Shein afirmă că are peste 130 de milioane.

Taxă pe coletele mici de pe Temu și Shein

Temu și Shein sunt platforme online de comerț electronic de origine chineză, specializate în produse la prețuri reduse — Temu oferă o gamă largă de articole, de la gadgeturi la decorațiuni, iar Shein este axat în principal pe modă și accesorii.

Europenii cumpără de pe Temu și Shein în principal datorită prețurilor foarte mici, varietății mari de produse, ofertelor frecvente și livrării internaționale gratuite, chiar dacă uneori există îngrijorări legate de calitate, sustenabilitate și condițiile de muncă din lanțul de aprovizionare.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (353)

Publicat

acum 5 ore

miercuri, 21.05.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

EMINESCU  PEDAGOG ( VI )

 

După o evidențiere a activismului eminescian în domeniul școlii din  articolul „Instrucție și educație” și din raportul asupra manualului lui Creangă, Toma Chiricuță se oprește și la raportul de inspecție pe care poetul l-a făcut la Școala de Fete nr. 1 din Roman, directoare fiind  doamna Z. Livescu.  În acest raport, Eminescu folosește, la un moment dat, construcția „metoda mecanică și moartă a învățământului”, care ne relevă un Eminescu didactician: „D-na Z. Livescu (recte Lewicki), după cum spune, e absolventă a Școalei Centrale din Iași și a depus până acum două concursuri.  D-sa e de doisprezece ani institutoare și prin uz lung și-a apropiat metoda mecanică și moartă a învățământului și în această direcție nici nu este lipsită de oarecare succes, pe care însă cu trei eleve nu l-am putut constata cu siguranță. D-sa aparține unei generații scolastice bine determinate, bogate în cuvinte și sterpe de idei.  Prin urmare întrebuințarea de cuvinte neuzitate sau al căror înțeles nu-l cunoaște pe deplin, înlocuiește la D-sa, ca și la multe altele, extrema sărăcie de cugetări.”

Raportul pune în evidență un Eminescu foarte critic privind predarea în școala condusă de doamna Livescu, susținând teoria sa privind dezavantajele metodelor mecanice: 1. „În privința gramaticei (care s-a predat după Stilescu) copilele știu numai  numele definițiunii, nu au însă cunoștința vie și concretă a părților cuvântului”; 2. „Scrierea e în toată școala neglijată”; 3. „Caligrafia, o noțiune cunoscută numai teoreticește”; 4. „Gramatica există ca un fel de schematism de cuvinte, a căror întrebuințare reală îi lipsește copiilor”; 5. În istoria Românilor cronologia nu se știe exact și intuițiunea vremilor trecute li e dată elevelor (din nefericire chiar după cărțile didactice) cu puncte de vedere foarte moderne”; 6. „În geografie memorarea e la locul ei, elevele stau bine, căci recitarea de numiri e partea tare a școalei”.  Finalul raportului este edificator cu privire la ideile pedagogice ale lui Eminescu: „Rugându-vă să considerați că învățământul mecanic este cel general în școalele noastre, de vreme ce lipsa de cunoștințe pedagogice e asemenea generală, sunt de părere că într-o dezvoltare normală a învățământului pedagogic o asemenea directoare nici ar fi cu putință și nici ar trebui suferită”.  Toma Chiricuță  a studiat un alt raport al lui Eminescu, realizat în urma unei inspecții la Școala de Fete din Vaslui unde directoarea Sion aplica aceleași metode  mecanice.  Nu același lucru a spus-o despre Școala de Băieți din Vaslui (condusă de domnul Hrisoscoleu) sau despre ”Pensionatul Normal de Domnișoare” al doamnei Humpel, unde a descoperit că se aplica metoda intuitivă.  Eminescu dezvoltă avantajele acestei metode în articolul „Metoda intuitivă în educație”, pe care o consideră „metoda cea mai priincioasă, după care să se dea școlarilor învățătura cuvenită”: „Cu toții știm astăzi ce înseamnă  metoda intuitivă, însă la noi sunt foarte puțini, care s-o știe aplica bine și încă mai puține sunt școlile în care această metodă a devenit familiară și folositoare într-adevăr”.

Publicitate

Revenind la articolul „Cultură și educație”, Toma Chiricuță constată că Eminescu face o distincție clară între „instrucție” și „educație”: „În urma vorbei multe, a regulamentelor și pararegulamentelor, avem două direcții în practică și amândouă greșite, anume sau un respect extrem, în fond însă fals, sau o familiaritate peste margini. Efectul direcției dintâi este fățărnicia, efectul celei din urmă lipsa de caracter și nesupunerea”.

 Pornind de la aceste considerente ale lui Eminescu, concluzionează Toma Chiricuță: „Rezultă din acestea că Eminescu înțelege prin educație ceea ce înțelegea Herbart prin „Zucht” și „Umgang”, sau ceea ce am definit noi: Disciplină și Contact Acestea formează caracterul, prin ele se impresionează inima, cu ele se dirijează voința și se clădește personalitatea”.   Eminescu vrea să spună că personalitatea unui elev se clădește  prin contactul cu personalitatea educatorului. Gândirea pedagogică a lui Eminescu  se rezumă la: 1) „prin fapte și măsuri pedagogice, nu prin cuvinte moralizatoare”; 2) „educația prin acțiune și nu prin simple vorbe”; 3.) „învățământ prin intuiție, educație prin acțiune”; 4) „o școală care disciplinează prin fapte, nu prin simple vorbe”.  Toma Chiricuță mai vede un alt aspect evident: Eminescu  contribuie  și la istoria pedagogiei românești. (VA URMA)

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending