O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

UN VOLUM REVERENȚĂ

„Eminescu, un cuvânt generator de lumină. Cu darul lui Eminescu, putem să deschidem porțile sufletului”. Vorbele acestea frumoase aparțin unui mare îndrăgostit de Eminescu, artistul Vasile Pop Negreșteanu. Din „Cafeneaua literară” nr. 2 din 2021 aflu că artistul locuiește pe strada „Plantelor”, fereastra casei sale dând spre sanatoriul „Caritatea”, locul în care poetul s–a stins din viață. Astfel că, în fiecare dimineață, deschizând fereastra spune: „Bună dimineața, domnule Eminescu!”. Povestea aceasta mi-a amintit că am în bibliotecă un volum al poetei Maria Baciu despre care nu am scris: ”Eminență, bună seara!”( Editura „Quadrat”, Botoșani, 2019). Volumul se deschide cu o „Precizare” a autoarei din care consider că e bine să reluăm câteva fragmente: „Poeziile din această carte, departe de a fi niște ode, exprimă respectul față de cel mai mare poet român, care a ridicat limbajul poetic la nivelul perfecțiunii prin opera sa, rămasă oglindă a existenței unui neam statornicit în Istorie. Aceste poezii au fost scrise la intervale mari de timp, în perioada în care îmi exercitam profesia la Liceul Pedagogic din Botoșani, în urma consultării multor studii și în urma unor îndelungi meditații sau „descifrări” ale textelor, împreună cu elevii mei. Toate mi-au deschis căile înțelegerii pentru ceea ce înseamnă Eminescu și creația sa, oferindu-mi șansa de a scrie eu însămi despre ceea ce am înțeles din această Catedrală de trăiri și simțiri. Așadar cartea „Eminență, bună seara!” este mărturia felului în care îmi exprim eu recunoștința și desăvârșitul respect față de Poetul „nepereche”, cel care a conferit cea mai înaltă strălucire Limbii Române.”

Conceput ca o reverență făcută lui Eminescu, volumul este și o demonstrație de simțire lirică. Poeta, în trecerile ei , asemenea unui detector de metale rare, simte peste tot armoniile vibrațiilor eminesciene, aude încă vechile sunete ale cornului, buciumului și lirei, situații pe care le pune în ritmuri specifice marelui poet. Ipostazele sale din „Geniu pustiu” (novicele), „Rugăciunea unu dac” (discipolul) sau Hyperion din creația omonimă, sunt descoperite de Maria Baciu în cuvinte, în iarba de coasă, în trecerile Lunii, în teiul înflorit, într-un petic de pământ, pe o stradă din Botoșani, într-o viscolire, pe un portal, pe o icoană etc., menținând o perfectă secvențialitate logică. În totalitatea lui, volumul este un original eseu despre singurătatea poetului în această lume obosită: „Trece iarna prin cuvinte…/ Eminescu e tăcut./ Ninge ca și mai-nainte/ Peste țara mea de lut.// Înțeleg ce ostenire/ Stă în plopii fără soț/ Încărcați de grea iubire/ Și înstrăinați de toți…// Ninge într-un colț de țară,/ Troienind bătrânii tei,/ Însă poartă grea povară/ Numai unul dintre ei…// Trece iarna prin cuvinte…/ Eminescu e tăcut./ Ninge, ca și mai-nainte,/ Melancolic și durut…”(„Trece iarna prin cuvinte”).

Să remarcăm la Maria Baciu interacțiunea creativă cu biografia poetului. Pentru poetă Eminescu nu este o umbră, e un spirit izvorât din specificul românesc raportat la universalitate, nesfiindu-se să-i atribuie statutul de Big Bang al multiplelor forme ale culturii, un UNU în conformitate cu teoria dualității derivate a lui Constantin Noica. Nu întâmplător un poem se intitulează chiar „UNU”. „S-a întemnițat în sine lumea,/ Și s-a învechit, și e bătrână,/ Ca o Catedrală jefuită,/ Mirosind a fum și a rășină.// Sfinți puțini, ascunși după icoane,/ Luminează căile acele/ Până unde-și pierde ne-nțelesul/ Înțelesul plin de semne grele.// UNU singur nu se prăbușește/ Și nu-i măcinat de bătrânețe./ Lumea, apăsată de surpare,/ Amurgește-n propria-i tristețe…”.

Conștientă că, etimologic, Hyperion înseamnă „cel care merge pe deasupra pământului”, autoarea simte zborul poetului precum o stea tutelară care își veghează neamul: „Nicăieri nu ninge cu Luceferi,/ Nicăieri nu-i cer de Voroneț,/ Nicăierea cântecul nu doare/ Și cuvântul n-are-atâta preț// Ca în Nordul meu, în care secoli/ Au lăsat hrisoavelor destin/ Și o stea, de-a pururi tutelară,/ Pentru-ntregul nostru neam român!”

Înfiorează versurile poetei Mariei Baciu, care preiau de la Eminescu muzicalitatea limbii și structura simfonică de care s-a tot vorbit. Încă de la primul poem se sesizează timbrul poetic eminescian, totul ca o reverență în fața celui la care „nimeni nu se duce, decât ca un Isus urcând pe cruce”.

Zile libere 2025: următoarea minivacanță pentru români va fi în luna august, cu prilejul sărbătorii Sfintei Maria. Mai sunt patru zile libere, în afara celor de weekend, până la finalul anului 2025.

În acest an, minivacanța de Sfânta Maria va fi de trei zile. Bugetarii și unii angajați din privat vor avea liber vineri, 15 august, plus următoarele două zile de weekend: 16 și 17 august (sâmbătă și duminică).

Zile libere 2025: Adormirea Maicii Domnului

Praznicul este format din două momente: moartea și îngroparea Maicii Domnului și, în al doilea rând, înălțarea ei la cer. În Occident, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Înălțarea Maicii Domnului.

Despre Adormirea Maicii Domnului se găsesc date doar în Tradiția Bisericii. Potrivit acesteia, Maica Domnului a fost înștiințată printr-un înger despre mutarea ei din această viață.

Apostolii, aflați în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduși pe nori pentru a fi prezenți la eveniment.

Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, ci a venit trei zile mai tarziu. A cerut să se deschidă mormântul Maicii Domnului pentru a-i săruta mâinile acesteia. Dar a găsit mormântul gol.

Zile libere 2025: tradiții de Sfânta Maria

De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.

Potrivit tradiției, bărbații de la sate își schimbau, 15 august, pălăria cu căciula, semn că se termină vara și se apropie sezonul rece.

Se mai spune că în această zi nu ar fi bine să te scalzi în ape de munte, să ții ușa închisă sau să călătorești neînsoțit.

Dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.

În această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.

Zile libere până la finalul anului 2025

• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
• 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
• 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
• 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)

Zile libere 2025. Drepturi pentru salariați

Dacă anagajații nu primesc liber de Sfânta Maria sau în alte perioade cu zile libere legale, din cauza faptului că în instituția sau firma respectivă trebuie păstrată continuitate activității, aceștia au anumite drepturi.

Aceștia trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile.

Dacă nu este posibilă acordarea de libere, se plătește spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Dacă nu respectă aceste prevederi, angajatorii riscă amenzi între 5000 și 10.000 de lei.

Recertificarea, la nivel european, a unui model de echipament de control de securitate utilizat și în aeroporturi din România a creat premisele ridicării restricțiilor privind transportul lichidelor, aerosolilor și gelurilor (LAGs) în bagajul de mână.

Transportul LAGs în recipiente cu o capacitate de până la doi litri va fi însă posibil doar după instalarea noului algoritm de detecție certificat, integrarea sa în cerințele hardware în baza cărora s-a realizat certificarea și parcurgerea etapelor de testare în vederea acceptanței conform reglementărilor europene.

Totodată, precizăm că ridicarea restricțiilor va fi posibilă exclusiv în aeroporturile din România care dispun de echipamentele recertificate și complet actualizate.

Sursa: sri.ro

De la 1 august, pensiile care depășesc 3.000 lei sunt impozitate cu 10% și li se reține CASS de 10% din suma care depășește acest plafon. Află cum se calculează exact pensia netă, cu exemple concrete oferite de Casa Națională de Pensii Publice, informează alba24.ro.

Când intră pensiile în august 2025. Calendarul plăților prin poștă și pe card

România are aproape cinci milioane de pensionari, iar fiecare început de lună aduce întrebarea: când intră pensia? În luna august 2025, pensionarii vor primi banii conform calendarului obișnuit, în funcție de modalitatea de plată:

• Prin Poșta Română: Pensiile vor fi distribuite de poștași între 1 și 10 august. Aproximativ 2,5 milioane de pensionari au ales această metodă.

• Pe card bancar: Cei care primesc pensia în cont bancar vor avea banii virați în perioada 11-14 august 2025, potrivit convențiilor încheiate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) cu instituțiile bancare.

Pensiile mai mari de 3.000 lei sunt supuse CASS și impozitului

Începând cu 1 august 2025, intră în vigoare noile reguli privind impozitarea pensiilor, parte din pachetul de reforme fiscale ale Guvernului.

Ce se schimbă:

• Se introduce contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei.

• Impozitul pe venit de 10% continuă să se aplice pentru suma care rămâne peste plafon, după deducerea CASS.

Important: Reținerile se aplică doar pentru suma care depășește 3.000 lei, nu pentru întreaga pensie.

Exemple concrete de calcul al pensiei nete după 1 august 2025

Pentru pensiile care depășesc plafonul de 3.000 lei, începând cu 1 august 2025 se aplică o reținere dublă: 10% contribuție de sănătate (CASS) și 10% impozit pe venitul rămas după deducerea CASS.

Astfel, pentru o pensie de 4.467 lei, suma netă scade la 4.188 lei, iar pentru o pensie de 4.000 lei, beneficiarul rămâne cu 3.810 lei.

Exemplu de calcul

• Pensie lunară de 4.467 lei

Calcul CASS:

• 4.467 lei – 3.000 lei = 1.467 lei
• 1.467 lei x 10% = 147 lei (CASS)

Calcul impozit:

• 4.467 lei – 3.000 lei – 147 lei = 1.320 lei
• 1.320 lei x 10% = 132 lei (impozit)

Pensia netă încasată:

• 4.467 lei – 147 lei – 132 lei = 4.188 lei

Pensie lunară de 4.000 lei

Calcul CASS:

• 4.000 lei – 3.000 lei = 1.000 lei
• 1.000 lei x 10% = 100 lei (CASS)

Calcul impozit:

• 3.900 lei – 3.000 lei = 900 lei
• 900 lei x 10% = 90 lei (impozit)

Pensia netă încasată:

• 4.000 lei – 100 lei – 90 lei = 3.810 lei

Pensiile sub 3.000 lei nu sunt afectate de noile rețineri

Pentru pensionarii care încasează sub 3.000 lei lunar, nu se percepe nici CASS, nici impozit pe venit. Ei vor continua să primească integral suma stabilită prin decizia de pensionare.

Alte informații utile pentru pensionari

• Dreptul la pensie se obține în continuare cu minimum 15 ani de contribuții, fără a lua în calcul perioadele necontributive (studii, șomaj, armată etc.). Și în acest an se pot cumpăra vechime în muncă pentru pensie pentru cei care nu îndeplinesc condițiile.

• Vârsta de pensionare va fi egalizată treptat pentru femei și bărbați la 65 de ani până în 2035.