Prognoza meteo pentru vara 2024 indică o posibilă creștere a temperaturilor. În 2023, fenomenul climatic El Niño a revenit după o pauză de patru ani, semnalând o amplificare a încălzirii globale. Anul 2023 a fost deja înregistrat ca fiind unul dintre cei mai calzi ani, iar conform datelor furnizate de rainviewer, vara 2024 ar putea întrece chiar și acest record, aducând posibilitatea unui nou vârf al temperaturilor, relatează alba24.ro.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) înregistrează temperaturi medii timp de două luni la rând: iunie și iulie. Și iulie 2023 a stabilit recordul chiar înainte ca luna să se încheie.

Lumea în ansamblu este semnificativ mai caldă decât era acum câteva decenii.

Din această perspectivă, și Met Office, serviciul național de meteorologie britanic, estimează că 2024 va fi un nou an record, care se așteaptă să depășească 2023 din punct de vedere al temperaturilor.

Prognoza meteo pentru vara 2024: Va fi cald, mult mai cald decât acum 100 de ani

Temperatura medie globală pentru 2024 este prognozată a fi între 1,34 °C și 1,58 °C (cu o estimare centrală de 1,46 °C) peste media perioadei preindustriale.

Asta face din 2024 al 11-lea an consecutiv în care temperaturile vor atinge cu cel puțin 1,0 °C peste nivelurile preindustriale.

Dr. Nick Dunstone de la Met Office, care a condus prognoza, a declarat:

• „Prognoza este în concordanță cu tendința de încălzire globală în curs de 0,2 °C pe deceniu și este stimulată de un eveniment semnificativ El Niño. Prin urmare, ne așteptăm la doi noi ani de temperaturi globale record succesiv și, pentru prima dată, prognozăm o șansă rezonabilă ca un an să depășească temporar 1,5 °C.”

Dr. Dunstone a concluzionat: „Este important să recunoaștem că o depășire temporară a 1,5 °C nu va însemna o încălcare a Acordului de la Paris. Dar primul an peste 1,5 °C ar fi cu siguranță o piatră de hotar în istoria climatului.”

Efectele recordurilor de temperatură asupra României

Conform rapoartelor și studiilor despre schimbările climatice, România, ca și alte regiuni din lume, se confruntă cu unele tendințe de încălzire.

Datele arată o tendință de creștere a temperaturilor medii în România în ultimele decenii, iar această tendință este în concordanță cu fenomenul de încălzire globală.

Creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură este un alt aspect vizibil în România ultimelor decenii.

Valurile de căldură tot mai frecvente și mai intense, care pot avea impacte asupra sănătății umane, agriculturii și ecosistemelor.

În paralel se observă și o scădere a precipitațiilor.

Anumite regiuni din România au observat o scădere a cantității de precipitații sau o distribuție neuniformă a acestora în timpul anului, ceea ce poate duce la probleme de secetă în unele zone.

De asemenea, în unele regiuni, se observă modificări în tiparele de precipitații, inclusiv creșterea riscului de ploi intense sau inundații în anumite perioade ale anului.

De unde vinde încălzirea planetei?

El Niño, cunoscut și sub numele de ENSO (El Niño-Southern Oscillation), este un model climatic din regiunea Pacificului care crește temperaturile pe întreaga planetă.

Până acum, am trăit în faza opusă a acestui fenomen ciclic, care se numește La Niña.

În timpul La Niña, temperatura globală are o tendință de scădere față de media multianuală.

La Niña s-a încheiat treptat în martie 2023, dar chiar și trei luni mai reci nu au împiedicat 2023 să doboare temperaturile record din anii anteriori.

În 2024, situația valului de căldură se va înrăutăți dramatic, în principal din cauza ciclurilor climatice din Pacific.

El Niño ridică temperaturile medii globale, dar nu peste tot: vremea se schimbă diferit în diferite regiuni.

Pe măsură ce suprafața apei se încălzește, nori puternici se formează de-a lungul coastei uscate tipice a Pacificului din America de Sud, aducând ploi abundente. Acestea, la rândul lor, duc la inundații.

De cealaltă parte a oceanului, Australia și Indonezia plouă mai puțin decât de obicei, acestea confruntându-se cu seceta și incendiile.

Ce se întâmplă în Europa

În sudul Europei, iernile devin mai umede și mai calde, în timp ce în nordul Europei devin mai uscate și mai reci.

Dacă fenomenul climatic devine suficient de puternic până în iarna 2023-2024, nordul Europei s-ar putea confrunta cu temperaturi foarte joase.