Primul îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație (ÎOOP) din ultimii 29 de ani a fost trimis la tipar, anunță Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, într-o postare pe Facebook. Îndreptarul ar urma să fie lansat pe 31 august, de Ziua Limbii Române, își propun cercetătorii lingviști care au lucrat la el, și ar putea ajunge în magazine cel mai devreme din septembrie.

Lucrarea „continuă tradiția îndreptarelor” cu care au crescut succesiv generații întregi de elevi și familii în ultimul secol și se adresează ca până acum publicului larg care vrea să clarifice îndoielile legate de formele corecte ale cuvintelor care pot pune probleme în acest sens.

În raport cu Dicționarul Ortoepic, Ortografic și Morfologic al Limbii române (DOOM3, din 2021), îndreptarul are un inventar mult restrâns, care rezultă „din aplicarea succesivă a două principii fundamentale, și anume: (a) termenii sunt selectați din vocabularul activ al românei actuale literare de uz mediu; (b) sunt aleși termenii care prezintă diverse dificultăți normative, posibil generatori de variație și de greșeli în uzul curent al limbii”, după cum scrie în introducerea din noul îndreptar.

1. Adina Dragomirescu, cercetătoare lingvistă, directoarea Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București spune pentru Edupedu.ro că „ne gândim la o variantă online a îndreptarului, dar peste câteva luni”, întrebată dacă va fi disponibil online, cum este DOOM3.

„Norma din DOOM3 a fost păstrată cu extrem de puține excepții”, mai spune Dragomirescu.

Autorii noii cărți sunt Cristina Aranghelovici, Adnana Boioc Apintei, Raluca Brăescu, Ștefan Colceriu, Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae, Irina Nicula Paraschiv și Gabriela Pană Dindelegan. Lingviștii Rodica Zafiu, Emanuela Timotin și Cristian Moroianu s-au ocupat de revizia volumului.

Îndreptarul din 2024, orientat spre școală

Noua ediție a Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație (ÎOOP) vine mai ales în sprijinul elevilor și profesorilor, după cum se arată în introducerea lucrării:

„Lucrarea are o destinație preponderent școlară, astfel că, din necesități didactice, sunt selectate și cuvinte care nu au o justificare imediat normativă: clase „funcționale” de cuvinte (prepoziții, conjuncții, unele pronume și unele adverbe), precum și clase cu particularități speciale de flexiune (termeni cu flexiune neregulată, cu flexiune hibridă, cuvinte cu paradigmă defectivă, cuvinte invariabile, paronime, omonime totale sau parțiale), urmărindu-se aprofundarea informației descriptiv-flexionare”.

Iar autorii au dat și câteva exemple:

• „Astfel, diferențieri grafice de tipul bine-crescut vs bine crescut, bine-cunoscut vs bine cunoscut, bineînțeles vs bine înțeles sunt menite să distingă cuvintele compuse, scrise cu cratimă (bine-crescut, bine-cunoscut) sau legat fără cratimă (bineînțeles), de corespondentele lor grupări analizabile, scrise separat fără cratimă (bine crescut, bine cunoscut). Intrări de tipul din cauză că, în caz că, în caz de marchează calitatea locuțională a grupărilor, distinctă de calitatea substantivală a componentului central (cauză, caz)”.

• „De asemenea, diferențieri de tipul bob¹ (plantă) vs bob² (sanie) vs bob³(sămânță) vs bob⁴ (sămânță pentru ghicit), corespunzătoare celor patru intrări distincte în dicționar, înregistrează patru omonime parțiale deosebite prin plural (absența pluralului vs pluralul boburi vs pluralul boabe vs pluralul bobi). Înregistrarea lor în ÎOOP⁶ răspunde cerințelor imediate ale școlii, unde calificarea și descrierea gramaticală a formelor ocupă un rol important”.

„Pentru nevoi didactice, ÎOOP⁶se încheie cu o listă de „ortograme” (cum le numește școala), perechi de forme monosilabice cu pronunție identică, dar grafie diferită rezultând din folosirea cratimei (tipul alvs a-l; camvs c-am; lavs l-a). Lucrarea conține și o listă de nume proprii; unele sunt incluse în vocabular, fiind angajate într-o relație de antonomază cu un termen comun corespunzător (vezi Don Juan (personaj) vs termenul comun donjuan (tip uman)); altele apar numai în ANEXĂ, fără relație de antonomază, dar cu dificultăți de grafie, de pronunție, de accentuare (vezi New York [nĭuĭork], Schengen (germ.) [șengăn], Ucraina(desp. U-cra-i-na). Tot în ANEXĂ apare și o listă de nume proprii latinești și grecești frecvent folosite”, mai scrie în introducerea îndreptarului.

Norma nu se schimbă

„ÎOOP⁶ nu-și propune schimbarea normei, operație anevoioasă și mult prea derutantă pentru școală, și, oricum, intervenită prea repede în raport cu normarea anterioară. Rămâne în sarcina Institutului de Lingvistică și a Comisiei academice de cultivare a limbii pregătirea documentării (studii prealabile) pentru stabilirea inventarului de norme modificabile”, subliniază autorii lucrării în primele pagini.

Sunt, totuși, câteva modificări de normă care au intervenit și care au în vedere, de exemplu, schimbarea ordinii de preferință a variantelor pentru pluralul substantivelor căpșună, cireașă. Sau (schimbarea silabației pentru substantivele pioneză și fiică. Alte noutăți sunt corectarea formei de imperativ 2 sg. în cazul verbului a azvârli, modificarea formei de g.-d. în cazul substantivelor Antartica, Arctica, precizarea și corectarea indicațiilor privind flexiunea substantivului propriu Paște și eliminarea unor variante neliterare.

„Alte tipuri de modificări, și ele foarte limitate, privesc următoarele aspecte: precizări și detalieri de descriere, modificări de calificare a intrărilor, eliminarea unor împrumuturi cu circulație limitată, eliminarea câtorva neconcordanțe, introducerea unor soluții de tehnoredactare mai economicoase (vezi soluția „cuiburilor”)”, conform introducerii din îndreptar.

Sursa: Edupedu