Connect with us

Eveniment

Prima săptămână a Postului Mare. Creștinii merg la biserică pentru slujba Canonului cel mare al Sfântului Andrei Criteanul

Publicat

Publicitate

Rânduiala de nevoință a Postului Mare și, mai ales, aceea a primei săptămâni se desfășoară exact în vederea acestui război nevăzut. După o pregătire amănunțită și cu multă grijă a celor trei săptămâni premergătoare, postul începe hotărât, ca un adevărat asediu asupra vrăjmașului, pe amândouă fronturile arătate de Sfântul Maxim Mărturisitorul: rugăciunea și nevoințele trupești.

În vremea războiului duhovnicesc, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, luptătorul trebuie să astupe izvoarele apelor celor dinafara cetății și să nu se îndeletnicească decât cu rugăciunea și cu muncirea trupului prin filosofia cea lucrătoare, adică cu ostenelile trupești.

Apele cele dinafară cetății sunt cugetele trimise de fiecare simț din lumea sensibilă, care străbat sufletul asemenea unui râu ce trece prin cetate. Fiindcă diavolul se folosește tocmai de aceste cugete ca să ne dea război, de aceea în timpul luptelor duhovnicești trebuie să ne oprim de la contemplația naturală și să ne îndeletnicim numai cu rugăciunea și cu nevoințele trupești. Rugăciunea îndreaptă mintea către Dumnezeu, iar nevoințele trupești îndreaptă pofta și iuțimea spre cele duhovnicești. Astfel, toate puterile sufletești sunt adunate la un loc și îndreptate într-o singură direcție spre Dumnezeu, și omul capătă mare putere împotriva vrăjmașului, despre care Însuși Mântuitorul spune că nu se poate birui fără numai cu rugăciune și cu post (Marcu 9, 29).

Rânduiala de nevoință a Postului Mare și, mai ales, aceea a primei săptămâni se desfășoară exact în vederea acestui război nevăzut.

După o pregătire amănunțită și cu multă grijă a celor trei săptămâni premergătoare, postul începe hotărât, ca un adevărat asediu asupra vrăjmașului, pe amândouă fronturile arătate de Sfântul Maxim Mărturisitorul: rugăciunea și nevoințele trupești.

Nevoințele trupești

Publicitate

Postul este total, prima masă este miercuri, iar a doua vineri, cu îndemnul, pentru cine poate, să se lipsească de cea de miercuri. Slujbele bisericești sunt însoțite de multe metanii și închinăciuni, care trebuie înmulțite și la pravila de chilie. Slujbele se lungesc, și cu ele și privegherea de noapte. Grijile de trup sunt împuținate și toată vremea trebuie cheltuită la pravila de obște, în rugăciune, tăcere și cugetare duhovnicească.

Prin post, pofta fiind lipsită de materia care o întreține, este îndreptată pe calea cea firească de a fi dorire aprinsă după Dumnezeu; iuțimea, care-i avocatul poftei, nemaiavând pentru cine pleda, își regăsește rostul firesc de putere întăritoare a dorului după Dumnezeu. Prin aceasta, ele sunt scoase din simțire și puse sub ascultarea minții, care se face astfel „stăpână peste patimile cele stricătoare de suflet”.

Rezultatul este imediat: prin strunirea trupului și prin ușurarea lui de mulțimea materiei, poftele se domolesc, și mintea se curățește, „supărările drăcești nu îndrăznesc, iar îngerii stau mai aproape de cei ce se nevoiesc cu postul”.

Rugăciunea

Celălalt front de luptă, hrana și întărirea sufletului, se înmulțește la toate slujbele și, îndeosebi, se adaugă rugăciunea Sfântului Efrem: „Doamne și stăpânul vieții mele...”, ca o pecete duhovnicească peste rugăciunea obștească din această vreme. Ea este epicleza acestei Liturghii de pocăință a postului, care lucrează prefacerea omului trupesc în cel duhovnicesc.

Comoara cea bogată a Psalmilor se citește de două ori acum, în cursul unei săptămâni. Pentru că, după cuvântul Marelui Vasile „Psalmul este alungătorul dracilor, aducător al ajutorului îngeresc, armă pentru teama de noapte, liniște pentru ostenelile zilei, faptă îngerească, trăire cerească, mireasmă duhovnicească[2].

La canoanele utreniei se adaugă „Cântările lui Moise”, cele opt cântări ale Vechiului Testament și Cântarea Maicii Domnului. Cântarea de biruință a poporului evreu, când a trecut prin Marea Roșie izbăvindu-se de robia Egiptului, precum și cântarea celor trei tineri, care au rămas nearși în cuptorul Babilonului ne umplu de nădejde că așa vom scăpa și noi din robia celui viclean și din cuptorul patimilor, având pe Domnul „ajutor și acoperitor spre mântuireRugăciunile proorocilor Avacum, Isaia și Iona ne vestesc slava Mesiei, Care „va străluci ca soarelecare mântuiește și scoate sufletele din iadul cel mai de jos, iar Cântarea Maicii Domnului ne arată cât sunt de mari darurile pe care le revarsă Domnul peste robii Săi cei smeriți.

Liturghie deplină în aceste zile nu se săvârșește, ci numai Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, în zilele de miercuri și vineri, pentru a ne putea împărtăși și întări cu Sfintele lui Hristos Taine, cu „Pâinea vieții și Paharul mântuiriidupă care este dezlegare și pentru hrana trupească. Este plină de taină această Liturghie. După ce ni se atrage atenția că „Lumina lui Hristos luminează tuturorde șapte ori stăruim „să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Taapoi se face ieșirea cea mare, când „puterile cerești nevăzute împreună cu noi slujesc și însuși împăratul, în jertfa cea de taină săvârșită, se înconjoarăVohodul se face în tăcere desăvârșită, iar cei de față, cu multă frică și evlavie, stau cu capetele la pământ, când Hristos trece prin mijlocul Bisericii. Este însuși Comandantul duhovniceștii lupte, înconjurat de Puterile cerești, Cel ce trece ca să vadă pe ostașii Săi care se luptă, ca să-i întărească, să-i îmbărbăteze și să-i asigure de biruință, câtă vreme luptă sub comanda Lui.

Seara se face slujba Pavecerniței mari, la care în primele patru zile se adaugă Canonul cel mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Pavecernița mare este ca o încununare a nevăzutului război clin acea zi. Bătălia este în toi, iar ostașii sunt plini de putere și nădejde, pentru că Dumnezeu însuși luptă împreună cu ei. De aceea și strigătul: înțelegeți neamuri și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu; să se audă până la marginile pământului, voi cei puternici plecați-vă, căci veți fi biruiți și toate uneltirile voastre sunt zadarnice, căci cu noi este Dumnezeu cel tare și puternic, Domnul păcii, îngerul sfatului cel mare, Părintele veacului ce va să fie…” la care se adaugă rugăciunea și anga­jamentul nostru în fața lui Dumnezeu: „Doamne al puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri nu avem; Doamne al puterilor, miluiește-ne pre noi”.

Canonul de pocăință al Sfântului Andrei este mare nu numai pentru că este cel mai lung din toată imnografia Bisericii (are 271 de tropare), ci mai ales prin puterea duhovnicească ce-l străbate. Ca o frescă a pocăinței, aduce de la Adam și până la înălțarea Domnului, mulțime de pilde de pocăință, și de nevoință, precum și pilde ale celor ce au căzut și s-au pocăit ca să ne învețe să ne ferim de poticnire și să alergăm la Dumnezeu cu pocăință, lacrimi și fapte mântuitoare. Și este cu atâta iscusință întocmit, căpoate și pe sufletul cel mai împietrit a-l atrage spre umilințăși îndreptare.

Întreaga lucrare de rugăciune din această vreme este puternic străbătută de simțământul prezenței lui Dumnezeu, de simțământul de mare încredere, nădejde și dragoste de Dumnezeu.

Căința, umilința, zdrobirea inimii nu numai că nu sunt istovitoare, ci pline de încredere și dătătoare de putere. Încă din primele zile se simte suflul biruinței asupra păcatului, vestea marii bucurii a Învierii. În canoanele și stihoavnele utreniei, urmează în fir neîntrerupt aceste îndemnuri: „Să postim de bucate și de toată patima, desfătându-ne cu bunătățile Duhului, ca să ne învrednicim toți a vedea Preacinstita Patimă lui Hristos Dumnezeu și Sfintele Paști..”„și trecând noianul cel mare al postului să ajungem și la Învierea cea de a treia zi a Mântuitorului Iisus Hristos…De aceea, la capătul unei săptămâni de post aspru și nevoințe grele, te simți înviorat, limpede la minte, refăcut și primenit cu sufletul și cu trupul, pentru că „omul nu se hrănește numai cu pâine” (Matei 4, 4), după cuvântul Domnului.

Dar fiindcă mintea nu poate sta prea multă vreme încordată, rânduiala de rugăciune este presărată cu citiri din Sfintele Scripturi: din Prooroci, de la Facere și înțelepciunea lui Solomon, precum și din cuvintele marilor nevoitori, luptători și povățuitori duhovnicești: Efrem Sirul, Ioan Scărarul și Teodor Studitul.

Sfântul Efrem Sirul, alăuta Duhului Sfânt, ne fericește pentru buna îndrăzneală a luptei și pentru raiul care așteaptă pe cei ce bine se nevoiesc. Fericește pe toți iubitorii de virtute, ca să nu ne îndemne a-i urma și ticăloșește pe cei leneși și nepăsători, ca să ne plece spre umilință, spre râvnă și spre lacrimi.

Sfântul Ioan Scărarul, preaiscusitul în războiul cel nevăzut, ne arată ca într-o oglindă chipul de nevoință, meșteșugurile drăcești, înlănțuirea virtuților și a patimilor, cum să ne cunoaștem pe noi înșine și vicleșugurile celui potrivnic și cu multă iscusință ne conduce și ne urcă pe scara desăvârșirii, de la cele pământești la cele cerești.

Iar marele povățuitor al vieții de obște, cu untdelemnul cuvintelor sale, ne povățuiește îndeosebi în luptele mântuitoare ce trebuie să le ducem în viața de obște.

Astfel, mintea odihnită și luminată prin cuvintele duhovnicești, se înalță și mai cu avânt la rugăciune, iar curăția prin rugăciune se adâncește mai deplin în cunoaștere duhovnicească.

Așa s-au desăvârșit toți marii nevoitori ai vieții duhovnicești și ne-au lăsat cele de urmat: post și nevoințe, cunoștință duhovnicească și rugăciune, care împreună alcătuiesc meșteșugul războiului celui nevăzut, știința înnoirii omului, care se lu­crează îndeosebi în această vreme. Numirea generală de „post” nu se restrânge numai la o oprire de bucate, ci arată această întreagă lucrare înnoitoare a omului întreg, suflet și trup. De aceea stihoavna vecerniei de luni spune: „Să postim post primit, bine-plăcut Domnului. Postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăți, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, îndepărtarea de pofte, de clevetire, de minciună și de jurământul mincinos. Lipsa acestora este postul cel adevărat și bine primit”. Iar Sfântul Ioan Gură de Aur ne întreabă: „Postești? Arată-mi-o prin fapte! Cum? Vezi un sărac, ai milă de el; un dușman, împacă-te cu el; un prieten înconjurat de nume bun, nu-l invidia. Nu numai gura și stomacul să postească, rămânând curate de răpire și de lăcomie; picioarele nealergând la priveliștile cele urâte, ochii neprivind cu ispitire frumuseți străine, gura să postească de sudalme și de vorbiri rușinoase…”.

În sâmbăta de la sfârșitul săptămânii se face pomenirea minunii Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, care a izbăvit pe creștinii ce posteau, de la spurcarea cu jertfe idolești, pusă la cale de Iulian Apostatul. Minunea este totodată și un fel de încheiere a săptămânii de nevoință, arătându-ne că prin post și rugăciune se zădărnicesc toate uneltirile vrăjmașilor celor văzuți și nevăzuți pentru că „cu noi este Dumnezeu și nimeni nu poate sta împotriva noastră”.

(Protosinghelul Petroniu TănaseUșile pocăinței. Meditații duhovnicești la vremea Triodului, Editura Doxologia, Iași, 2012)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Agrometeo: Seceta pedologică moderată și puternică se menține la porumbul neirigat; efecte negative asupra potențialului productiv

Publicat

Publicitate

Seceta pedologică moderată și puternică se menține în cultura porumbului neirigat din regiunile Maramureș, Dobrogea și Banat, dar și în alte zone de cultură din țară, unde se va produce o depreciere treptată a stării de vegetație, potrivit prognozei de specialitate, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 5 – 11 iulie 2025.

‘În cultura de porumb neirigat, rezerva de apă pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare și local apropiate de optim, în cea mai mare parte a Munteniei, Transilvaniei și a Moldovei, izolat în sud-estul Crișanei și estul Olteniei. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică) se vor înregistra în Maramureș, Dobrogea și Banat, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, local în nordul, nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, estul și sudul Moldovei, estul, sudul, izolat vestul Munteniei’, se menționează în estimarea agrometeorologică.

Specialiștii ANM avertizează că la culturile prășitoare se va înregistra fenomenul de ofilire temporară și răsucire a frunzelor în orele de amiază, îngălbenirea și uscarea prematură a acestora, precum și forțări stadiale, ca urmare a menținerii temperaturilor ridicate din aer, situate peste pragurile biologice critice de rezistență a plantelor (30 – 32 grade Celsius), asociate cu deficite de apă în sol.

Totodată, pe terenurile afectate de seceta pedologică se va produce o depreciere treptată a stării de vegetație la culturile de porumb și de floarea-soarelui, cu efecte negative asupra potențialului productiv.

În ceea ce privește culturile de orz și grâu de toamnă, acestea vor parcurge maturitatea în ceară și deplină (10% – 100%) și se continuă lucrările de recoltare în aproape toată țara. La cultura de porumb se vor semnala dezvoltarea aparatului foliar, apariția paniculului (10% – 100%), precum și înflorirea și mătăsirea (10% – 60%), pe întreg teritoriul agricol.

În cea mai mare parte a bazinelor de cultură, sfecla de zahăr va parcurge alungirea și îngroșarea axei hipocotile (10% – 100%), iar la cartof se vor înregistra creșterea tuberculilor, îmbobocirea și înflorirea (10% – 100%).

Publicitate

Speciile pomicole se vor afla în fazele de creștere a lăstarilor, dezvoltare și coacere a rodului, precum și recoltarea eșalonată a fructelor, în funcție de atingerea maturității de consum.

De asemenea, vița-de-vie din aproape toate podgoriile va înregistra înfrunzirea, formarea și creșterea boabelor. Rapița își va definitiva formarea boabelor în silicve (80% – 100%), aflându-se predominant la maturitate deplină (10% – 100%) și recoltare. În același timp, floarea-soarelui se va afla în fazele de formare a calatidiului și înflorire (10% – 100%), la nivelul întregii țări.

Pe ansamblu, condițiile agrometeorologice vor permite desfășurarea lucrărilor agricole în câmp (prașile mecanice, erbicidări, fertilizări, tratamente fitosanitare, recoltare etc.) pe suprafețe agricole extinse ale țării.

Sub aspect termic, perioada 5 – 11 iulie se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal pe întreg teritoriul agricol, chiar caniculară în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 16 și 32 de grade Celsius, mai ridicată cu un grad până la opt grade, în raport cu mediile multianuale, în toate zonele de cultură.

Potrivit ANM, temperatura maximă a aerului se va încadra între 22 și 40 de grade Celsius, în cea mai mare parte a țării, iar cea minimă va fi cuprinsă între 10 și 23 de grade în majoritatea regiunilor, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare.

Meteorologii menționează că se întrevăd ploi locale sub formă de aversă, însoțite de descărcări electrice, căderi de grindină și intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, în aproape toată țara. Cantitățile de apă prognozate pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani primește aplauze de la Guvern: Finanțare pentru viața culturală locală

Publicat

Publicitate

Ministerul Dezvoltării vine în sprijinul a 66 de teatre, opere și filarmonici

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de astăzi, alocarea sumei de 231.458.960,88 de lei pentru 66 de teatre, opere și filarmonici din 40 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 31 de județe.

‘Prin această măsură, venim în sprijinul teatrelor, operelor, filarmonicilor și teatrelor de păpuși care nu beneficiază de finanțare de la stat și care sunt în subordinea autorităților publice locale’, a precizat ministrul Cseke Attila.

Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 31 mai 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea.

Fondurile au fost repartizate conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.

Serviciul Comunicare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale-bugetare luni, 7 iulie. Ședință comună de plen a Parlamentului

Publicat

Publicitate

Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale-bugetare luni, 7 iulie. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis vineri ca luni, de la ora 15:00, să aibă loc ședința de plen comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului, scrie alba24.ro.

Parlamentarii vor putea să depună amendamente până luni, la ora 8:00, scrie Agerpres.

Guvernul a avizat vineri primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.

Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor, a precizat Guvernul.

„Prin acest pachet de măsuri se urmărește atingerea următoarelor obiective: reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară, evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB”, se arăta într-un comunicat al Executivului.

Executivul menționează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente: măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare –

Publicitate

Guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 miliarde lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).

Potrivit art. 114, alineat 1 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputații și senatorii nu au inițiat nicio moțiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. În cazul depunerii unei moțiuni de cenzură, dacă aceasta a primit votul majorității deputaților și senatorilor, atunci Guvernul este demis.

Parlamentarii au la dispoziție trei zile pentru a depune moțiunea de cenzură. Inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, moțiunea de cenzură se prezintă Birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă.

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie din Botoșani, dată dispărută după ce a plecat de acasă și nu s-a mai întors

Publicat

Publicitate

Maria Feraru, o femeie în vârstă de 44 de ani, domiciliată în satul Orășeni-Deal, comuna Curtești, județul Botoșani, a fost dată dispărută după ce a părăsit locuința în dimineața zilei de 2 iulie 2025, în jurul orei 10:00. De atunci, familia nu mai știe nimic despre ea.

Originară din Vatra Dornei, județul Suceava, Maria Feraru are cetățenie română și este cunoscută ca o persoană activă și comunicativă. Semnalmentele acesteia sunt: înălțime de 165 cm, greutate de aproximativ 70 kg, constituție atletică.

Autoritățile au deschis un dosar de dispariție, cazul fiind încadrat la categoria „alte fapte”. Poliția face apel la populație pentru sprijin în găsirea femeii și roagă orice persoană care deține informații relevante să contacteze de urgență cea mai apropiată secție de poliție sau să sune la 112.

Orice detaliu poate face diferența în găsirea Mariei Feraru.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending