Connect with us

Actualitate

Preot foarte îndrăgit de botoșăneni: „Femeile sfinte ale neamului românesc fac în rai de mâncare lui Dumnezeu”

Publicat

Publicitate

Un preot foarte îndrăgit de credincioșii din Botoșani, care îi urmăresc postările și îi cer ajutorul în rugăciune, Ioan Valentin Istrati, s-a născut în Iaşi și este fiul preotului prof. Ioan Istrati, nepot al preotului Colonel Ioan Istrati. Părintele este o prezență activă în mediul online, un adevărat vector de opinie. Sâmbătă a adus câteva precizări legate de Moșii de iarnă, un moment în care sunt cinstiți morții neamului românesc. Redăm integral postarea părintelui Ioan Istrati:

„Azi sunt Moșii de toamnă, pomenirea morţilor.
Bunicele gârbovite stăteau la uşa Bisericii de la patru dimineaţa, împovărate cu sacoşe, mai mari şi mai mici, cu pomană pentru cei adormiţi.
Preotul apare mai târziu, pe la cinci şi ceva, de mila lor, să nu le ţină prea mult în frig, deşi anunţase că slujba începe pe la şapte. Se risipesc prin Biserică ca nişte furnici, aşezând darurile pe mesele grele de lemn putred. Foşgăie pungile, abia mijind prin fiinţă, se fâţâie de colo până colo, aşteptând, aprinzând lumânări pe colivă şi pe pachetele de bunătăţi. Ici colo câte un oftat, şi o amintire despre bărbatul plecat, sau despre copilul marinar, înecat în apele de departe.
Urmează slujba de pomenire, ecteniile, pomelnicele citite tare şi rugăciunea de dezlegare. Apoi “Veşnica pomenire” şi întreaga Biserică leagănă alene coşurile cu bunătăţi ca pe nişte prunci în albiile lor.
O întreagă armie de raţionalişti găunoşi atacă necontenit tradiţia de două milenii a românilor. Ce atâta pomenire a morţilor? Ce, mânâncă mortul, bea mortul vinul vărsat pe mormânt? Astea-s tradiţii magice, folclor păgân, idolatrie, cult thanatic, abureală. Mai bine ca la sectanţi, unde la căpătâiul mortului un nene cu alură şi accent tâmpe, la cravată strânsă sufocant, aiuritor de gât, rosteşte afectat nişte predici interminabile şi indigeste.
Chiar aşa? Mânâncă şi bea mortul? Ce atâta tevatură în jurul unui eveniment tragic, când în Occident moartea e ascunsă, ca o ruşine supremă a vieţii fără rost. Mortul occidental, rujat, fardat, împănat cu formol, rânjeşte dintre florile scumpe ale coşciugului. Iar la noi, toată lumea: „Veniţi fraţilor să dăm mortului sărutarea cea mai de pe urmă…”.
La o gândire mai adâncă a problemei, înfiorată de lacrimile rugăciunii, vedem că pomana morţilor e fundamentul firii omeneşti. Iubirea noastră se manifestă în chip esenţial în dăruirea de mâncare pentru cel iubit.
Tânărul imberb, înfiorat, cu ochii alunecând în jos, o invită pe fecioară la cină. Femeia, gârbovită de truda zilnică, când vine bărbatul frânt acasă, primul lucru care iese din sufletul ei, este strachina de mâncare pe care i-o pune în faţă. Mamele noastre sfinte, cu ochii grei, cu cearcănele până la gură, bântuie ca nişte stafii prin casă în muma zorilor pentru a pregăti mâncare pentru pruncii care pleacă la şcoală.
A da de mâncare celui iubit. Este actul suprem de euharistie a fiinţei, expresia luminii care ţi se naşte în inimă şi străpunge norul gros de indiferenţă care s-a lăsat peste lume. Este înflorirea firească a iubirii jertfelnice, îmbrăţişarea nevăzută dintre suflete. Câtă bucurie are femeia când soţul şi copiii se ospătează din bunătăţile pe care le-a pregătit. Cu mâinile pline de făină şi cu ochii lăcrimând a ceapă, femeia iese din istorie şi intră în veşnicie prin smerenie dăruitoare. De câte mii de ori a pregătit mâncare pentru cei iubiţi ai ei?
Revenim la pomana morţilor. Eu, ca preot primesc deseori şi eu câte un pachet din mâna tremurândă a vreunei bătrânici, de sufletul lui cutare. Ajuns acasă, cu vreo duzină de pachete, mă minunez de ce e înăuntru. O băbuţă a pus şerbet de trandafiri, că aşa îi plăcea bărbatului ei. Alta înveleşte atent un ban de 5 mii în batistă, pentru corabia sufletului. Una pune doze de Pepsi în pacheţel, că soţului tare îi plăcea zahărul lichid… Pâinicele, fursecuri făcute în ore de osteneală, lumânări, bomboane, pateuri, banane, mere, fasole bătută la pahar, sute de chestii.
Printre lacrimi şi singurătate, femeile acestea care cară în spate neamul românesc, fac ce ştiu mai bine, fac ceea ce au făcut de o viaţă. Dau de mâncare pentru cei dragi. Ele ştiu, mai bine decât orice doctor în teologie, că Dumnezeu ne iubeşte atât de infinit, încât Se dă pe Sine de mâncare pentru noi. Împărtăşania este actul suprem de dăruire a lui Dumnezeu, ca mâncare pentru veşnicie.
Delicateţea, duioşia, dorul de a-l vedea pe cel ce acum e îmbrăţişat de Dumnezeu, sfinţenia şi smerenia, şoapta îngerului, lacrima înfiorată, lumina Învierii răstignită pe noaptea lumii, toate pe plinesc în această dăruire de hrană. Pomenirea morţilor e semnul şi dovada că iubirea trece dincolo de moarte, că suntem împreună în pofida mormîntului, în ciuda morţii, sfidând iadul şi tenebrele lui. Şi e ceva mai mult decât atât.
E vestirea de taină a unei vocaţii pentru veşnicie: femeile sfinte ale neamului românesc fac în rai de mâncare lui Dumnezeu” , a scris părintele Ioan Istrati pe pagina sa de facebook.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Garda de Mediu Botoșani, semnal de alarmă: Habitate distruse și specii sălbatice amenințate. Eliminarea ilegală a deșeurilor, o problemă reală

Publicat

Publicitate

Anul 2024 a fost marcat de numeroase nereguli pe probleme de mediu în județul Botoșani, probleme care au fost evidențiate de raportul de activitate al Gărzii de Mediu, a anunțat instituția. În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, comisarii de mediu au desfășurat 468 de acțiuni de inspecție și control, iar concluziile raportului scot la iveală probleme majore, precum gestionarea ilegală a deșeurilor, distrugerea habitatelor naturale și încălcarea normelor de protecție a mediului.

Eliminarea ilegală a deșeurilor – o problemă persistentă

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate este eliminarea neautorizată a deșeurilor prin incendiere, îngropare sau alte metode ilegale. Aceste practici, adesea întâlnite chiar și în ariile protejate, au dus la întocmirea a 10 sesizări penale. Garda de Mediu a acuzat persoanele responsabile de fapte prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv arderea miriștilor și distrugerea habitatelor naturale.

Habitate distruse și specii sălbatice amenințate

Distrugerea locurilor de odihnă și reproducere ale speciilor sălbatice, atât terestre, cât și acvatice, reprezintă o altă problemă gravă constatată în județ. Aceste intervenții ilegale pun în pericol biodiversitatea din zonă, iar controalele au dus la aplicarea mai multor sancțiuni severe, inclusiv obligația de a readuce terenurile afectate la starea inițială.

Amenzi și sancțiuni pentru neconformități

Publicitate

Pe parcursul anului, Garda de Mediu a aplicat 210 sancțiuni contravenționale, dintre care 96 au fost amenzi, însumând 2.715.500 lei. Printre cele mai frecvente nereguli s-au numărat nerespectarea condițiilor impuse prin actele de reglementare, lipsa măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea poluării, precum și gestionarea necorespunzătoare a activităților economice cu impact asupra mediului.

Din totalul amenzilor, 46 au fost contestate în instanță, iar 4 au fost trimise în debit către Administrația Financiară.

Sesizări și plângeri de la cetățeni

Comisarii de mediu au procesat 206 sesizări din partea cetățenilor, majoritatea vizând probleme legate de gestionarea deșeurilor și poluare. Deși cele mai multe au fost soluționate în termenul legal, nemulțumirile oamenilor au persistat în unele cazuri, fie din cauza lipsei de confirmare a reclamațiilor, fie din cauza nerealizării măsurilor impuse.

Colaborări interinstituționale și măsuri ferme

Un număr de 64 de controale au fost realizate în colaborare cu alte autorități, precum Inspectoratul de Poliție, Administrația Națională „Apele Române” și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Aceste acțiuni comune au contribuit la monitorizarea mai eficientă a situațiilor de mediu și la impunerea de măsuri ferme împotriva celor care încalcă legea.

Raportul de activitate al Gărzii de Mediu Botoșani subliniază gravitatea problemelor de mediu din județ și necesitatea adoptării unor măsuri mai dure pentru combaterea practicilor ilegale. Autoritățile fac apel la implicarea comunității și la respectarea normelor de protecție a mediului, avertizând că sancțiunile vor continua să fie aplicate fără compromisuri.

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață și mai groasă: Codul galben pentru județul Botoșani a fost prelungit până la ora 23:00

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de ceață și polei, iar codul galben pentru județul Botoșani a fost prelungit până la ora 23:00, a transmis în această seară ISU Botoșani.

Din această cauză, pe drumurile din județ se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

În funcție și de condițiile locale, fenomenul va favoriza formarea ghețușului.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, ISU Botoșani recomandă:

▪️conduceți prudent;

▪️reduceți viteza;

Publicitate

▪️măriți distanța dintre autovehicule;

▪️evitați orice manevră riscantă;

▪️dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

“În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 112. Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență”, a transmis ISU Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 23 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 23 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 23 ianuarie 2025:

Loto 6/49: 47, 45, 23, 21, 32, 28

Loto 5/40: 35, 15, 32, 27, 19, 5

Joker: 2, 31, 29, 33, 1 + 15

Noroc: 9 9 3 4 0 7 2

Publicitate

Noroc Plus: 6 6 3 3 8 7

Super Noroc: 2 2 0 3 1 5

Citeste mai mult

Eveniment

Doi jandarmi din Botoșani, decorați pentru merite deosebite și contribuții în slujba comunității

Publicat

Publicitate

Plutonierul adjutant șef Macovei Daniel-Constantin și plutonierul adjutant șef Parasca Ovidiu-Mihai, subofițeri în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, au fost distinși cu medalii naționale pentru conduita profesională exemplară și intervențiile în sprijinul cetățenilor.

Distincții naționale pentru fapte remarcabile

Prin Decretul nr. 1539 din 28 noiembrie 2023, semnat de Președintele României, Klaus-Werner Iohannis, plutonierului adjutant șef Macovei Daniel-Constantin i-a fost acordată Medalia Națională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a, cu însemn de pace, pentru militari. Această distincție recunoaște contribuțiile deosebite ale jandarmului în îndeplinirea cu succes a misiunilor specifice Ministerului Afacerilor Interne. Printre acțiunile sale remarcabile se numără intervenția din 15 ianuarie 2023, când, în drum spre serviciu, a acordat primul ajutor unui pieton accidentat pe o trecere de pietoni din municipiul Botoșani, până la sosirea echipajului de urgență.

Prin Decretul nr. 1417 din 28 noiembrie 2024, Președintele României i-a conferit plutonierului adjutant șef Parasca Ovidiu-Mihai Medalia Națională „Pentru Merit” Clasa a III-a, cu însemn pentru militari. Distincția onorează meritele sale excepționale în activitatea profesională, printre care se numără intervențiile pentru protejarea cetățenilor din municipiul Botoșani. Subofițerul a acționat în mod repetat pentru îndepărtarea pericolului reprezentat de câinii agresivi, eliminarea roiurilor de albine sau a cuiburilor de viespi din apropierea locuințelor, asigurând astfel siguranța comunității.

O recunoaștere a implicării în slujba cetățenilor

Aceste recompense reprezintă o apreciere a dedicării și profesionalismului de care au dat dovadă cei doi subofițeri în misiunile lor, precum și în intervențiile din timpul liber, a transmis IJJ Botoșani.

Prin munca lor constantă, plutonierii adjutanți șefi Macovei și Parasca contribuie la asigurarea unui climat de siguranță pentru locuitorii județului Botoșani.

„Recompensarea angajaților Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani reprezintă o recunoaștere a muncii constante depuse în slujba cetățenilor și a comunității, disponibilitatea permanentă și responsabilitatea de care au dat dovadă, în vederea asigurării unui climat de siguranță în județul Botoșani”, a transmis Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending