Connect with us

Eveniment

Povestea primului zbor în Spațiu al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu

Publicat

Publicitate

14 mai 1981 – Primul zbor al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu, în spațiul cosmic, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute, activitatea spațială desfășurându–se la bordul stației orbitale „Saliut 6″. Generalul-locotenent (rez.) Dumitru Prunariu este singurul român care a călătorit în spaţiu, amintește alba24.ro.

La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov – comandant de echipaj.

Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6″. Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă.

Dumitru Dediu a primit vestea cu resemnare, mai ales că aceasta a venit chiar în ziua lui de naștere: „Nu a fost ușor – recunoaște el – dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura”.

Dintre toți candidații din programul Intercosmos, Prunariu a fost singurul cosmonaut care a obținut la examenele și testările finale calificative maxime, în contradicție cu Dediu care a trebuit să repete unele examene pentru a putea fi declarat calificat măcar în echipajul de rezervă.

„Pentru mine, scopul întregii pregătiri l-a constituit zborul cosmic, așa cum era și normal. În toată perioada de pregătire nu m-am gândit niciodată ce va urma după aceea”, afirmă Dumitru Prunariu.

Publicitate

După avaria majoră care a întrerupt în 1979 zborul primului cosmonaut bulgar, întregul program Intercosmos a fost decalat cu un an, fiind reconsiderate toate datele de lansare ale viitoarelor echipaje.

Referitor la zborul Romano-Sovietic, cu aproape trei săptămâni înainte de lansare cele două echipaje, principal și de rezervă, au fost aduse din Orășelul Stelar de lângă Moscova la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, unde au continuat pregătirea în vederea lansării.

Cu 28.000 de kilometri la oră, în jurul Terrei

Spre seara zilei de 14 mai 1981, un autobuz special i-a adus pe cei doi cosmonauți din echipajul principal, echipați pentru zbor, către Platforma 17 de la cosmodromul Baikonur: colonelul sovietic Leonid Popov, comandantul echipajului, cel care cu un an în urmă realizase recordul de durată în spațiul extraterestru de 185 de zile, și locotenentul major inginer Dumitru Prunariu, inginer de bord si cosmonaut cercetător.

Cu două ore înainte de start echipajul a ocupat poziția de lansare în capsula navei cosmice aflată în vârful rachetei purtătoare, efectuând până la lansarea propriu-zisă o serie de teste ale aparaturii și sistemelor navei.

La ora 20 16’ 38” (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40 (în greutate totală de 300 tone), având la bord echipajul mixt româno-sovietic format Dumitru Prunariu și Leonid Ivanovici Popov.

s

După 8 minute și 50 de secunde nava cosmică se desprindea de ultima treaptă a rachetei purtătoare, aflându-se deja la 220 km altitudine, aprox. 3000 km de punctul de lansare și deplasându-se în jurul Pământului cu o viteză de 28000 km/h pe o orbită înclinată față de ecuator cu 51,6o. Prunariu a devenit astfel primul român din istorie care a zburat în spațiu și al 103-lea din lume. Conform planificării zborurilor Intercosmos zborul avea să dureze aproape 8 zile, între 14 mai – 22 mai 1981.

Decolarea a decurs fără probleme. După înscrierea pe orbita circumterestră, verificarea parametrilor tehnici ai navei în condiții reale de zbor și efectuarea primei manevre orbitale de ridicare a orbitei, care au durat până la ora 4 dimineața a zilei următoare, cei doi cosmonauți au avut permisiunea să dezbrace costumele de scafandru cosmic, să treacă în modulul orbital și să se odihnească.

d

S-au trezit a doua zi la ora 12, și după ce au mâncat, au efectuat a doua manevră de ridicare și corecție a orbitei navei cosmice în vederea începerii manevrelor de joncțiune cu stația orbitală Saliut-6. În momentul cuplării, Soiuz-40 avea o viteză relativă față de stație de 0,3 m/s. „Îi auzim foarte bine pe vecini, echipajul Kovalionok și Savinîh, care se aflau în cosmos din luna martie“.

La 15 mai, nava cosmică Soiuz-40 efectueaza joncțiunea cu complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. Momentul jonctiuii a fost imortalizat pe film din interiorul stației orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor deschise ale celor două obiecte cosmice, a fost Prunariu.

Au petrecut șapte zile pe stația orbitală Saliut 6. Acolo, cei doi cosmonauți s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981.

s

Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente științifice. Între ele, cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanța”.

Biodoza, de exemplu, a fost legat de studiul câmpului magnetic al Pământului și influenței lui asupra organismelor vii. Marea majoritate a experimentelor efectuate au fost de concepție românească, iar aparatura realizată în România pentru acest scop s-a remarcat printr-un grad înalt de miniaturizare, fiabilitate și consum redus de energie, funcționând ireproșabil.

p

România din Spațiu, ca o pâine de casă

”Pe la ora 19,30-20,00 treceam zilnic pe deasupra României. De acolo, de sus, România se vedea de mărimea unei pâini rumene de casă”.

Ca și alți cosmonauți, datorită modificărilor care apar în organismul uman în imponderabilitate, Dumitru Prunariu a avut printre altele dureri de coloană în regiunea lombară aproape pe tot parcursul zborului cosmic.

„Mă trezeam aproape regulat pe la 5 – 5,30 dimineața de durere și simțeam nevoia imediată de a mă mișca. În timpul liber, cam o oră și jumătate pe zi mă uitam prin hublourile stației cosmice admirând frumusețile Pământului.

Spuneam că mergem „la plajă” pentru că Soarele „bronza” rapid și puternic. Televiziunea română ne pregătise și ea un program artistic pe niște benzi de video aflat atunci în fază primitivă, dar nu am apucat să vedem prea mult din el. Uneori udam ceapa verde, „plantată” în cârpe umede”.

Revenirea din spațiu și emoțiile unei situații extreme

Programul de cercetare fiind încheiat, a avut loc revenirea din spațiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,58, ora României. Modulul de coborâre al navei spațiale „Soiuz 40“ (alte două module ale navei nu se recuperează, modulul orbital și modulul agregatelor) a aterizat în condiții aproape normale pe pământ, conform programului, în zona stabilită de pe teritoriul Uniunii Sovietice, la 225 kilometri sud-est de orașul Djezkazgan, din stepa Kazahstanului.

Aterizarea a fost cu unele peripeții, parașuta deschizându-se cu 4 secunde întârziere, la mai puțin de 9.600 km cum era prevăzut, ceea ce a prilejuit tuturor mari emoții.

Descriind momentele de imediat după aterizare, Prunariu relatează: „Trecerea la greutatea normală a fost cumplită. Mă trezesc luat pe sus de patru membri ai echipei de căutare-salvare și sunt așezat lângă Popov pe un șezlong. Am impresia că sunt de plumb și că pământul se clatină sub mine. La cinci minute după cosmos, ca o mângâiere, aud vorbindu-se românește“, mărturisea cosmonautul, referindu-se la Alexandru Stark, reporterul acreditat să relateze evenimentul.

s

Așa amețit cum era, ajutat de membri ai echipei de căutare-salvare, Prunariu s-a îndreptat spre capsulă să-si lase primul autograf în calitate de cosmonaut pe ea, conform obiceiului.

Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri.

Recompensat cu 3 salarii

La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 550 (statistica 2016). Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la zborul omului printre stele.

Pentru realizarea cu succes a zborului cosmic, atât Prunariu, cât și Popov au fost decorați cu cele mai înalte ordine ale României și URSS.

Din punct de vedere material, pentru realizarea sa istorică, Dumitru Prunariu a primit ca recompensă echivalentul a trei salarii sub formă de primă, acordată de ministrul apărării și a fost înaintat cu un an înainte de termen la gradul de căpitan.

Autorităților de atunci le-a fost frică să nu fie refuzate de Ceaușescu în cazul în care ar face și alte propuneri de recompensare. În aceste condiții, trebuind să se mute cu familia în București unde a primit un post în cadrul Comandamentului Aviației Militare, Prunariu a fost obligat să locuiască jumătate de an la un cămin militar până să obțină o locuință, făcând apoi numeroase împrumuturi pentru a-și aranja apartamentul obținut și pentru stabilirea definitivă cu familia în capitala țării.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 16 martie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 16 martie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 16 martie 2025:

Loto 6 din 49: 43, 29, 34, 1, 32, 47

Loto 5 din 40: 10, 8, 9, 35, 6, 31

Joker: 23, 6, 5, 3, 8, +7

Noroc: 6 7 5 7 6 0 9

Publicitate

Noroc Plus: 4 0 9 9 2 8

Super Noroc: 3 0 5 6 5 2

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (334)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

O AXIOMATIZARE A IUBIRII

Prin recentul volum ( „Geometrii intime”, Editura „Pim”, Iași, 2024,  o prefață de Mariana Stratulat), Gabriel Alexe și-a propus să facă ordine în pretențiosul domeniu al iubirii, bazându-se pe îndemnurile ascunse ale matematicii, unul dintre ele  fiind acela de a face vizibil generalul din orice fenomen supus modelării.  Simțind nevoia ca încă de la început să dea un sens poeziei ca o explicație a demersului său („poezia începe / de unde veșmântul / nu are trup / așa precum viața / și moartea precum / fragilul echilibru din ochii unei bufnițe / pe aripi de fluture Caligo / epiderma / e portul din care pornesc / în naufragiu / navigatori pur-sânge”), trece imediat la analiza  sentimentului iubirii  ca cel mai nobil cadou pe care și-l pot oferi cei doi actanți.

Modelul de iubire propus de Gabriel Alexe nu este unul care să se plieze pe o teorie a mulțimilor. Este relația dintre un El și o Ea, și fiindcă iubirea este imprevizibilă, autorul  o percepe ca pe o situație în care sufletul se deplasează oscilatoriu de la corp la corp.  Cele 59 de convenții în care este partajat textul ne relevă un poet de o nouă factură arhitecturală, una hilbertiană, nu rare fiind situațiile de incidență, ordonare, congruență, paralelism și continuitate. E un joc reușit dintre ipostaza rațională, de matematician convins a poetului, și ipostaza empirică a iubitei ca sursă de testare a simțurilor: „M-am îndrăgostit / de senzația nuanței / în ipostaza câinelui // acum totul e altfel / în poala Stăpânei / foarte tulbure și foarte / legănat de gânduri // nuanță lângă nuanță / m-așez lângă tine / din ce în ce mai virgin”. Mai mult, eu descopăr , și cred că nu mă înșel,  o sublimare a portretului femeii eminesciene, iar cel mai reușit portret pe care l-am putut  întâlni a fost făcut de Viorica S. Constantinescu: „… fantasmă erotică, o statuie plutitoare, ca într-un tablou suprarealist în care predomină culorile bleu, alb, auriu, marmură înfășurată ca în sculptura elenistică, în veșmânt ușor și transparent, totul sugerând mișcarea abia perceptibilă, diafanul, mătăsosul, catifelatul, încrețirea ușoară ca a apei unui lac la adierea vântului în armonie cu sunetul duios al cornului, harfei, lirei, cu valurile molcome ale buclelor, cu mișcările grațioase ale brațelor, cu pașii abia perceptibili, cu plutirea…”.  Am reluat acest citat pentru a pune în evidență  ce ar însemna prima și a doua femeie, adesea subordonate bărbatului. Gabriel Alexe  intră în relație binară cu ceea ce Gilles Lipovetsky numea „a treia femeie” (se poate vedea cartea sa  cu același nume apărut la  editura „Univers” în 2000),  o făptură în totalitate feminină, un obiect de interogație și studiu, una căreia nimic nu-i este interzis: „Dacă faci o magie / singurătățile noastre / se răsfrâng / și închipuirea face / cale întoarsă / măsurând traiectoria pietrei / ce astupă inima ca un pas greu / într-o mlaștină /  mișcarea apelor și-a regăsit / sfârșitul // vremea absenței / aruncă ecou / peste aura unui reflex / subacvatic”.

Dacă, după cum spuneam,  dintr-o perspectivă arhitecturală este un hilbertian,  ca stilistică este un deconstructivist, ca metodă de lucru sensibil diavolească în sensul  preocupării insistente de a proteja misterul. Folosind elementele geometriei („o geometrie bizară”), Gabriel Alexe manipulează într-un mod personal gesturile specifice sentimentului iubirii încât, cu o anumită sfioșenie, pășește în afara țarcului impus de postmodernism, așezându-le în  rafturile unei raționalități ordonate: „Iubita îmi strânge sinapsele / prin sfera unui cub / de gheață / coapsele i se înroșesc / și mimează acea stare / când degetul face rotocoale / prin cercuri concentrice / până când / cercurile generează / cilindri transparenți // sunt treptele unei scări / pe care urci și cobori / în spirală // Iubita zâmbește satisfăcută / își desface corsetul / și pune bănuți de argint / în cuibul de rândunică / țintuindu-mi pleoapele”.

Fiind hilbertian și deconstructivist, prin cele 59 de texte Gabriel Alexe caută noi sensuri ale  iubirii. Folosindu-se de aparatul matematic poetul descoperă o soluție nebătătorită de interpretare: axiomatizarea iubirii.  Se pot reține 11 axiome: 1. „lumina  mă cheamă în centru”; 2. „cercetam pepitele timpului”; 3.  „suntem o ficțiune în acest punct al luminii”; 4. „aici e roșu izbăvitor”; 5. „dincolo de zid luna face risipă”; 6. „noi strălucim ca inoxul”; 7. „dacă taci e cum mi-ai spune ceva”; 8. „jumătate om, jumătate pasăre”; 9. „sunt nisipul care plânge”; 10. „un slujitor trudește în taină”; 11. „apă mai clară, un aer mai pur”.

Publicitate

Această carte foarte specială a lui Gabriel Alexe  trebuie citită ținând cont de logica poetului și eseistului Bogdan Ghiu: „Cuvintele nu cuvântează. Noi cuvântăm, cuvântuim, cuvântătorim. Ele fac altceva: ele sunt”. Asta face Gabriel Alexe, pune cuvântul „iubire” în sintagme prețioase care cuvântă, cuvântuiesc sau cuvântătoresc. Să exemplificăm: „rochia ta s-a înfuriat”, „cândva eram un timp”, „sărut această plutire”, „iubesc ca o salcie”, „pe iedera nopții urc”, „liniștea galbenă”, „bluza de vid”, „cer somnambul„ etc.

Finalul volumului  este pus sub semnul incidențelor hilbertiene: „În vulnerabila vecinătate / a lepădărilor de sine / curând vom trece / unul altuia prin piele / ca lungi șiraguri de șerpi / cu clopoței și perle / nud prin nud / ca niște cârtițe bolnave / sub pământ”. Gabriel Alexe este singurul poet care  a reușit să axiomatizeze iubirea („Și paralelele s-au iubit atât de mult încât / s-au întâlnit la plus și minus infinit”).

Citeste mai mult

Eveniment

George Simion, oficial în cursa prezidențială: Curtea Constituțională i-a validat candidatura

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională a României a respins contestația depusă împotriva candidaturii lui George Simion la alegerile prezidențiale, confirmând astfel dreptul liderului AUR de a participa la scrutin. Decizia, anunțată duminică, stabilește că nu există motive legale pentru respingerea înscrierii acestuia în cursa electorală.

În urma hotărârii, George Simion a reacționat public, considerând verdictul un pas important pentru democrația din România. Pe rețelele de socializare, acesta a transmis un mesaj susținătorilor săi, subliniind că urmează o luptă dificilă: „Vom reveni la voința poporului român! Nu am scăpat, de abia acum începe greul!”

Decizia CCR vine după ce împotriva liderului AUR a fost depusă o contestație ce viza validitatea candidaturii sale. Cu toate acestea, judecătorii au hotărât că George Simion îndeplinește toate condițiile legale pentru a intra în competiția electorală.

În contextul alegerilor prezidențiale din 2024, validarea candidaturii sale confirmă oficial prezența sa în cursa pentru Palatul Cotroceni. Liderul AUR și-a reafirmat angajamentul de a duce o campanie „pentru popor” și a promis că va lupta pentru reprezentarea tuturor românilor.

Alegerile prezidențiale din acest an se anunță extrem de disputate, cu mai mulți candidați importanți care își vor disputa funcția supremă în stat. În perioada următoare, fiecare competitor va încerca să-și consolideze susținerea electorală, iar Simion își va intensifica campania pentru a atrage votanți din toate categoriile sociale.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

O nouă metodă de înșelătorie pe rețelele sociale: „Cutia misterioasă” de la Zara

Publicat

Publicitate

O nouă schemă de fraudă circulă pe rețelele sociale sub denumirea „Cutia misterioasă” de la Zara. Escrocii se folosesc de imaginea unui brand de haine cunoscut pentru a induce în eroare utilizatorii, promițându-le articole vestimentare gratuite, relatează alba24.ro.

În realitate, victimele sunt îndemnate să completeze date personale și bancare, iar ulterior descoperă că li se sustrag bani din cont.

Autoritățile avertizează că astfel de înșelătorii sunt în creștere și recomandă prudență online.

Cutia misterioasă: Cum funcționează

„Eu deja am completat chestionarul și am primit cutia mea cu haine! Uitați-vă câte lucruri mi-au trimis! Nu cred că această ofertă va fi disponibilă pentru mult timp, așa că nu mai așteptați, completați chestionarul acum!” – acesta este tipul de mesaj utilizat pentru a atrage victimele.

Oferta include o așa-zisă taxă de livrare de 10 lei, însă scopul real este colectarea datelor bancare. Cei care cad în capcană nu primesc nimic în schimb.

Un tânăr, care a dorit să rămână anonim, a relatat experiența sa:

Publicitate

„Am găsit reclama pe Facebook și părea sigură, fiindcă site-ul era marcat ca securizat. După ce am completat chestionarul, am fost direcționat către o plată de 2 euro. Mi s-a părut o sumă mică și am introdus datele cardului.

Vineri mi-au retras 10 lei, dar luni am văzut o plată respinsă și mi-au blocat cardul. Apoi am realizat că am fost victima unei escrocherii. Au încercat să mai retragă 34 de lei.”

Experții în securitate cibernetică sfătuiesc utilizatorii să fie vigilenți și să nu furnizeze date personale sau bancare pe site-uri nesigure.

Anca Isac, reprezentant DNSC, avertizează: „Semnele acestei escrocherii includ utilizarea unui brand cunoscut, oferte care par prea bune pentru a fi adevărate și solicitarea unei taxe simbolice. Verificați întotdeauna autenticitatea promoțiilor pe site-ul oficial al brandului.”

Între timp, o nouă tentativă de fraudă circulă și în numele ANAF. Autoritățile recomandă utilizatorilor să ignore linkurile și mesajele care nu provin din surse oficiale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending