Connect with us

Eveniment

Povestea primului zbor în Spațiu al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu

Publicat

Publicitate

14 mai 1981 – Primul zbor al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu, în spațiul cosmic, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute, activitatea spațială desfășurându–se la bordul stației orbitale „Saliut 6″. Generalul-locotenent (rez.) Dumitru Prunariu este singurul român care a călătorit în spaţiu, amintește alba24.ro.

La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov – comandant de echipaj.

Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6″. Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă.

Dumitru Dediu a primit vestea cu resemnare, mai ales că aceasta a venit chiar în ziua lui de naștere: „Nu a fost ușor – recunoaște el – dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura”.

Dintre toți candidații din programul Intercosmos, Prunariu a fost singurul cosmonaut care a obținut la examenele și testările finale calificative maxime, în contradicție cu Dediu care a trebuit să repete unele examene pentru a putea fi declarat calificat măcar în echipajul de rezervă.

„Pentru mine, scopul întregii pregătiri l-a constituit zborul cosmic, așa cum era și normal. În toată perioada de pregătire nu m-am gândit niciodată ce va urma după aceea”, afirmă Dumitru Prunariu.

Publicitate

După avaria majoră care a întrerupt în 1979 zborul primului cosmonaut bulgar, întregul program Intercosmos a fost decalat cu un an, fiind reconsiderate toate datele de lansare ale viitoarelor echipaje.

Referitor la zborul Romano-Sovietic, cu aproape trei săptămâni înainte de lansare cele două echipaje, principal și de rezervă, au fost aduse din Orășelul Stelar de lângă Moscova la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, unde au continuat pregătirea în vederea lansării.

Cu 28.000 de kilometri la oră, în jurul Terrei

Spre seara zilei de 14 mai 1981, un autobuz special i-a adus pe cei doi cosmonauți din echipajul principal, echipați pentru zbor, către Platforma 17 de la cosmodromul Baikonur: colonelul sovietic Leonid Popov, comandantul echipajului, cel care cu un an în urmă realizase recordul de durată în spațiul extraterestru de 185 de zile, și locotenentul major inginer Dumitru Prunariu, inginer de bord si cosmonaut cercetător.

Cu două ore înainte de start echipajul a ocupat poziția de lansare în capsula navei cosmice aflată în vârful rachetei purtătoare, efectuând până la lansarea propriu-zisă o serie de teste ale aparaturii și sistemelor navei.

La ora 20 16’ 38” (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40 (în greutate totală de 300 tone), având la bord echipajul mixt româno-sovietic format Dumitru Prunariu și Leonid Ivanovici Popov.

s

După 8 minute și 50 de secunde nava cosmică se desprindea de ultima treaptă a rachetei purtătoare, aflându-se deja la 220 km altitudine, aprox. 3000 km de punctul de lansare și deplasându-se în jurul Pământului cu o viteză de 28000 km/h pe o orbită înclinată față de ecuator cu 51,6o. Prunariu a devenit astfel primul român din istorie care a zburat în spațiu și al 103-lea din lume. Conform planificării zborurilor Intercosmos zborul avea să dureze aproape 8 zile, între 14 mai – 22 mai 1981.

Decolarea a decurs fără probleme. După înscrierea pe orbita circumterestră, verificarea parametrilor tehnici ai navei în condiții reale de zbor și efectuarea primei manevre orbitale de ridicare a orbitei, care au durat până la ora 4 dimineața a zilei următoare, cei doi cosmonauți au avut permisiunea să dezbrace costumele de scafandru cosmic, să treacă în modulul orbital și să se odihnească.

d

S-au trezit a doua zi la ora 12, și după ce au mâncat, au efectuat a doua manevră de ridicare și corecție a orbitei navei cosmice în vederea începerii manevrelor de joncțiune cu stația orbitală Saliut-6. În momentul cuplării, Soiuz-40 avea o viteză relativă față de stație de 0,3 m/s. „Îi auzim foarte bine pe vecini, echipajul Kovalionok și Savinîh, care se aflau în cosmos din luna martie“.

La 15 mai, nava cosmică Soiuz-40 efectueaza joncțiunea cu complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. Momentul jonctiuii a fost imortalizat pe film din interiorul stației orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor deschise ale celor două obiecte cosmice, a fost Prunariu.

Au petrecut șapte zile pe stația orbitală Saliut 6. Acolo, cei doi cosmonauți s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981.

s

Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente științifice. Între ele, cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanța”.

Biodoza, de exemplu, a fost legat de studiul câmpului magnetic al Pământului și influenței lui asupra organismelor vii. Marea majoritate a experimentelor efectuate au fost de concepție românească, iar aparatura realizată în România pentru acest scop s-a remarcat printr-un grad înalt de miniaturizare, fiabilitate și consum redus de energie, funcționând ireproșabil.

p

România din Spațiu, ca o pâine de casă

”Pe la ora 19,30-20,00 treceam zilnic pe deasupra României. De acolo, de sus, România se vedea de mărimea unei pâini rumene de casă”.

Ca și alți cosmonauți, datorită modificărilor care apar în organismul uman în imponderabilitate, Dumitru Prunariu a avut printre altele dureri de coloană în regiunea lombară aproape pe tot parcursul zborului cosmic.

„Mă trezeam aproape regulat pe la 5 – 5,30 dimineața de durere și simțeam nevoia imediată de a mă mișca. În timpul liber, cam o oră și jumătate pe zi mă uitam prin hublourile stației cosmice admirând frumusețile Pământului.

Spuneam că mergem „la plajă” pentru că Soarele „bronza” rapid și puternic. Televiziunea română ne pregătise și ea un program artistic pe niște benzi de video aflat atunci în fază primitivă, dar nu am apucat să vedem prea mult din el. Uneori udam ceapa verde, „plantată” în cârpe umede”.

Revenirea din spațiu și emoțiile unei situații extreme

Programul de cercetare fiind încheiat, a avut loc revenirea din spațiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,58, ora României. Modulul de coborâre al navei spațiale „Soiuz 40“ (alte două module ale navei nu se recuperează, modulul orbital și modulul agregatelor) a aterizat în condiții aproape normale pe pământ, conform programului, în zona stabilită de pe teritoriul Uniunii Sovietice, la 225 kilometri sud-est de orașul Djezkazgan, din stepa Kazahstanului.

Aterizarea a fost cu unele peripeții, parașuta deschizându-se cu 4 secunde întârziere, la mai puțin de 9.600 km cum era prevăzut, ceea ce a prilejuit tuturor mari emoții.

Descriind momentele de imediat după aterizare, Prunariu relatează: „Trecerea la greutatea normală a fost cumplită. Mă trezesc luat pe sus de patru membri ai echipei de căutare-salvare și sunt așezat lângă Popov pe un șezlong. Am impresia că sunt de plumb și că pământul se clatină sub mine. La cinci minute după cosmos, ca o mângâiere, aud vorbindu-se românește“, mărturisea cosmonautul, referindu-se la Alexandru Stark, reporterul acreditat să relateze evenimentul.

s

Așa amețit cum era, ajutat de membri ai echipei de căutare-salvare, Prunariu s-a îndreptat spre capsulă să-si lase primul autograf în calitate de cosmonaut pe ea, conform obiceiului.

Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri.

Recompensat cu 3 salarii

La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 550 (statistica 2016). Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la zborul omului printre stele.

Pentru realizarea cu succes a zborului cosmic, atât Prunariu, cât și Popov au fost decorați cu cele mai înalte ordine ale României și URSS.

Din punct de vedere material, pentru realizarea sa istorică, Dumitru Prunariu a primit ca recompensă echivalentul a trei salarii sub formă de primă, acordată de ministrul apărării și a fost înaintat cu un an înainte de termen la gradul de căpitan.

Autorităților de atunci le-a fost frică să nu fie refuzate de Ceaușescu în cazul în care ar face și alte propuneri de recompensare. În aceste condiții, trebuind să se mute cu familia în București unde a primit un post în cadrul Comandamentului Aviației Militare, Prunariu a fost obligat să locuiască jumătate de an la un cămin militar până să obțină o locuință, făcând apoi numeroase împrumuturi pentru a-și aranja apartamentul obținut și pentru stabilirea definitivă cu familia în capitala țării.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MAE, atenționare de călătorie în Bulgaria: Ce trebuie să știe șoferii români care sunt amendați în trafic

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Bulgaria că autoritățile din această țară au modificat legea privind circulația pe drumurile publice, fiind introdusă obligativitatea achitării pe loc a amenzilor primite în trafic.

Măsura este aplicabilă conducătorilor auto care nu au domiciliul pe teritoriul Bulgariei, inclusiv cetățenilor români.

Plata contravenției se va achita pe loc prin card bancar, autospecialele Poliției fiind dotate cu aparat de tip POS sau la cel mai apropiat automat de plată unde echipajul de poliție îl va conduce pe conducătorul auto amendat.

Cuantumul amenzilor nu va putea fi achitat în numerar. Refuzul de a achita amenzile în condițiile de mai sus atrage posibilitatea reținerii certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor de înmatriculare, în baza unui ordin emis de agentul constatator, ordin cu valabilitate de maximum trei luni, a precizat MAE.

Acesta poate fi anulat oricând în acest interval de timp, în condițiile achitării amenzii.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 și +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

Publicitate

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție numărul telefonului de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.

MAE recomandă și consultarea paginilor web sofia.mae.ro și www.mae.ro.

sursa: Agerpres

 

Citeste mai mult

Eveniment

Cauza incendiului produs la Catedrala din Dorohoi. Sfaturile pompierilor botoșăneni

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni au stabilit cauza probabilă a incendiului care a izbucnit, joi seară, la Catedrala din Dorohoi.

Potrivit informațiilor, este vorba de foc deschis în spații închise (lumânare aprinsă uitată lângă materiale combustibile).

 

Pentru prevenirea producerii unor evenimente similare, se recomandă supravegherea permanentă a lumânărilor aprinse și amplasarea acestora la o distanță sigură față de persoane, mobilier, elemente de decor sau alte materiale combustibile. Lumânările vor fi așezate exclusiv în suporturi amplasate în tăvi metalice umplute cu nisip.

Amintim că in incendiu a izbucnit, aseară, în interiorul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Dorohoi. La fața locului au  interviniy pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, care s-au deplasat cu trei autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

 

Publicitate

La sosirea echipajelor de intervenție, s-a constatat faptul că flăcările au cuprins o parte dintre bunurile aflate în altar, existând pericolul de propagare la întreaga construcție. Pompierii au acționat rapid și au reușit să localizeze incendiul.

Citeste mai mult

Eveniment

Congres PSD: Se alege noua conducere și se modifică statutul. Sorin Grindeanu, singurul candidat la șefia partidului

Publicat

Publicitate

Social-democrații se reunesc, vineri, într-un congres extraordinar pentru a-și alege o nouă conducere și pentru modificarea Statutului formațiunii.

Congresul PSD este programat să înceapă la ora 13:00, la Romexpo.

‘Mâine începem un nou capitol pentru Partidul Social Democrat și pentru România. Un capitol bazat pe responsabilitate, unitate și soluții pentru români și economia românească. Congresul PSD este despre recunoașterea propriului drum și despre așteptările pe care fiecare membru al PSD le are de la conducerea celei mai mari forțe politice de centru-stânga din România. Și, mai ales, despre ce așteaptă românii de la noi să livrăm în continuare: seriozitate, stabilitate și viziune, în orice context’ – a fost mesajul pe care l-a dat joi, cu o zi înainte de congres, președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

După alegerile prezidențiale din luna mai, Marcel Ciolacu a demisionat de la șefia PSD, iar interimatul a fost preluat de Sorin Grindeanu.

La Congresul extraordinar de vineri, Grindeanu este singurul candidat la funcția de președinte al formațiunii, după ce Titus Corlățean a renunțat să se mai înscrie în cursă.

Pe 11 august, Corlățean anunța că a decis să își asume candidatura la președinția Partidului Social Democrat.

Publicitate

‘Traversăm o criză extrem de complicată, de dificilă și știm care sunt motivele. Este nevoie de o echipă nouă în conducerea PSD, de oameni pregătiți, profesioniști, de bună calitate, oameni care să fie integri, care să aibă credibilitate, buni comunicatori, oameni care să vorbească limbi străine, care să știe să relaționeze”, spunea acesta.

Două luni mai târziu el a declarat că nu va mai candida. ‘Am intrat în această competiție cu convingerea că putem schimba lucrurile, că putem construi o echipă serioasă, profesionistă, capabilă să redea speranța acestui partid. Dar realitatea e alta. PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă. Am întâlnit mulți colegi care mi-au dat dreptate, dar prea puțini au fost dispuși să se implice deschis. (…) Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus. Nu regret nimic. România are nevoie de o altă direcție. Și merităm mai mult’, afirma Titus Corlățean.

Moțiunea cu care candidează Sorin Grindeanu, la Congresul extraordinar de vineri, se numește ‘Uniți pentru români. Puternici, doar împreună’.

‘Această moțiune este un exercițiu de luciditate colectivă. Ea pornește din conștiința că un partid de centru-stânga modern trebuie să țină mereu pasul inclusiv cu generațiile noi pe care le reprezintă, într-un context moral, intelectual și european mereu în schimbare. (…) România are nevoie de o forță care să restabilească un scop comun – să arate că modernitatea și solidaritatea nu se exclud, că economia poate fi eficientă fără cinism, că progresul și moralitatea nu se exclud, că noile tehnologii pot crește coeziunea socială. Această forță politică trebuie să fie PSD – partidul care a dovedit că știe să guverneze, iar acum trebuie să dovedească că știe să inspire din nou. Această moțiune este o reformă rațională și profundă – o schimbare de abordare. Partidul Social Democrat trebuie să fie un spațiu de merit, de competență și de idei. Trebuie să deschidă porțile către generațiile tinere, către profesioniști, către mediul academic și către societatea civilă. Schimbarea nu înseamnă înlocuirea oamenilor, ci înlocuirea inerției cu inspirația. PSD are resursele, oamenii și structura pentru a rămâne reperul politic central al României’, se arată în document.

Echipa lui Sorin Grindeanu va fi alcătuită din cinci prim-vicepreședinți și 20 de vicepreședinți.

Pentru funcțiile de prim-vicepreședinți sunt propuși Bogdan Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuț Pucheanu și Corneliu Ștefan.

Opt vicepreședinți vor fi pe zone: Dragoș Benea – nord-est, Francisk-Iulian Chiriac – sud-est, Marius Dunca – centru, Gabriela Firea – București-Ilfov, Adrian-Ionuț Gîdea – sud, Laurențiu Nistor – vest, Constantin Rădulescu – sud-vest și Gabriel Zetea – nord-vest.

Alți 12 vicepreședinți vor fi aleși pe domenii: Daniel Băluță – administrație publică, Gheorghe Cârciu – identitate națională și diaspora,
Mihnea Costoiu – educație, cercetare, digitalizare și AI, Vasile Dîncu – afaceri europene, apărare și siguranța populației, Andrei Dolineaschi – economie și antreprenoriat, Doina Fedorovici – muncă și protecție socială, Aladin Georgescu – investiții și fonduri europene, Dumitrița Gliga – mediu și energie, Romeo-Daniel Lungu – agricultură, dezvoltare rurală și turism, Silvia Mihalcea – strategie legislativă și coordonare grupuri parlamentare, Gheorghe Șoldan – dezvoltare regională și infrastructură, Diana Tușa – politici publice și justiție.

Pentru funcția de secretar general candidează Claudiu Manda, iar pentru cea de secretar general adjunct Mihai Weber.

Moțiunea de candidatură a lui Sorin Grindeanu cuprinde și o propunere de modificare a statutului formațiunii, modificare care ‘clarifică identitatea și direcția doctrinară’.

‘Este vorba de renunțarea la ideea de partid progresist, deoarece definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nicio legătură cu ceea ce reprezintă astăzi. Prin această modificare, PSD reafirmă că este un partid modern de centru-stânga, național și echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea și respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român. Noua formulare a statutului reflectă, fără nicio urmă de ambiguitate, ceea ce PSD este și a fost întotdeauna: un partid al României, nu al experimentelor ideologice; un partid al valorilor și al responsabilității sociale, nu al etichetelor progresiste importate; un partid pro-european și angajat ferm în cooperarea euroatlantică, dar cu rădăcini solide în identitatea națională’, a afirmat președintele interimar al PSD.

La Congresul extraordinar de vineri vor participa și trei foști președinți ai PSD, care nu mai sunt membri de partid: Adrian Năstase, Mircea Geoană și Victor Ponta.

A fost invitată și Viorica Dăncilă, dar aceasta nu poate participa pentru că este plecată din țară.

Liviu Dragnea, în schimb, nu a fost invitat. Sorin Grindeanu a spus că Dragnea are anumite restricții de a participa la astfel de evenimente.

‘E dreptul meu să invit sau nu pe foști președinți. V-am spus cu cine am vorbit. Liviu Dragnea, din declarațiile pe care le-am văzut, date chiar de domnia sa, are în continuare anumite restricții de a participa’, explica recent Grindeanu.

În replică, Liviu Dragnea a scris pe pagina sa de Facebook: ‘Nu aveam de gând să postez sau să vorbesc despre Congresul PSD, pentru că este doar o parodie politică și care nu va aduce nimic bun nici pentru România, nici pentru membrii de partid. Dar mi-a trimis cineva niște declarații ale lui Sorin Grindeanu referitoare la mine. Acest personaj a motivat neinvitarea mea la acest congres prin faptul că aș avea interdicție să particip la așa ceva. Asta este o minciună’.

Dragnea a susținut că nu are o asemenea interdicție și Grindeanu ar cunoaște acest lucru. ‘Ar fi ca și cum mi s-ar interzice să merg pe stradă să vorbesc cu oamenii’, a adăugat acesta. ‘Grindeanu a întrebat o cunoștință comună dacă e bine să mă invite la congres. I s-a spus că există riscul să urc pe scenă și să vorbesc membrilor PSD, ceea ce poate arunca Congresul în aer (apropo, când a cerut această părere nu aveam ‘interdicție’). În concluzie, nu am fost invitat din lașitate, de teama de a nu spune PSD-ului adevărul despre conducerea partidului, despre interesele acestui grup și despre cine se află în spatele lor’, a susținut fostul lider al social-democraților. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Conduceți prudent! Meteorologii au emis un cod galben de ceață pentru Botoșani

Publicat

Publicitate

Vizibilitatea va fi redusă local sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri.

Conduceți prudent! Meteorologii au emis un cod galben de ceață valabil astăzi, până la ora 10:00, pentru județul Botoșani.

Pentru a preveni evenimentele rutiere, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să reducă viteza și să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

De asemenea, pietonii trebuie să traverseze numai prin locurile special marcate și după o asigurare temeinică.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Publicitate

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending