Alimentația în Postul Crăciunului: Nu sunt puţine cazurile de români care ajung la urgenţă în timpul postului principalul motiv fiind faptul că nu îşi asigură suficiente vitamine şi minerale din alimentaţia restrictivă specifică acestei perioade.
Există, pe lângă clasicele mâncăruri tradiţionale de post (zacuscă, fasole, paste) şi un alt fel de reţete, la fel de lipsite de ingredientele “de dulce”, dar cu o bogată aromă şi un gust inconfundabil… acestea sunt renumitele mâncăruri mănăstireşti, pregătite cu multă răbdare şi din cele mai proaspete ingrediente, informează alba24.ro.
După cum bine se ştie, mănăstirile au propria grădină de zarzavaturi şi legume, din care se fac cele mai bune ciorbe şi tocăniţe, încât uneori uiţi că mănânci de post, aşa de bună e mâncarea ce le iese.
Mâncarea de mănăstire are însă și o latură spirituală. În decursul anilor, rețetele călugărilor s-au rafinat și au ajuns să fie repere pentru toți cei care doresc să postească.
Prima pe listă: pâinea pustnicească
Acest aliment de bază al românilor – pâinea, capătă o cu totul şi cu totul altă valoare pentru cei care s-au dedicat divinităţii.
Publicitate
Procesul de fabricaţie însă este unul foarte diferit de cel din marile fabrici de panificaţie.
Mai exact, pâinea se face din făină integrală amestecată cu puţină apă, până când se formează o cocă tare. Această cocă se lasă la dospit peste noapte, în jur de 10 ore, la loc uscat şi cald.
Odată îndeplinit acest proces, nu ne rămâne decât să ne înfruptăm din pâinea rezultată, aşa cum este ea, pentru că, spun preoţii: „mulţi pustnici , ajungând să folosească pâinea coaptă, s-au îmbolnăvit, făcând carenţe de vitamine.
În schimb, Sfântul Antonie cel Mare mânca o astfel de pâine pustnicească pe zi şi a trăit o sută de ani.”
Aperitive cu iz mediteraneean şi tradiţie tipic românească – bruschete cu roşii şi busuioc
Pentru a înlesni felurile mari de mâncare, este nevoie întotdeauna de o mică gustare. Acest lucru se aplică şi în cazul lăcaşurilor sfinte, unde se pregătesc fel şi fel de preparate, pe cât de gustoase, pe atât de arătoase.
Iată doar câteva idei de aperitive, bineînţeles de post:
Bruschete cu roşii – se taie roşiile proaspete în cubuleţe şi se amestecă laolaltă cu ulei de măsline, busuioc şi sare; după care se curăţă câţiva căţei de usturoi, condimentul preferat al românilor, se pisează şi se adaugă în sosul de roşii, cu care se vor unge felii de pâine prăjită în cuptor pe ambele părţi.
Înainte de servire se adaugă şi roşiile cubuleţe, astfel încât pâinea să nu se înmoaie de la zeama roşiilor.
La fel se procedează şi la bruschetele cu ciuperci, cu diferenţa că ciupercile se vor căli la un loc cu ceapa şi usturoiul peste care s-a stins o cană cu vin alb.
Chifteluţe cu dovlecei – dovleceii se dau pe răzătoare şi se scurg vreme de o oră, după care se frământă cu puţină sare, piper, usturoi pisat şi pătrunjel verdel
Înainte de a sfârâi în uleiul încins, chifteluţeşe se dau prin făină şi pesmet, iar după ce s-au prăjit se scot pe un şerveţel de hârtie pentru a elimina surplusul de ulei.
Nicio masă fără zeamă!
Cam acesta e dictonul după care se ghidează cei din mănăstire. Ciorba e nelipsistă din meniul de primăvară, iar postul Paştelui este un prilej nemaipomenit de a detoxifia corpul prin acţiunea numeroaselor legume şi verdeţuri din grădina mănăstirească.
Cartofii, ciupercile, fasolea verde, urzicile, sfecla, loboda, ştevia…acestea sunt doar câteva din ingrediente-cheie folosite în renumitele supe şi ciorbe mănăstireşti.
Secretul acestora constă în călirea tuturor legumelor într-o tigaie încăpătoare, după care se toarnă apă cât să le acopere, sare după gust, borş făcut în chilie şi multă verdeaţă (mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru etc.) pentru a încânta receptorii olfactivi şi pentru a bucura privirea cu un verde sănătos de primăvară.
O altă zeamă delicioasă este supa cremă de conopidă, o bunătate ce merită savurată în fiecare zi, nu doar în post. Pentru a face această supă acasă, aveţi nevoie de: o conopidă medie, o rădăcină de pătrunjel, un morcov, o ceapă, trei cartofi, un ardei gras, o legătură de pătrunjel sau mărar, chimen, sare, piper şi o ceaşcă de ulei.
Se prepară astfel: conopida se taie bucăţi si se îndepărtează cotoarele, după care se lasă în apă rece cu sare timp de 15 minute.
Legumele se taie cubuleţe şi se pun la fiert într-o oală de 2 l de apă, iar conopida se fierbe separat în altă oală..
Când toate legumele sunt fierte, se strecoară de apă şi se fac piure. Apoi, se mai căleşte puţină ceapă, se adaugă piureul obţinut, condimentele şi se adaugă treptat supa în care au fiert legumele, lăsând încă 15 minute pe foc. La final se pune verdeaţă din belşug.
Felul principal – renumitele mâncăruri scăzute la tuci
Măicuţele au un har aparte de a face din nimica toată o adevărată artă culinară. Dacă laşi pe mâna lor câţiva cartofi şi o mână de usturoi sau ceapă, te vei trezi că nu te mai ridici de la masă până nu cureţi de tot farfuria.
Ceaunul de tuci este principalul actor în acest peisaj.
Nicio tocană nu iese la fel de bună fără acest obiect ţărănesc, în care bunicii, ţin minte, ne fierbeau lapte prospăt de vacă peste pojghiţa aia delicioasă de mămăligă arsă.
Sau când ne bubuiau floricele de porumb uscate în baia de unt. Parcă simt că papilele îmi sunt transpuse în acea vreme. Ce gust, ce miros!
Tocana mănăstirească, o bogăţie de legume fierte cu grijă
…Dar, revenind la post. Tocana mănăstirească presupune o bogăţie de legume fierte cu grijă în vasele grijite şi împovărate de negura timpului din chilii.
Ardeii kapia, vinetele, ceapa, rosiile, ardeiul iute si cel gras, usturoiul, piperul si sarea nelipsita fac parte din acest peisaj feeric al aromelor.
Pentru o tocăniţă ca la carte, iată ce trebuie să faceţi: se coc ardeii şi vinetele, după care se curăţă de coajă.
Vânăta se lasă la scurs câteva minute, timp în care se căleşte usturoiul şi roşiile curăţate de coajă. În vasul de tuci se pun cartofii cubuleţe, ardeii copţi mărunţiţi, vinetele tocate, ceapa, sarea, piperul şi, neapărat, un pahar de vin alb şi apă caldă cât să cuprindă toată compoziţia.
Vasul se lasă la cuptor pentru ca toate ingredientele să fiarbă în tihnă şi să aibă vreme să îşi lase aromele în sos, iar la final se pune pătrunjel verde tocat mărunt, pentru a da o aromp de prospeţime mâncării.
Reţetă faimoasă şi delicioasă de orez cu spanac
O altă reţetă faimoasă şi delicioasă deopotrivă este orezul cu spanac. Aveţi nevoie de: 1 kg de spanac, 200 gr de orez, 2 cepe, 1 căpăţână de usturoi, puţin ulei şi sare.
Mod de preparare: orezul se lasă la înmuiat în apă rece, iar spanacul se curăţă şi se spală în mai multe ape, după care se fierbe timp de 8 minute.
Apoi este scos şi lăsat la scurs, iar când se răceşte se toacă mărunt. Ceapa măruntă se pune la călit în puţin ulei încins, până devine aurie, după care se adaugă orezul şi spanacul, lăsîndu-se încă 15 minute la fiert.
După toată această tevatură, se adaugă usturoiul şi se dă vasul la cuptor pentru 10 minute. Rezultatul este spectaculos!
Amatorii de sarmale au la dispoziţie cel puţin 3 reţete prin care îşi pot satisface pofta: sărmăluţe cu orez şi ciuperci, cu legume tocate şi aromate cu mentă sau sarmale cu porumb şi morcov.
Toate sunt o alternativă delicioasă la tradiţionalele sarmale cu carne de porc, greoaie pentru stomac, banale şi atât de nesănătoase.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sâmbătă, polițiștii din Botoșani au fost sesizați cu privire la faptul că pe drumul public din comuna Tudora, se află o persoană inconștientă, posibil victimă a unui accident rutier.
Din verificările efectuate până în acest moment a rezultat faptul că, un tânăr de 20 de ani, din comuna Tudora, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe o stradă din aceeași localitate, ar fi surprins și accidentat un alt tânăr, de 30 de ani, care se deplasa cu o bicicletă, pe aceeași direcție de mers.
În urma impactului a rezultat decesul victimei.
Conducătorul auto a părăsit locul producerii accidentului, fară încuviințarea polițiștilor și fără a solicita intervenția cadrelor medicale pentru a acorda îngrijiri medicale victimei, fiind identificat, ulterior, pe un drum din apropiere.
Mai mult decât atât, acesta a ascuns autoturismul în curtea unui cetățean din comună si l-ar fi acoperit cu o prelată și cu resturi vegetale.
Fiind testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Publicitate
Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpa, conducere sub influența alcoolului si părăsirea locului accidentului.
Campania electorală s-a încheiat în această dimineață la ora 7.00, iar de la acel moment este interzisă continuarea propagandei electorale prin lansarea, afișarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip.
Pe parcursul campaniei electorale, principalele misiuni ale structurilor teritoriale ale MAI au fost menținerea ordinii publice în comuna Mihai Eminescu, unde vor avea loc alegeri, cu accent pe asigurarea măsurilor necesare pentru desfășurarea în siguranță a manifestărilor electorale, și verificarea sesizărilor privind posibile incidente electorale.
Misiunile au fost îndeplinite cu profesionalism, fără să fie înregistrate incidente deosebite.
Publicitate
Pe parcursul campaniei electorale, s-a înregistrat o sesizare în context electoral privind o faptă de fals în declarații, aceasta fiind în curs de cercetare.
Astăzi, efectivele MAI vor asigura măsurile pentru transportul în siguranță a buletinelor de vot și a celorlalte materiale electorale de la locurile de depozitare către secțiile de vot.
Angajații MAI nu intră în niciun moment în contact cu materialele electorale, ci doar asigură protecția transportului acestora.
Materialele electorale nu sunt transportate cu vehicule ale MAI.
Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și membrii birourilor de vot vor lua în această seară măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.
De asemenea, vor fixa posturile de pază în jurul secțiilor de vot.
Secțiile de votare vor rămâne sub protecția efectivelor MAI până mâine dimineață când vor fi predate președinților birourilor electorale, cu sigiliile intacte.
Alegătorii pot vota numai la secția de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința.
Pot vota în localitatea unde au reședința doar alegătorii care și-au stabilit reședința cu mai mult de 6 luni înainte de data de 7 decembrie și aceasta este încă valabilă în ziua scrutinului.
Cetățenii care și-au stabilit reședința cu mai puțin de 6 luni înainte de ziua votului vor putea vota doar în localitatea de domiciliu.
Cetățenii români pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv:
– cartea de identitate model 1997, cartea de identitate simplă;
– cartea electronică de identitate;
– carte de identitate provizorie;
– buletinul de identitate
– paşaportul diplomatic;
– paşaportul diplomatic electronic;
– paşaportul de serviciu;
– paşaportul de serviciu electronic;
Alegătorii care sunt cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene și care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României votează în baza actului de identitate însoțit de documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz.
Cetățenii românii care vor vota cu cartea electronică de identitate nu trebuie să facă dovada domiciliului sau a reședinței pentru că în momentul scanării documentului prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, adresa de domiciliu sau de reședință se va afișa automat.
Deci, cetățenii care au carte electronică de identitate vor prezenta documentul operatorului de calculator al biroului electoral al secției de votare pentru scanare și verificare prin intermediul SIMPV, la fel cum ar fi făcut cu vechiul tip de act de identitate.
Cetățenii care doresc să voteze, dar nu dețin un act de identitate valabil, au posibilitatea de a solicita o carte de identitate provizorie, serviciul de evidență a persoanelor din municipiul Botoșani, asigurând program cu publicul atât astăzi, cât și mâine.
Pentru detalii cu privire la documentele necesare obținerii cărții de identitate provizorie, precum și cu privire la orele exacte de program în aceste zile, recomandăm consultarea site-ului respectivei autorități publice.
Zilele colindului din România sunt marcate anual, în perioada 6-31 decembrie, conform Legii nr. 171 din 23 iunie 2021 pentru instituirea Zilelor colindului din România.
Propunerea legislativă privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătoririi colindului românesc a fost inițiată de 34 de senatori și deputați de la PNL, PSD, PMP, minorități și neafiliați, potrivit site-ului http://www.cdep.ro/. În expunerea de motive se arată că ‘propunerea legislativă reprezintă un prim pas în strategia de salvgardare a colindelor pe teritoriul României și în comunitățile de români de pretutindeni’, indică sursa citată.
La 23 aprilie 2020, proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat acest proiect de lege la 26 mai 2021, cu 255 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 42 de abțineri, în timp ce patru deputați nu au votat.
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 23 iunie 2021, Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilelor colindului din România (Decretul nr.722/2021), conform site-ului https://www.presidency.ro/. Legea nr. 171 din 23 iunie 2021 pentru instituirea zilelor colindului din România a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 622 din 24 iunie 2021.
Articolul 1 al acestei legi prevede că ‘se instituie zilele colindului din România în perioada 6-31 decembrie’.
‘Zilele colindului din România pot fi marcate de către autoritățile administrației publice centrale și locale, de către societatea civilă, precum și de către persoane fizice sau juridice, prin organizarea de evenimente educative, de voluntariat, cu caracter social. De asemenea, consacrarea acestei perioade poate fi făcută și prin participarea la orice astfel de evenimente. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a evenimentelor prevăzute la alin. (1), în limita alocărilor bugetare aprobate’, se arată în Articolul 2 al legii.
Publicitate
Potrivit Articolului 3, ‘unitățile de învățământ, unitățile de cult, centrele comunitare și instituțiile culturale pot participa la acțiuni de promovare a practicării colindului, precum și de identificare și creare a fondului de colinde’, iar în Articolul 4 se arată că, ‘în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Culturii întocmește un calendar de evenimente pentru zilele colindului din România’.
Vizitatorii Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti” din București pot asista, în perioada 13-14 decembrie 2025, la Festivalul de datini și obiceiuri ”Am venit sa colindăm florile dalbe”, eveniment de tradiție organizat anual cu scopul de a prezenta publicului tradițiile de Crăciun și de Anul Nou, se menționează pe site-ul https://muzeul-satului.ro/. ”Vechi de secole, colindul reprezintă trăirile profunde ale popoarelor de pe aceste meleaguri, trecând testul timpului și mișcând sufletele celor care le ascultă. Colindele aduc speranța față de anul care vine, perioada lor culminând cu Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, prin care bucuria a intrat în lume” (https://muzeul-satului.ro/).
Colinde românești sunt incluse și în spectacolele susținute în perioada 3-21 decembrie 2025 de Corul Național de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’, dirijat de Anna Ungureanu, în cadrul Turneului extraordinar ‘Madrigal de Crăciun’ 2025, în orașele Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Iași, Botoșani, București și Craiova, potrivit madrigal.ro.
Foto: (c) : ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
De asemenea, îndrăgitul interpret de colinde Ștefan Hrușcă va fi invitatul special al Festivalului de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou ‘Tudor Pamfile’ de la Galați, care se va desfășura în perioada 13-14 decembrie 2025. Evenimentul, organizat de CJ Galați și Centrul Cultural ‘Dunărea de Jos’, în parteneriat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos, aduce în prim-plan tradițiile autentice de iarnă, colindele și obiceiurile păstrate din generație în generație. AGERPRES
Legea ”anti-țeapă” în imobiliare sau Legea Nordis: Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat, vineri, decretul de promulgare a legii care introduce reguli mai clare și mai stricte în domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, pentru a proteja mai bine cetățenii care cumpără locuințe aflate în fază de proiect, scrie alba24.ro.
”Noua lege modifică cadrul legal privind calitatea în construcții și sistemul de cadastru, introducând reguli mai ferme pentru dezvoltatori, care vor putea promite vânzarea unei locuințe viitoare doar după ce autorizația de construire este notată în cartea funciară și după realizarea procedurii de preapartamentare.
Totodată, se limitează avansurile la maximum 5% pentru rezervări, maximum 25% pentru structura de rezistență și 20% pentru instalații, în cazul promisiunilor de vânzare-cumpărare”, a scris șeful statului pe Facebook.
Toate sumele achitate ca avans vor fi depuse într-un cont bancar dedicat, pe numele dezvoltatorului, și vor putea fi folosite exclusiv pentru continuarea investiției imobiliare.
Astfel, explică el, sumele plătite de cumpărători nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de lege iar nerespectarea se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri, potrivit Agerpres.
Aceste măsuri, evidențiază președintele, au ca scop creșterea încrederii în piața imobiliară, responsabilizarea dezvoltatorilor și protejarea investitorilor și a familiilor care își achiziționează o locuință.
Publicitate
Legea va fi publicată în Monitorul Oficial la începutul săptămânii viitoare.
Proiectul a fost inițiat de 72 de deputați, patru de la PNL și 68 de la PSD