Connect with us

Actualitate

Postul Crăciunului: Mâncăruri sănătoase de post, direct din chiliile mănăstireşti medievale. Recomandări

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Alimentația în Postul Crăciunului: Nu sunt puţine cazurile de români care ajung la urgenţă în timpul postului principalul motiv fiind faptul că nu îşi asigură suficiente vitamine şi minerale din alimentaţia restrictivă specifică acestei perioade.

Există, pe lângă clasicele mâncăruri tradiţionale de post (zacuscă, fasole, paste) şi un alt fel de reţete, la fel de lipsite de ingredientele “de dulce”, dar cu o bogată aromă şi un gust inconfundabil… acestea sunt renumitele mâncăruri mănăstireşti, pregătite cu multă răbdare şi din cele mai proaspete ingrediente, informează alba24.ro.

După cum bine se ştie, mănăstirile au propria grădină de zarzavaturi şi legume, din care se fac cele mai bune ciorbe şi tocăniţe, încât uneori uiţi că mănânci de post, aşa de bună e mâncarea ce le iese.

Mâncarea de mănăstire are însă și o latură spirituală. În decursul anilor, rețetele călugărilor s-au rafinat și au ajuns să fie repere pentru toți cei care doresc să postească.

Prima pe listă: pâinea pustnicească

Acest aliment de bază al românilor – pâinea, capătă o cu totul şi cu totul altă valoare pentru cei care s-au dedicat divinităţii.

Publicitate

Procesul de fabricaţie însă este unul foarte diferit de cel din marile fabrici de panificaţie.

Mai exact, pâinea se face din făină integrală amestecată cu puţină apă, până când se formează o cocă tare. Această cocă se lasă la dospit peste noapte, în jur de 10 ore, la loc uscat şi cald.

Odată îndeplinit acest proces, nu ne rămâne decât să ne înfruptăm din pâinea rezultată, aşa cum este ea, pentru că, spun preoţii: „mulţi pustnici , ajungând să folosească pâinea coaptă, s-au îmbolnăvit, făcând carenţe de vitamine.

În schimb, Sfântul Antonie cel Mare mânca o astfel de pâine pustnicească pe zi şi a trăit o sută de ani.”

Aperitive cu iz mediteraneean şi tradiţie tipic românească – bruschete cu roşii şi busuioc

Pentru a înlesni felurile mari de mâncare, este nevoie întotdeauna de o mică gustare. Acest lucru se aplică şi în cazul lăcaşurilor sfinte, unde se pregătesc fel şi fel de preparate, pe cât de gustoase, pe atât de arătoase.

Iată doar câteva idei de aperitive, bineînţeles de post:

Bruschete cu roşii – se taie roşiile proaspete în cubuleţe şi se amestecă laolaltă cu ulei de măsline, busuioc şi sare; după care se curăţă câţiva căţei de usturoi, condimentul preferat al românilor, se pisează şi se adaugă în sosul de roşii, cu care se vor unge felii de pâine prăjită în cuptor pe ambele părţi.

Înainte de servire se adaugă şi roşiile cubuleţe, astfel încât pâinea să nu se înmoaie de la zeama roşiilor.

La fel se procedează şi la bruschetele cu ciuperci, cu diferenţa că ciupercile se vor căli la un loc cu ceapa şi usturoiul peste care s-a stins o cană cu vin alb.

Chifteluţe cu dovlecei – dovleceii se dau pe răzătoare şi se scurg vreme de o oră, după care se frământă cu puţină sare, piper, usturoi pisat şi pătrunjel verdel

Înainte de a sfârâi în uleiul încins, chifteluţeşe se dau prin făină şi pesmet, iar după ce s-au prăjit se scot pe un şerveţel de hârtie pentru a elimina surplusul de ulei.

Nicio masă fără zeamă!

Cam acesta e dictonul după care se ghidează cei din mănăstire. Ciorba e nelipsistă din meniul de primăvară, iar postul Paştelui este un prilej nemaipomenit de a detoxifia corpul prin acţiunea numeroaselor legume şi verdeţuri din grădina mănăstirească.

Cartofii, ciupercile, fasolea verde, urzicile, sfecla, loboda, ştevia…acestea sunt doar câteva din ingrediente-cheie folosite în renumitele supe şi ciorbe mănăstireşti.

Secretul acestora constă în călirea tuturor legumelor într-o tigaie încăpătoare, după care se toarnă apă cât să le acopere, sare după gust, borş făcut în chilie şi multă verdeaţă (mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru etc.) pentru a încânta receptorii olfactivi şi pentru a bucura privirea cu un verde sănătos de primăvară.

O altă zeamă delicioasă este supa cremă de conopidă, o bunătate ce merită savurată în fiecare zi, nu doar în post. Pentru a face această supă acasă, aveţi nevoie de: o conopidă medie, o rădăcină de pătrunjel, un morcov, o ceapă, trei cartofi, un ardei gras, o legătură de pătrunjel sau mărar, chimen, sare, piper şi o ceaşcă de ulei.

© Nikolaos Tombazis/Benaki Museum Photographic Archives, Ephorate of Antiquities of Chalkidiki and Mount Athos/Hellenic Republic, Ministry of Culture and Sports/Archaeological Receipts Fund

Se prepară astfel: conopida se taie bucăţi si se îndepărtează cotoarele, după care se lasă în apă rece cu sare timp de 15 minute.

Legumele se taie cubuleţe şi se pun la fiert într-o oală de 2 l de apă, iar conopida se fierbe separat în altă oală..

Când toate legumele sunt fierte, se strecoară de apă şi se fac piure. Apoi, se mai căleşte puţină ceapă, se adaugă piureul obţinut, condimentele şi se adaugă treptat supa în care au fiert legumele, lăsând încă 15 minute pe foc. La final se pune verdeaţă din belşug.

Felul principal – renumitele mâncăruri scăzute la tuci

Măicuţele au un har aparte de a face din nimica toată o adevărată artă culinară. Dacă laşi pe mâna lor câţiva cartofi şi o mână de usturoi sau ceapă, te vei trezi că nu te mai ridici de la masă până nu cureţi de tot farfuria.

Ceaunul de tuci este principalul actor în acest peisaj.

Nicio tocană nu iese la fel de bună fără acest obiect ţărănesc, în care bunicii, ţin minte, ne fierbeau lapte prospăt de vacă peste pojghiţa aia delicioasă de mămăligă arsă.

Sau când ne bubuiau floricele de porumb uscate în baia de unt. Parcă simt că papilele îmi sunt transpuse în acea vreme. Ce gust, ce miros!

Tocana mănăstirească, o bogăţie de legume fierte cu grijă

…Dar, revenind la post. Tocana mănăstirească presupune o bogăţie de legume fierte cu grijă în vasele grijite şi împovărate de negura timpului din chilii.

Ardeii kapia, vinetele, ceapa, rosiile, ardeiul iute si cel gras, usturoiul, piperul si sarea nelipsita fac parte din acest peisaj feeric al aromelor.

Pentru o tocăniţă ca la carte, iată ce trebuie să faceţi: se coc ardeii şi vinetele, după care se curăţă de coajă.

Vânăta se lasă la scurs câteva minute, timp în care se căleşte usturoiul şi roşiile curăţate de coajă. În vasul de tuci se pun cartofii cubuleţe, ardeii copţi mărunţiţi, vinetele tocate, ceapa, sarea, piperul şi, neapărat, un pahar de vin alb şi apă caldă cât să cuprindă toată compoziţia.

Vasul se lasă la cuptor pentru ca toate ingredientele să fiarbă în tihnă şi să aibă vreme să îşi lase aromele în sos, iar la final se pune pătrunjel verde tocat mărunt, pentru a da o aromp de prospeţime mâncării.

Reţetă faimoasă şi delicioasă de orez cu spanac

O altă reţetă faimoasă şi delicioasă deopotrivă este orezul cu spanac. Aveţi nevoie de: 1 kg de spanac, 200 gr de orez, 2 cepe, 1 căpăţână de usturoi, puţin ulei şi sare.

Mod de preparare: orezul se lasă la înmuiat în apă rece, iar spanacul se curăţă şi se spală în mai multe ape, după care se fierbe timp de 8 minute.

Apoi este scos şi lăsat la scurs, iar când se răceşte se toacă mărunt. Ceapa măruntă se pune la călit în puţin ulei încins, până devine aurie, după care se adaugă orezul şi spanacul, lăsîndu-se încă 15 minute la fiert.

După toată această tevatură, se adaugă usturoiul şi se dă vasul la cuptor pentru 10 minute. Rezultatul este spectaculos!

Amatorii de sarmale au la dispoziţie cel puţin 3 reţete prin care îşi pot satisface pofta: sărmăluţe cu orez şi ciuperci, cu legume tocate şi aromate cu mentă sau sarmale cu porumb şi morcov.

Toate sunt o alternativă delicioasă la tradiţionalele sarmale cu carne de porc, greoaie pentru stomac, banale şi atât de nesănătoase.

Foto: greece-is.com

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Nu i-a plăcut măsura controlului judiciar. Femeie de 43 de ani, arestată pentru 30 de zile

Publicat

acum 3 secunde

sâmbătă, 07.02.2026

de

Publicitate

Vineri, instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu arestul preventiv, pentru o perioadă de 30 de zile, în cazul unei femei de 43 de ani, din municipiul Botoșani, cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

 Din verificările efectuate de polițiști, a reieși faptul că aceasta ar fi încălcat cu rea credință obligațiile impuse prin măsura controlului judiciar.

 Mai mult decât atât, la data de 21 ianuarie 2026, profitând de neatenția victimei, o tânără de 30 de ani, din municipiul Botoșani, i-ar fi sustras acesteia portofelul pe care îl avea într-un rucsac.

 

Inițial, față de aceasta a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, ulterior fiind arestată preventiv pentru 30 de zile.

 

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Regulamentul de bloc. Documentul obligatoriu pentru toate asociațiile de proprietari

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 07.02.2026

de

Publicitate

Regulamentul de bloc, denumit și regulamentul condominiului, este un document esențial pentru buna conviețuire în imobilele cu mai mulți proprietari. Acesta stabilește regulile de folosire a părților comune, precum și normele de conduită și bună vecinătate care trebuie respectate de toți cei care locuiesc sau tranzitează clădirea, informează alba24.ro.

Potrivit legislației în vigoare, toate asociațiile de proprietari au obligația de a adopta un regulament scris, iar prevederile acestuia se aplică nu doar proprietarilor și chiriașilor, ci tuturor persoanelor care intră în bloc.

Cum se adoptă regulamentul de bloc

Conform Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, regulamentul de bloc este inițiat de președintele asociației sau de comitetul executiv. Documentul este dezbătut și adoptat în adunarea generală a asociației de proprietari, cu acordul majorității proprietarilor din condominiu.

După adoptare, regulamentul trebuie adus la cunoștința tuturor proprietarilor în termen de maximum 7 zile, fie prin afișare la avizier, fie prin înmânarea unei copii conforme.

Legea prevede expres că regulamentul nu poate impune restricții nejustificate asupra drepturilor proprietarilor, în afara celor determinate de destinația imobilului, așa cum este aceasta prevăzută în proiectul tehnic și cartea tehnică a construcției.

Publicitate

Cine este obligat să respecte regulamentul

Regulamentul de bloc este obligatoriu pentru:

  • proprietari;
  • chiriași;
  • persoanele găzduite temporar;
  • orice alte persoane care tranzitează imobilul.

Responsabilitatea informării chiriașilor și a vizitatorilor cu privire la regulile stabilite prin regulament revine proprietarului.

În cazul nerespectării regulamentului, proprietarii pot sesiza președintele sau comitetul executiv al asociației de proprietari. Totuși, regulamentul nu stabilește sancțiuni și nu constituie, prin el însuși, temei pentru aplicarea de contravenții.

Modificarea regulamentului

Regulamentul-cadru poate fi modificat sau completat doar cu acordul majorității proprietarilor din condominiu. Orice modificare trebuie comunicată tuturor proprietarilor în termen de 7 zile de la adoptare, prin aceleași mijloace ca și regulamentul inițial.

Modelul orientativ pentru regulamentul de bloc este prevăzut în Ordinul Ministerului Dezvoltării nr. 1.058/2019.

Folosința părților comune ale condominiului

Fiecare proprietar sau locatar are dreptul de a folosi atât spațiul propriu, cât și părțile comune ale imobilului, cu respectarea legii, a acordului de asociere și a drepturilor celorlalți proprietari. Utilizarea părților comune trebuie să se facă fără schimbarea destinației clădirii și fără a crea disconfort.

În cazul părților comune aflate în folosință exclusivă, proprietarii au obligația de a le întreține și curăța pe cheltuială proprie, fără a realiza modificări constructive sau a le folosi în alte scopuri.

Instalațiile comune pot fi utilizate doar conform destinației lor, iar acolo unde legea impune revizii sau avize periodice, acestea sunt obligatorii înainte de utilizare.

Curățenia și întreținerea proprietății comune

Proprietarii au obligația de a menține curățenia și de a proteja integritatea și aspectul clădirii. De asemenea, trebuie respectate măsurile stabilite de autoritățile locale privind igiena publică și salubritatea, astfel încât să nu fie afectată sănătatea sau confortul celorlalți locatari.

Proprietarul este responsabil și pentru întreținerea spațiului propriu, astfel încât imobilul să fie păstrat în stare bună.

Interdicții privind folosirea spațiilor comune

Regulamentul de bloc interzice:

  • depozitarea sau abandonarea obiectelor pe proprietatea comună, dacă se împiedică utilizarea normală a acesteia;
  • blocarea căilor de acces în condominiu sau către proprietățile individuale;
  • depozitarea substanțelor periculoase, poluante sau a materialelor care pot pune în pericol siguranța locatarilor ori integritatea clădirii;
  • deversarea deșeurilor menajere în alte locuri decât cele special amenajate.

Proprietarii pot efectua lucrări de modificare în locuințele proprii doar dacă acestea respectă legislația, proiectul inițial al clădirii, estetica imobilului și nu afectează părțile comune sau drepturile celorlalți locatari.

În cazul producerii unor daune, proprietarul vinovat este obligat să repare stricăciunile sau să suporte costurile aferente.

Norme de conduită și bună vecinătate

Drepturile niciunui proprietar nu pot fi încălcate prin acțiunile sau inacțiunile altor proprietari, chiriași ori vizitatori. De asemenea, este interzisă îngrădirea accesului la utilitățile publice sau la părțile comune ale imobilului, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

Proprietarii deconectați de la sistemul centralizat de încălzire au obligația de a-și asigura o sursă alternativă de încălzire.

Orele de liniște în condominiu

Tulburarea liniștii locatarilor este strict interzisă. Conform Legii nr. 61/1991, nu pot fi produse zgomote, larmă sau alte sunete deranjante:

  • între orele 22:00 – 08:00;
  • între orele 13:00 – 14:00.

Această regulă se aplică indiferent de sursa zgomotului – aparate, instrumente muzicale sau alte activități.

Animalele de companie

Proprietarii sau locatarii care dețin animale de companie au obligația de a respecta legislația în vigoare, de a nu tulbura liniștea locatarilor și de a menține curățenia pe spațiile comune, luând toate măsurile necesare pentru a nu aduce atingere drepturilor celorlalți.

Citeste mai mult

Eveniment

Sinodul BOR: Declararea anului 2027 ca Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina și Teoctist Arăpașu – printre hotărâri

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 07.02.2026

de

Publicitate

Declararea anului 2027 drept ”Anul omagial al conlucrării clericilor și mirenilor în viața și misiunea Bisericii” și ”Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina (1948-1977) și Teoctist Arăpașu (1986-2007)” în Patriarhia Română se numără printre hotărârile Sfântului Sinod al BOR întrunit vineri, la Palatul Patriarhiei, sub președinția Patriarhului Daniel.

Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române transmis AGERPRES, printre hotărârile referitoare la activitatea pastorală și misionară adoptate de Sfântul Sinod se numără:

* declararea anului 2027 drept ”Anul omagial al conlucrării clericilor și mirenilor în viața și misiunea Bisericii’ și ‘Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina (1948-1977) și Teoctist Arăpașu (1986-2007)” în Patriarhia Română;

* Sfântul Sinod a luat act de referatul Cancelariei Sfântului Sinod privind organizarea, desfășurarea și receptarea evenimentului Sfințirii picturii Catedralei Naționale, care a avut loc în ziua de duminică, 26 octombrie 2025;

* aprobarea proiectului de text liturgic pentru Slujba Soborului Sfintelor Femei Românce (Duminica a III-a după Paști);

* aprobarea proiectelor de texte liturgice pentru 12 Sfinte Femei Românce canonizate de Sfântul Sinod în ședința de lucru din zilele de 1-2 iulie 2025, și anume: 9 Slujbe (Sf. Cuv. Muceniță Evloghia de la Samurcășești, Sf. Cuv. Elisabeta de la Pasărea, Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău, Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași, Sf. Olimpiada din Fărcașa, Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec, Sf. Cuv. Filotimia de la Râmeț, Sf. Anastasia Șaguna și Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu), 1 Acatist (Sf. Magdalena de la Mălainița) și 2 Paraclise (Sf. Magdalena de la Mălainița și Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași); aprobarea celor 6 icoane realizate în cinstea unor Sfinte Femei Românce (Sf. Magdalena de la Mălainița, Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău, Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec, Sf. Olimpiada din Fărcașa, Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași și Sf. Cuv. Filotimia de la Râmeț);

Publicitate

* aprobarea organizării și conceptului Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox – ITO 2026, care va avea loc la București, în perioada 31 august – 3 septembrie 2026;

* a luat act de modalitățile practice de implementare și în eparhiile ortodoxe române a proiectului național Centrul de activități cu tineretul ‘Sfântul Ilie Tesviteanul’, care va contribui la prevenirea abandonului școlar al copiilor vulnerabili din zonele izolate sau dezavantajate ale țării, pregătindu-i pentru a răspunde provocărilor vieții contemporane și sprijinind o mai bună integrare a lor în societate.

Totodată, în cadrul ședinței de lucru au fost lansate două noutăți editoriale: Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române în 13 volume, care cuprinde, pentru fiecare Sfânt, icoana, condacul, troparul și sinaxarul, precum și Anuarul Sfântului Sinod, an X (2025). AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

DOCUMENTAR: 111 ani de la nașterea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986-2007) (7 februarie)

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 07.02.2026

de

Publicitate

Patriarhul Teoctist, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 21 de ani, s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, județul Botoșani. Părinții săi, Marghioala și Dumitru Arăpașu, erau oameni credincioși și evlavioși. La Botez a primit numele Toader, fiind al 10-lea din cei 11 copii ai familiei.

A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist, la 6 august 1935.

Prea Fericitul Părinte Teoctist, 1980.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a aprobat, la 4 ianuarie 1937, hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăuanul, în biserica Precista din Roman.

Publicitate

A absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în 1940, în același an s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1945, primind calificativul ‘Magna cum laude’. Lucrarea de licență a fost susținută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea profesorului liturgist Petre Vintilescu.

Patriarhul Teoctist, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 1990.

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES

În paralel, a îndeplinit diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași. A fost hirotonit ieromonah de sărbătoarea Bunei Vestiri în 1945, de către arhiereul Valeriu Botoșăneanul, la Catedrala Mitropolitană din Iași. În 1946 a fost hirotesit arhimandrit.

Lucrări anuale ale Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, desfăşurate sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 2005.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES

Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași.

PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a participat la slujba de prăznuire a Sfantului Apostol Andrei la biserica din cartierul Chitila, 2005.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES

La 28 februarie 1950, arhimandritul Teoctist Arăpașu a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în slujirea de episcop-vicar patriarhal, cu titlul de ‘Botoșăneanul’. A fost hirotonit în treapta arhieriei la 5 martie 1950, în Catedrala ‘Sfântul Spiridon-Nou’ din București, de către patriarhul Iustinian, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie al Dunării de Jos.

În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, a fost și secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.

Participarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Teoctist la sărbătorea Adormirii Maicii Domnului, 2006.

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES

În aprilie 1963, Congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de episcop de Detroit, iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea. Autoritățile nu i-au permis însă plecarea în SUA și în Canada.

La 16 septembrie 1962 a fost instalat ca episcop la Arad (ales în 28 iulie), unde a păstorit 10 ani, între decembrie 1969 – decembrie 1970. La 25 februarie 1973 a fost înscăunat arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei (ales în 28 ianuarie).

Primirea ministrului secretar de stat pe probleme de culte din Guvernul Landului Bavaria, Karl Freller, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PFP Teoctist, 2006.

Foto:(c)  GRIGORE POPESCU/Arhiva istorică AGERPRES

A fost ales în demnitatea de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei la 25 septembrie 1977 și a fost înscăunat la 9 octombrie.

Mitropolitul Teoctist a continuat la Iași activitatea pe care o desfășurase aici între anii 1945-1950. Nu numai în plan arhitectonic s-a lucrat în acea perioadă, ci și pe plan cultural, teologic și duhovnicesc. Au văzut atunci lumina tiparului multe cărți importante pentru teologia românească. ‘Mitropolitul Iacob Putneanul’, 1978, ‘Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români’ și ‘Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc’, 1980, ‘Dumnezeiască Liturghie a Mitropolitului Dosoftei’, 1980, sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în acel timp la Iași.

Slujba oficiată, la Patriarhia Română de către PFP Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul zilei Sf. Ioan Botezatorul, 2007.

Foto: (c)  PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES

În această perioadă, ierarhul Teoctist și-a îndreptat atenția și spre satul natal, unde în 1984, pe locul vechii biserici, mitropolitul a început construirea unei biserici de zid, cu hramul ‘Nașterea Maicii Domnului’.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

Începând cu luna iulie a anul 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de mitropolit al Ardealului.

Slujba de Înviere de la Patriarhia Română, oficiată de PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, 2007.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

După moartea patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de patriarh.

La 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

În perioada 7-9 mai 1999 patriarhul Teoctist a primit la București vizita papei Ioan Paul al II-lea.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES

A fost ales membru de onoare al Academiei Române, la 17 decembrie 1999.

Patriarhul Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007, la vârsta de 92 de ani. A fost cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Patriarhia Ortodoxă Română înființată prin hotărârea Sfântului Sinod, la 4 februarie 1925, a avut ca patriarhi pe Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) și Iustin Moisescu (1977-1986). (surse: https://basilica.ro; https://doxologia.ro; ‘Membrii Academiei Române’ – Dicționar, 2003)

***

În 7 februarie 2024, la 109 ani de la naștere, patriarhul Teoctist a fost pomenit în Victoria și la Tocileni. Slujba a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’ din Victoria-Stăuceni, ctitoria sa, de către episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Nichifor Botoșăneanul, împreună cu un sobor de slujitori.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO

La aceste momente aniversare au participat și rudele, săteni din locurile natale ale patriarhului Teoctist, dar și credincioși care i-au urmat învățăturile creștine și care au adus astfel omagiu memoriei celui de-al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La final, a fost oficiată slujba Parastasului.

Casa Memorială a Patriarhului Teoctist Arapaşu din comuna Stăuceni, judeţul Botoşani.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO

După momentele de rugăciune de la biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’, toți cei prezenți s-au îndreptat la Casa Memorială ‘Teoctist Patriarhul’ din Tocileni, acolo unde a fost oficiat un scurt trisaghion întru pomenirea sa. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending