Alimentația în Postul Crăciunului: Nu sunt puţine cazurile de români care ajung la urgenţă în timpul postului principalul motiv fiind faptul că nu îşi asigură suficiente vitamine şi minerale din alimentaţia restrictivă specifică acestei perioade.
Există, pe lângă clasicele mâncăruri tradiţionale de post (zacuscă, fasole, paste) şi un alt fel de reţete, la fel de lipsite de ingredientele “de dulce”, dar cu o bogată aromă şi un gust inconfundabil… acestea sunt renumitele mâncăruri mănăstireşti, pregătite cu multă răbdare şi din cele mai proaspete ingrediente, informează alba24.ro.
După cum bine se ştie, mănăstirile au propria grădină de zarzavaturi şi legume, din care se fac cele mai bune ciorbe şi tocăniţe, încât uneori uiţi că mănânci de post, aşa de bună e mâncarea ce le iese.
Mâncarea de mănăstire are însă și o latură spirituală. În decursul anilor, rețetele călugărilor s-au rafinat și au ajuns să fie repere pentru toți cei care doresc să postească.
Prima pe listă: pâinea pustnicească
Acest aliment de bază al românilor – pâinea, capătă o cu totul şi cu totul altă valoare pentru cei care s-au dedicat divinităţii.
Publicitate
Procesul de fabricaţie însă este unul foarte diferit de cel din marile fabrici de panificaţie.
Mai exact, pâinea se face din făină integrală amestecată cu puţină apă, până când se formează o cocă tare. Această cocă se lasă la dospit peste noapte, în jur de 10 ore, la loc uscat şi cald.
Odată îndeplinit acest proces, nu ne rămâne decât să ne înfruptăm din pâinea rezultată, aşa cum este ea, pentru că, spun preoţii: „mulţi pustnici , ajungând să folosească pâinea coaptă, s-au îmbolnăvit, făcând carenţe de vitamine.
În schimb, Sfântul Antonie cel Mare mânca o astfel de pâine pustnicească pe zi şi a trăit o sută de ani.”
Aperitive cu iz mediteraneean şi tradiţie tipic românească – bruschete cu roşii şi busuioc
Pentru a înlesni felurile mari de mâncare, este nevoie întotdeauna de o mică gustare. Acest lucru se aplică şi în cazul lăcaşurilor sfinte, unde se pregătesc fel şi fel de preparate, pe cât de gustoase, pe atât de arătoase.
Iată doar câteva idei de aperitive, bineînţeles de post:
Bruschete cu roşii – se taie roşiile proaspete în cubuleţe şi se amestecă laolaltă cu ulei de măsline, busuioc şi sare; după care se curăţă câţiva căţei de usturoi, condimentul preferat al românilor, se pisează şi se adaugă în sosul de roşii, cu care se vor unge felii de pâine prăjită în cuptor pe ambele părţi.
Înainte de servire se adaugă şi roşiile cubuleţe, astfel încât pâinea să nu se înmoaie de la zeama roşiilor.
La fel se procedează şi la bruschetele cu ciuperci, cu diferenţa că ciupercile se vor căli la un loc cu ceapa şi usturoiul peste care s-a stins o cană cu vin alb.
Chifteluţe cu dovlecei – dovleceii se dau pe răzătoare şi se scurg vreme de o oră, după care se frământă cu puţină sare, piper, usturoi pisat şi pătrunjel verdel
Înainte de a sfârâi în uleiul încins, chifteluţeşe se dau prin făină şi pesmet, iar după ce s-au prăjit se scot pe un şerveţel de hârtie pentru a elimina surplusul de ulei.
Nicio masă fără zeamă!
Cam acesta e dictonul după care se ghidează cei din mănăstire. Ciorba e nelipsistă din meniul de primăvară, iar postul Paştelui este un prilej nemaipomenit de a detoxifia corpul prin acţiunea numeroaselor legume şi verdeţuri din grădina mănăstirească.
Cartofii, ciupercile, fasolea verde, urzicile, sfecla, loboda, ştevia…acestea sunt doar câteva din ingrediente-cheie folosite în renumitele supe şi ciorbe mănăstireşti.
Secretul acestora constă în călirea tuturor legumelor într-o tigaie încăpătoare, după care se toarnă apă cât să le acopere, sare după gust, borş făcut în chilie şi multă verdeaţă (mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru etc.) pentru a încânta receptorii olfactivi şi pentru a bucura privirea cu un verde sănătos de primăvară.
O altă zeamă delicioasă este supa cremă de conopidă, o bunătate ce merită savurată în fiecare zi, nu doar în post. Pentru a face această supă acasă, aveţi nevoie de: o conopidă medie, o rădăcină de pătrunjel, un morcov, o ceapă, trei cartofi, un ardei gras, o legătură de pătrunjel sau mărar, chimen, sare, piper şi o ceaşcă de ulei.
Se prepară astfel: conopida se taie bucăţi si se îndepărtează cotoarele, după care se lasă în apă rece cu sare timp de 15 minute.
Legumele se taie cubuleţe şi se pun la fiert într-o oală de 2 l de apă, iar conopida se fierbe separat în altă oală..
Când toate legumele sunt fierte, se strecoară de apă şi se fac piure. Apoi, se mai căleşte puţină ceapă, se adaugă piureul obţinut, condimentele şi se adaugă treptat supa în care au fiert legumele, lăsând încă 15 minute pe foc. La final se pune verdeaţă din belşug.
Felul principal – renumitele mâncăruri scăzute la tuci
Măicuţele au un har aparte de a face din nimica toată o adevărată artă culinară. Dacă laşi pe mâna lor câţiva cartofi şi o mână de usturoi sau ceapă, te vei trezi că nu te mai ridici de la masă până nu cureţi de tot farfuria.
Ceaunul de tuci este principalul actor în acest peisaj.
Nicio tocană nu iese la fel de bună fără acest obiect ţărănesc, în care bunicii, ţin minte, ne fierbeau lapte prospăt de vacă peste pojghiţa aia delicioasă de mămăligă arsă.
Sau când ne bubuiau floricele de porumb uscate în baia de unt. Parcă simt că papilele îmi sunt transpuse în acea vreme. Ce gust, ce miros!
Tocana mănăstirească, o bogăţie de legume fierte cu grijă
…Dar, revenind la post. Tocana mănăstirească presupune o bogăţie de legume fierte cu grijă în vasele grijite şi împovărate de negura timpului din chilii.
Ardeii kapia, vinetele, ceapa, rosiile, ardeiul iute si cel gras, usturoiul, piperul si sarea nelipsita fac parte din acest peisaj feeric al aromelor.
Pentru o tocăniţă ca la carte, iată ce trebuie să faceţi: se coc ardeii şi vinetele, după care se curăţă de coajă.
Vânăta se lasă la scurs câteva minute, timp în care se căleşte usturoiul şi roşiile curăţate de coajă. În vasul de tuci se pun cartofii cubuleţe, ardeii copţi mărunţiţi, vinetele tocate, ceapa, sarea, piperul şi, neapărat, un pahar de vin alb şi apă caldă cât să cuprindă toată compoziţia.
Vasul se lasă la cuptor pentru ca toate ingredientele să fiarbă în tihnă şi să aibă vreme să îşi lase aromele în sos, iar la final se pune pătrunjel verde tocat mărunt, pentru a da o aromp de prospeţime mâncării.
Reţetă faimoasă şi delicioasă de orez cu spanac
O altă reţetă faimoasă şi delicioasă deopotrivă este orezul cu spanac. Aveţi nevoie de: 1 kg de spanac, 200 gr de orez, 2 cepe, 1 căpăţână de usturoi, puţin ulei şi sare.
Mod de preparare: orezul se lasă la înmuiat în apă rece, iar spanacul se curăţă şi se spală în mai multe ape, după care se fierbe timp de 8 minute.
Apoi este scos şi lăsat la scurs, iar când se răceşte se toacă mărunt. Ceapa măruntă se pune la călit în puţin ulei încins, până devine aurie, după care se adaugă orezul şi spanacul, lăsîndu-se încă 15 minute la fiert.
După toată această tevatură, se adaugă usturoiul şi se dă vasul la cuptor pentru 10 minute. Rezultatul este spectaculos!
Amatorii de sarmale au la dispoziţie cel puţin 3 reţete prin care îşi pot satisface pofta: sărmăluţe cu orez şi ciuperci, cu legume tocate şi aromate cu mentă sau sarmale cu porumb şi morcov.
Toate sunt o alternativă delicioasă la tradiţionalele sarmale cu carne de porc, greoaie pentru stomac, banale şi atât de nesănătoase.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Cetatea armeană Melitina a fost scăldată în sângele creștinilor, asemenea întregii Armenii. Întâiul sânge vărsat pentru Hristos în cetatea aceasta a fost al Sfântului Polieuct în anul 259, în vremea stăpânirii lui Valerian.
În Melitina se aflau doi prieteni: Nearh și Polieuct. Amândoi erau căpetenii de oaste, Nearh era creștin, iar Polieuct era încă păgân, însă plin de fapte bune. Când împăratul trimise porunca prigonirii creștinilor, Nearh se pregăti de moarte, însă era întristat că nu izbutise a aduce și pe prietenul său Polieuct la credința cea adevărată. Când Polieuct află pricina întristării prietenului său, îi făgădui acestuia că va îmbrățișa credința creștină.
În ziua următoare, Polieuct îi povesti lui Nearh visul pe care îl avuse și în care i se înfățișă întru lumină Însuși Domnul Care îl dezbrăcă pe Polieuct de hainele sale cele vechi, îl înveșmântă în haine noi și strălucitoare și îl așeză pe șeaua unui cal înaripat. Cu inima plină de râvnă și iubire pentru Domnul, Polieuct intră în oraș, rupse hotărârea împăratului în care era scrisă chinuirea creștinilor și sfărâmă multe statui ale idolilor. Pentru aceasta fu supus la chinuri și osândit la moarte. Pe când era dus la locul osândei, aflându-l cu privirea pe Nearh în mulțime, strigă către dânsul cu bucurie:
– Mântuiește-te, iubitul meu prieten, și să-ți aduci minte de așezământul dragostei cel întărit de noi!
Iar apoi își plecă cinstitul său cap dinaintea sabiei ce i se făcu cheie cu care se deschiseră porțile bucuriei nesfârșite gătite de Domnul mărturisitorilor Săi. Mai târziu, Sfântul Nearh se învrednici și el de cununa muceniciei fiind aruncat în foc. Biserica îl pomenește pe acesta la 22 aprilie.
De la intrarea în vigoare a atenționării meteorologice de tip Cod galben de ninsori viscolite și vânt puternic, pompierii și echipajele de intervenție din județul Botoșani au fost solicitați în mai multe situații critice, generate de condițiile meteo severe.
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani, la Dispeceratul Integrat ISU – SAJ Botoșani au fost înregistrate șapte apeluri de urgență prin 112. Cetățenii au cerut sprijin după ce au rămas blocați cu autovehiculele pe drumuri comunale, județene sau naționale, ori pentru îndepărtarea unor arbori doborâți de vânt.
Intervențiile au avut loc în cursul zilei de 8 ianuarie și au vizat mai multe localități din județ. În zona Drăgușeni – Scutari, două microbuze și un autoturism au rămas înzăpezite pe un drum comunal, fiind necesară intervenția serviciilor voluntare pentru degajarea carosabilului. La ieșirea din Costești, comuna Răchiți, o ambulanță a fost blocată de un autoturism ieșit în decor, situație rezolvată rapid pentru ca echipajul medical să-și poată continua misiunea.
Un accident s-a produs și la ieșirea din orașul Săveni spre Bodeasa, unde un autoturism s-a răsturnat din cauza carosabilului alunecos. De asemenea, pompierii au intervenit în Cătămărești-Deal, unde un autovehicul nu a mai putut înainta din cauza stratului de zăpadă, dar și în Parcul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani, unde un copac doborât de vânt a căzut pe trotuar.
Cea mai delicată situație a fost semnalată între Ștefănești și Ripiceni, unde un autoturism a rămas blocat pe un drum de exploatație. Două persoane, printre care o femeie însărcinată, au fost preluate de pompieri cu o șenilată și transportate în siguranță la drumul național.
Publicitate
Toate cazurile au fost soluționate operativ, fără victime, prin intervenția integrată a structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cu sprijinul autorităților locale și al serviciilor voluntare pentru situații de urgență.
Autoritățile reamintesc că județul Botoșani se află sub Cod galben de vânt puternic și ninsori viscolite până astăzi, la ora 15:00. Din motive de siguranță, circulația rutieră a fost închisă temporar pe DN 24C, între Rădăuți-Prut și Manoleasa.
Cetățenii sunt sfătuiți să evite deplasările neesențiale, să se informeze din surse oficiale și să respecte recomandările autorităților, pentru a preveni situațiile de risc.
Județul Botoșani se află în stare de alertă, în contextul avertizării meteorologice de tip Cod Galben de ninsori viscolite și vânt puternic. Toate instituțiile cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență sunt mobilizate și pregătite să intervină pentru protejarea populației și a bunurilor, au transmis autoritățile județene.
Prefectul județului Botoșani, Raluca Ștefania Curelariu, a convocat, joi seară, o ședință extraordinară a Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Botoșani, în cadrul căreia au fost analizate evoluțiile meteorologice și stabilite măsuri suplimentare pentru perioada critică următoare.
În urma evaluării situației operative, autoritățile au dispus monitorizarea permanentă a drumurilor din județ și intervenția operativă pentru menținerea viabilității acestora. La această oră, se acționează cu 22 de utilaje pe drumurile județene și 38 de utilaje pe drumurile naționale.
Totodată, ca urmare a închiderii DN 24C între localitățile Rădăuți-Prut și Manoleasa, a fost decisă suspendarea cursurilor la Școala Gimnazială Rădăuți-Prut, pentru 260 de elevi, vineri, 9 ianuarie 2026. De asemenea, cursurile vor fi suspendate parțial pentru elevii navetiști din localitățile Crasnaleuca, Cotul Miculinți, Ghireni și Mitoc, care învață la Liceul Tehnologic Coțușca, precum și pentru elevii Școlii Gimnaziale Manoleasa care fac naveta din Liveni și Zahoreni.
Autoritățile au dispus și monitorizarea persoanelor vulnerabile, în special a gravidelor aflate în ultimul trimestru de sarcină, a persoanelor dializate, dependente de oxigen sau cu stimulator cardiac. Unitățile medicale au primit indicații pentru adaptarea programelor de dializă, astfel încât pacienții din zonele greu accesibile să nu fie expuși riscurilor.
La nivel local, sunt pregătite spații pentru adăpostirea persoanelor surprinse în trafic, precum și stocuri minime de alimente și apă. Comitetele Locale pentru Situații de Urgență acționează în teren pentru menținerea practicabilității drumurilor comunale, intervenții rapide în zonele afectate și sprijinirea populației, la nevoie.
Publicitate
În cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” Botoșani a fost activată grupa operativă, fiind asigurată rezerva de personal pentru suplimentarea forțelor de intervenție. Evoluția fenomenelor este monitorizată permanent prin Centrul Operațional al ISU, iar echipajele de pompieri sunt pregătite să intervină în cel mai scurt timp.
Polițiștii Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani monitorizează starea drumurilor publice și colaborează cu administratorii de drumuri pentru intervenții rapide, în condițiile în care circulația se desfășoară în regim de iarnă pe mai multe sectoare.
Totodată, Poliția de Frontieră Română monitorizează traficul prin cele trei puncte de trecere a frontierei din județ. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, autoritățile din Republica Moldova au anunțat că, la Punctul de Trecere a Frontierei Costești (corespondent PTF Stânca), camioanele care intră în Republica Moldova sunt direcționate și parcate în terminalul Serviciului Vamal. Operatorii de transport sunt sfătuiți să reconfigureze traseele pentru a evita blocajele.
Autoritățile le recomandă cetățenilor să evite deplasările pe durata manifestării fenomenelor meteo periculoase, să se informeze asupra condițiilor de drum, să își echipeze corespunzător autovehiculele pentru iarnă și să urmărească informările oficiale. Informații utile privind comportamentul în situații de urgență pot fi consultate pe platforma națională fiipregatit.ro sau prin aplicația mobilă DSU.
Condițiile meteo extreme au dus în aceste zile la suspendarea cursurilor în mai multe unități de învățământ din județul Botoșani. După ce joi, 8 ianuarie 2026, activitatea didactică a fost suspendată la Școala Gimnazială Nr. 1 Călărași, din cauza poleiului și a drumurilor impracticabile, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a luat o nouă decizie pentru ziua următoare, vineri, 9 ianuarie 2026.
Astfel, la recomandarea Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, cursurile vor fi suspendate și vineri, 9 ianuarie 2026, în toate școlile din comuna Rădăuți-Prut. Măsura a fost adoptată din cauza viscolului puternic și a riscurilor majore generate de deplasarea elevilor și a cadrelor didactice.
Reprezentanții unităților de învățământ precizează că orele suspendate vor fi recuperate ulterior, conform prevederilor legale în vigoare, printr-un program care va fi stabilit la nivelul fiecărei școli.
Autoritățile recomandă părinților și elevilor să evite deplasările în zonele afectate, să urmărească informările oficiale transmise de școli și ISJ Botoșani și să respecte indicațiile autorităților până la ameliorarea condițiilor meteorologice.