Actualitate
Postul Crăciunului 2022: Cum se ține post, zilele cu dezlegare la pește și ce nu este bine să faci până la Nașterea Domnului
Săptămâna viitoare începe Postul Crăciunului, unul dintre cele mai importante de peste an, care durează 40 de zile, timp în care creștinii ortodocși vor consumă numai produse de origine vegetală, relatează alba24.ro.
Postul începe la data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.
Credincioșii se pregătesc pentru perioada de post înaintea sărbătorii Nașterii Domnului. Luni, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”.
Dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. În anul 2022 Lasata Secului pentru Postul Crăciunului cade într-o zi de luni. Din punct de vedere al alimentației, este un post mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la peste, ulei și vin.
Pe vremuri, în această zi de lăsatul secului se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.
Ce trebuie să faci în Postul Crăciunului
Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.
Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament, potrivit crestinortodox.ro.
Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
Postul presupune renunțarea la carne, ouă și lapte, cum ar spune bunicii la mâncarea de dulce. Lunea, Miercurea și Vinerea mâncăm bucate fără ulei și fără vin. Marțea și Joia se dezleagă la untdelemn și vin. Sâmbetele și duminicile, până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin și peste.
Dacă în zilele de Luni, Miercuri și Vineri sărbătorim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, mâncăm untdelemn și bem vin; iar dacă este hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci dezlegăm și la peste. Marțea și joia mâncăm peste, untdelemn și bem vin, dacă în aceste zile este vreun sfânt mare, hramul unei biserici sau sărbători cu roșu.
Sfinții Părinți au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul creștin nu se rezumă doar la abținerea voluntară de la mâncare și băutură, ci și la lupta împotriva patimilor, instinctelor și pornirilor păcătoase ale trupului sau sufletului.
Un post adevărat înseamnă renunțare la dragostea fizică, la băutură, plata datoriilor. În sate, în post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se încheie în noaptea de Crăciun după Litanie.
Postul Crăciunului: Rânduieli bisericești
De pe 15 noiembrie, de când se lasă postul cuvenit acestei sărbători, după fiecare liturghie sau după fiecare vecernie, românii de la sate încep să repete colindele.
Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.
Lăsatul secului” sau “alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post. “Lăsatul secului” este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.
Biserica a rânduit înaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. În ziua de 15 noiembrie, în fiecare an, începe Postul Crăciunului.
Rostul fundamental al oricărui post este să ajute la dezintoxicare sufletului, nu cea a corpului, prin regim alimentar. Se spune că e mai important ce spunem și ce gândim decât ce anume mâncăm. Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupești, ci să înbuneze și sufletul.
Ultima zi a postului Nașterii (24 decembrie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până la ora 15, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert, amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16).
În unele părți nu se mănâncă în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. Aceast regim amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seară acestei zile primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire, la liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care azi se savârseste dimineață).
Tradiții și obiceiuri și superstiții de Lăsata Secului
Potrivit tradiţiei creştin ortodoxe, Lăsata Secului se petrece în familie.
În această zi se strâng la masă rudele apropiate şi/ori prietenii şi se consumă următoarele bunătăţi:
- ciorbă
- friptură
- plăcinte
- vin
De ce se ţine Lăsata Secului
Această sărbătoare, dinainte de începerea Postului Naşterii Domnului se ţine pentru a ne feri de următoarele lucruri:
- apărare de boli
- lovituri
- protejarea holdelor de grindină
Tot până la acest eveniment din viaţa creştin ortodocşilor se fac şi ultimile nunţi, pentru că de pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului. După rânduiala bisericească nu se efectuează nunţi în timpul postului.
Obiceiuri de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului
De Lăsata Secului, cei care locuiesc la ţară, respectă anumite obiceiuri şi ritualuri care fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului.
- ungerea cu usturoi a uşilor, porţilor şi a ferestrelor caselor. Se crede că acest obicei ajută la alungarea spiritele rele.
- crearea de zgomote sau folosirea împuşcăturilor pentru a speria spiritele.
- firimiturile rămase de la masa în familie ce a avut loc de Lăsata Secului se aruncă păsărilor. Acest rit se face pentru ca păsările sălbatice să nu strice recoltele.
- vasele în care s-a gătit pentru această sărbătoare se spală şi aşază cu gura în jos toată noaptea pentru a nu intra in ele spiritele cele rele.
- pentru această zi se obişnuieşte să se gătească o găină. În funcţie de cât de gras e pieptul găinii tăiate aflăm cum va fi iarna respectivă. Aşadar, dacă pieptul ei va fi gras, se spune că iarna va fi grea, iar dacă e subţire, atunci ne aşteaptă o iarnă uşoară iar vara va fi roditoare
Postul Crăciunului 2022: semnificații
Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.
Postul Crăciunului 2022: cum se ține post
În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).
Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi.
Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.
În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.
Postul Crăciunului 2022: Zilele cu dezlegare la pește
În comparație cu Postul Paștelui, acesta nu este atât de strict, având mai multe dezlegări la pește, ulei și vin.
În fiecare zi de marți și de joi va fi dezlegare la ulei și la vin, iar sâmbăta și duminica va fi dezlegare la pește, dar dacă sunt zile de sâmbătă sau duminică în perioada 20-24 decembrie acestea nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin.
În plus, dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri, este sărbătoare cu cruce neagră, atunci credincioșii pot consuma ulei și vin. Și în zilele de sărbătoare marcate în calendar cu cruce roșie va fi dezlegare la pește.
Zilele cu dezlegare la pește – Postul Crăciunului 2022
- 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (luni) – sărbătoare cu cruce roșie
- 26 noiembrie: Sfântul Stelian (sâmbătă)
- 27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (duminică)
- 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie
- 3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (sâmbătă)
- 4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (duminică)
- 5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (luni)
- 6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (marți) – sărbătoare cu cruce roșie
- 10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (sâmbătă)
- 11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (duminică)
- 12 decembrie: Sfântul Spiridon (luni)
- 13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (marți)
- 17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (sâmbătă)
- 18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (duminică)
Postul Crăciunului 2022: tradiții și obiceiuri
De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Conform tradiției, în ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara, iar masa trebuie să fie compusă din grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.
Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:
“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
Superstiții în Postul Crăciunului. Ce este interzis să faci
Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
În Postul Crăciunului este interzisă beția.
Conform tradiției din bătrâni, în funcție de vremea din postul Crăciunului, vom ști cum va fi primăvara. Astfel, dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.
De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine.
Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează ( 25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Nicolae Iorga, istoric, critic literar, memorialist, dramaturg, poet, om politic, profesor universitar și academician, s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoșani, iar tatăl său, Nicu Iorga, era avocat, relatează agerpres.ro.
A fost un copil precoce, învățând să scrie și să citească la o vârstă mică, inclusiv în limba franceză. A urmat clasele primare în localitatea natală (1878-1881), apoi studiile liceale la Botoșani (1881-1886) și la Liceul Național din Iași (1886-1888), unde și-a luat și bacalaureatul.
Casa Memorială Nicolae Iorga, din Botoşani.
În septembrie 1888 a intrat la Facultatea de Litere a Universității din Iași, unde, în 1889, și-a susținut licența în limbile clasice, obținută cu mențiunea ‘magna cum laude’, se arată în ‘Dicționarul general al literaturii române’ apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, București, 2005). După ce obține o bursă, în octombrie 1890 își continuă studiile la L’École Pratique des Hautes Études din Paris, iar în perioada 1891-1893 face călătorii de documentare în orașe din Italia, Germania și Marea Britanie.
În 1892 a obținut, la Paris, titlul de diplomat al Școlii de Înalte Studii Politice, iar în 1893 și-a luat doctoratul în filosofie la Leipzig, se menționează în lucrarea ”Guverne și guvernanți. 1916-1938”, autori Ion Mamina și Ioan Scurtu (Editura Silex, București, 1996). Revenit în țară, Nicolae Iorga devine profesor suplinitor (din octombrie 1894), apoi profesor titular (din 1895) la Catedra de istorie medie, modernă și contemporană de la Universitatea din București.
În perioada 1895-1902 și-a continuat cercetările în biblioteci și arhive occidentale, a publicat studii, a editat culegeri de documente, a călătorit și a conferențiat în țară și în străinătate.
A debutat în presă la ziarul ‘Romanu’ din Roman, în iunie 1884. În 1890 a publicat în ziarul ‘Lupta’, condus de G. Panu, o cronică la drama ‘Năpasta’ de I.L. Caragiale și ulterior a susținut aici cronica literară. În același an a început să scrie la ‘Convorbiri literare’, ‘Revista nouă’, ‘Contemporanul’, ‘Arhiva’, ‘Lupta’, ‘Era nouă’, ‘Drapelul’ și a colaborat la publicația ‘Encyclopédie française’ din Paris. Din 1892 colaborează la ‘Revue historique’ din Paris, iar în 1893 debutează editorial cu ‘Poezii (1890-1893)’ (‘Dicționarul general al literaturii române’, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005).
În cadrul bogatei sale activități publicistice, Nicolae Iorga a editat și a condus numeroase ziare și reviste, precum ”Cuget clar”, ”Drum drept”, ”Floarea darurilor”, ”Neamul românesc”, ‘Neamul românesc literar’, ”Ramuri”, ”Revista istorică”, ”Revue Historique des Etudes Sud-Est Europeennes”, colaborând totodată la alte publicații ale vremii, se menționează în dicționarul ‘Membrii Academiei Române (1866-2003)’ (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).
Casa Memorială Nicolae Iorga, din Botoşani.
La 10 mai 1906 Nicolae Iorga a scos la București primul număr al ziarului ‘Neamul românesc’, care a apărut până în 1940. În 1901 i-a apărut lucrarea ‘Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821)’ (două volume), în 1904 publică ‘Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688’ și ‘Istoria lui Ștefan cel Mare’, în 1907 îi apare primul volum din ‘Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea – de la 1821 înainte’ (următoarele volume apar în 1908 și 1909), iar în 1908 i-a apărut primul volum din ‘Istoria Bisericii române și a vieții religioase a românilor’ (un al doilea volum a apărut în 1909).
În aprilie 1910, Nicolae Iorga împreună cu A.C. Cuza pun bazele Partidului Naționalist Democrat. După izbucnirea Primului Război Mondial, în perioada neutralității României (1914-1916) Nicolae Iorga s-a pronunțat pentru intrarea țării în război de partea Antantei. După război, în 1924 a constituit Partidul Naționalist al Poporului, care, în anul următor, se integrează în Partidul Național, Nicolae Iorga devenind copreședinte, alături de Iuliu Maniu. În septembrie 1932 Nicolae Iorga a decis să revină la denumirea inițială a partidului său, și anume Partidul Naționalist-Democrat, care s-a consacrat acțiunii de educație morală, politică și culturală a poporului român. ‘În același timp, Partidul Naționalist-Democrat și mai ales liderul său au desfășurat o energică luptă împotriva Gărzii de Fier și hitlerismului, pentru apărarea independenței și integrității teritoriale ale României’, se arată în lucrarea ‘Istoria României în anii 1918-1940. Evoluția regimului politic de la democrație la dictatură’ (autor Ioan Scurtu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996).
Nicolae Iorga în Parlament, 1933.
A fost președinte al Consiliului de Miniștri (aprilie 1931- mai 1932), ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor (aprilie 1931 – mai 1932), ministru ad-interim la Interne (aprilie-mai 1931). În perioada regimului de autoritate monarhică instituit de regele Carol al II-lea, Nicolae Iorga a fost ministru secretar de stat (10 februarie – 30 martie 1938) și consilier regal (din 30 martie 1938), se arată în lucrarea ”Guverne și guvernanți. 1916-1938”, autori Ion Mamina și Ioan Scurtu (Editura Silex, București, 1996). Deputat și senator în mai multe legislaturi, Nicolae Iorga a fost și președinte al Adunării Deputaților (1919-1920), precum și președinte al Senatului (1939), indică și dicționarul ‘Membrii Academiei Române (1866-2003)’ (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).
Casa Memorială Nicolae Iorga, din Botoşani.
Istoric de reputație internațională, Nicolae Iorga a efectuat cercetări istorice timp de peste 50 de ani, concretizate în peste 1. 000 de volume, 12.755 articole și studii, 4. 963 recenzii, care acoperă toate domeniile istoriei românilor și ale istoriei universale, conform dicționarului ‘Membrii Academiei Române (1866-2003)’. A întreprins numeroase investigații în arhivele din țară și străinătate, rezultatele acestora fiind publicate în volume de documente precum ”Acte și fragmente cu privire la istoria românilor” (3 volume, 1895-1897), ”Studii și documente cu privire la istoria românilor” (31 de volume, 1901-1916).
Dintre lucrările sale de sinteză amintim: ”Istoria românilor” (10 volume, 1936-1939), ”Istoria literaturii române în secolul XVIII” (1901), ”Istoria învățământului românesc” (1906), ”Istoria armatei românești” (două volume, 1910, 1919), ”Istoria artei românești” (1930), ”Istoria Bucureștilor” (1939) ș.a. A fost un excelent istoric al Bizanțului și al Imperiului Otoman. Cercetările sale s-au extins și asupra istoriei Cruciadelor, a unor popoare balcanice sau a unor state din vestul Europei și a legăturilor acestora cu poporul român. ”Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu oricât de îngust și umbrit din istoria română fără să constați că N. Iorga a trecut pe acolo și a tratat tema în fundamentul ei”, spunea George Călinescu.
Casa Memorială Nicolae Iorga, din Botoşani.
În iulie-august 1908 Nicolae Iorga a organizat la Vălenii de Munte primele cursuri ale Universității Populare, care aveau să se desfășoare ulterior neîntrerupt până în 1915 și apoi din 1921 până în 1940. De numele său se leagă înființarea unor importante instituții de cercetare istorică: Institutul de Studii Sud-Est Europene (inaugurat în ianuarie 1914), unde Iorga a ținut cursuri și a editat, în limba franceză, un buletin al institutului; Institutul de Studii Bizantine (1937) și Institutul pentru Studiul Istoriei Universale (1 aprilie 1937), înființate la București; Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, lângă Paris (1922); Casa Română din Veneția. În 1923 a întemeiat Fundația Culturală pentru Studenți ‘N. Iorga’.
În martie 1929 a fost ales rector al Universității din București, funcție pe care a deținut-o până în 1932, potrivit site-ului https://unibuc.ro/.
S-a impus și ca scriitor, cu volume de versuri, jurnale de călătorie, peste 40 de piese de teatru, cele mai multe de inspirație istorică (”Mihai Viteazul”, ‘Un domn pribeag’, ”Cantemir bătrânul”, ”Constantin Brâncovenu” ș.a.). Se remarcă, de asemenea, prin volume de memorialistică (”O viață de om, așa cum a fost”, 1934), portretistică (”Oameni care au fost”, 1911), jurnale de călătorie (”Drumuri și orașe din România”, ”Note de drum. Prin Germania”, ”America și românii din America” ș.a.).
A contribuit la îmbunătățirea nivelului cultural al românilor, atât prin scris, cât și prin conferințe ținute la Ateneul Român, în cadrul Ligii Culturale (al cărei președinte a fost începând din 1919) și mai cu seamă în cadrul cursurilor de vară de la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte, înființată de el.
La 9 aprilie 1897 Nicolae Iorga a devenit membru corespondent, apoi, la 26 mai 1910, membru titular al Academiei Române. A fost, de asemenea, președinte al Secțiunii Istorice a Academiei Române (1924-1927). Personalitate remarcabilă a culturii românești, Nicolae Iorga a aparținut deopotrivă culturii universale. A fost membru al unor instituții și societăți științifice de prestigiu din întreaga lume: Academie des Inscriptions et Belles Letters din Paris, Academia de Istorie din Santiago de Chile, Societatea de geografie din Lisabona. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităților din Alger, Barcelona, Bratislava, Cernăuți, Geneva, Lyon, Oxford, Paris, Roma, Strasburg etc. În 1919 a fost decorat cu Legiunea de Onoare, în grad de Comandor, iar în 1925 i-a fost decernat Premiul Național.
Nicolae Iorga vorbind într-o sesiune la Academia Română (vizavi, scriitorul Mihail Sadoveanu), 1933.
Nicolae Iorga a fost asasinat de legionari la 27 noiembrie 1940, la marginea comunei Strejnic din județul Prahova, după ce fusese ridicat din locuința sa de la Sinaia.
La 28 noiembrie 1965, la Vălenii de Munte a fost inaugurată casa memorială ‘Nicolae Iorga’ și a fost dezvelit un bust al savantului.
Institutul pentru Studiul Istoriei Universale, fondat la 1 aprilie 1937, a fost ulterior reorganizat, iar titulatura sa a cunoscut mai multe schimbări. În noiembrie 1965 i-a fost atribuit numele întemeietorului, Nicolae Iorga, iar după 1989 Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” a revenit în subordinea Academiei Române, după cum se menționează pe site-ul https://www.iini.ro/.
Anunţ de interes public: LICITAȚIE
Astăzi, 27 noiembrie: 85 de ani de la moartea marelui istoric Nicolae Iorga
Patru trenuri CFR Călători vor purta nume simbolice de Ziua Națională a României
Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM Botoșani în luna octombrie 2025
Poliția Botoșani intensifică activitățile de prevenire a violenței împotriva femeilor
Tânăr din Vârfu Câmpului dat dispărut. Autoritățile cer sprijinul populației. Sunați la 112 dacă aveți informații
Start Up Nation 2025: Termen prelungit pentru înscrieri în cadrul programului. Anunțul Ministerului Economiei
FOTO: Micuții de la Școala Iurești au onorat Ziua Națională printr-un proiect plin de culoare
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (407)
FOTO Procesiunea cu Sfintele Moaște în Protopopiatul Dorohoi: O săptămână de bucurie și binecuvântare pentru credincioși
- Un bărbat din Alba care a comis o crimă în trecut, și-a amenințat cu moartea soția. Cum și-a bătut joc de ordinele de protecție
- Toate locurile și posturile de la Cluj, ocupate după examenul de rezidențiat. La Mureș au rămas 21 de locuri neocupate
- Anunţ de interes public: LICITAȚIE
- Târgul Crăciun la Palat începe pe 5 decembrie, la Alba Iulia. Concerte Narcisa Suciu, Gino și Theotokos, la Palatul Principilor
VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe
Hănești în 2025: Drumuri modernizate, apă aproape finalizată și noi spații de agrement. Primarul Costel Matei: A fost un an bun
An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
-
Economie3 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment3 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
