Connect with us
Publicitate

Actualitate

Postul Crăciunului 2022: Cum se ține post, zilele cu dezlegare la pește și ce nu este bine să faci până la Nașterea Domnului

Publicat

Publicitate

Săptămâna viitoare începe Postul Crăciunului, unul dintre cele mai importante de peste an, care durează 40 de zile, timp în care creștinii ortodocși vor consumă numai produse de origine vegetală, relatează alba24.ro.

Postul începe la data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.

Credincioșii se pregătesc pentru perioada de post înaintea sărbătorii Nașterii Domnului. Luni, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”.

Publicitate

Dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. În anul 2022 Lasata Secului pentru Postul Crăciunului cade într-o zi de luni. Din punct de vedere al alimentației, este un post mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la peste, ulei și vin.

Pe vremuri, în această zi de lăsatul secului se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

Ce trebuie să faci în Postul Crăciunului

Publicitate

Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.

Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament, potrivit crestinortodox.ro.

Publicitate

Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Postul presupune renunțarea la carne, ouă și lapte, cum ar spune bunicii la mâncarea de dulce. Lunea, Miercurea și Vinerea mâncăm bucate fără ulei și fără vin. Marțea și Joia se dezleagă la untdelemn și vin. Sâmbetele și duminicile, până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin și peste.

Dacă în zilele de Luni, Miercuri și Vineri sărbătorim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, mâncăm untdelemn și bem vin; iar dacă este hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci dezlegăm și la peste. Marțea și joia mâncăm peste, untdelemn și bem vin, dacă în aceste zile este vreun sfânt mare, hramul unei biserici sau sărbători cu roșu.

Sfinții Părinți au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul creștin nu se rezumă doar la abținerea voluntară de la mâncare și băutură, ci și la lupta împotriva patimilor, instinctelor și pornirilor păcătoase ale trupului sau sufletului.

Un post adevărat înseamnă renunțare la dragostea fizică, la băutură, plata datoriilor. În sate, în post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se încheie în noaptea de Crăciun după Litanie.

Postul Crăciunului: Rânduieli bisericești

De pe 15 noiembrie, de când se lasă postul cuvenit acestei sărbători, după fiecare liturghie sau după fiecare vecernie, românii de la sate încep să repete colindele.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Lăsatul secului” sau “alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post. “Lăsatul secului” este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.

Biserica a rânduit înaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. În ziua de 15 noiembrie, în fiecare an, începe Postul Crăciunului.

Rostul fundamental al oricărui post este să ajute la dezintoxicare sufletului, nu cea a corpului, prin regim alimentar. Se spune că e mai important ce spunem și ce gândim decât ce anume mâncăm. Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupești, ci să înbuneze și sufletul.

Ultima zi a postului Nașterii (24 decembrie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până la ora 15, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert, amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16).

În unele părți nu se mănâncă în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. Aceast regim amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seară acestei zile primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire, la liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care azi se savârseste dimineață).

Tradiții și obiceiuri și superstiții de Lăsata Secului

Potrivit tradiţiei creştin ortodoxe, Lăsata Secului se petrece în familie.

În această zi  se strâng la masă rudele apropiate şi/ori prietenii şi se consumă următoarele bunătăţi:

  • ciorbă
  • friptură
  • plăcinte
  • vin

De ce se ţine Lăsata Secului

Această sărbătoare, dinainte de începerea Postului Naşterii Domnului se ţine pentru a ne feri de următoarele lucruri:

  • apărare de boli
  • lovituri
  • protejarea holdelor de grindină

Tot până la acest eveniment din viaţa creştin ortodocşilor se fac şi ultimile nunţi, pentru că de pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului. După rânduiala bisericească nu se efectuează nunţi în timpul postului.

Obiceiuri de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului

De Lăsata Secului, cei care locuiesc la ţară, respectă anumite obiceiuri şi ritualuri care fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului.

  • ungerea cu usturoi a uşilor, porţilor şi a ferestrelor caselor. Se crede că acest obicei ajută la alungarea spiritele rele.
  • crearea de zgomote sau folosirea împuşcăturilor pentru a speria spiritele.
  • firimiturile rămase de la masa în familie ce a avut loc de Lăsata Secului se aruncă păsărilor. Acest rit se face pentru ca păsările sălbatice să nu strice recoltele.
  • vasele în care s-a gătit pentru această sărbătoare se spală şi aşază cu gura în jos toată noaptea pentru a nu intra in ele spiritele cele rele.
  • pentru această zi se obişnuieşte să se gătească o găină. În funcţie de cât de gras e pieptul găinii tăiate aflăm cum va fi iarna respectivă. Aşadar, dacă pieptul ei va fi gras, se spune că iarna va fi grea, iar dacă e subţire, atunci ne aşteaptă o iarnă uşoară iar vara va fi roditoare

Postul Crăciunului 2022: semnificații

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

Postul Crăciunului 2022: cum se ține post

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi.

Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Postul Crăciunului 2022: Zilele cu dezlegare la pește

În comparație cu Postul Paștelui, acesta nu este atât de strict, având mai multe dezlegări la pește, ulei și vin.

În fiecare zi de marți și de joi va fi dezlegare la ulei și la vin, iar sâmbăta și duminica va fi dezlegare la pește, dar dacă sunt zile de sâmbătă sau duminică în perioada 20-24 decembrie acestea nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin.

În plus, dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri, este sărbătoare cu cruce neagră, atunci credincioșii pot consuma ulei și vin. Și în zilele de sărbătoare marcate în calendar cu cruce roșie va fi dezlegare la pește.

Zilele cu dezlegare la pește – Postul Crăciunului 2022

  • 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (luni) – sărbătoare cu cruce roșie
  • 26 noiembrie: Sfântul Stelian (sâmbătă)
  • 27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (duminică)
  • 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie
  • 3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (sâmbătă)
  • 4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (duminică)
  • 5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (luni)
  • 6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (marți) – sărbătoare cu cruce roșie
  • 10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (sâmbătă)
  • 11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (duminică)
  • 12 decembrie: Sfântul Spiridon (luni)
  • 13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (marți)
  • 17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (sâmbătă)
  • 18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (duminică)

Postul Crăciunului 2022: tradiții și obiceiuri

De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Conform tradiției, în ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara, iar masa trebuie să fie compusă din grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Superstiții în Postul Crăciunului. Ce este interzis să faci

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În Postul Crăciunului este interzisă beția.

Conform tradiției din bătrâni, în funcție de vremea din postul Crăciunului, vom ști cum va fi primăvara. Astfel, dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine.

Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează ( 25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Alexandra Huțu, candidat PSD pentru Senat: „Președintele PNL, habar n-are că Barajul Vârfu Câmpului e obiectiv de interes național de 27 de ani!”

Publicat

Publicitate

Deputatul social-democrat Alexandra Huțu, care candidează anul acesta pentru Senatul României, a arătat că președintele PNL, Nicolae Ciucă, a venit la Botoșani, dar habar n-are de situația Barajului de la Vârfu Câmpului, despre care Valeriu Iftime promitea din primăvară că o va rezolva imediat ce va fi ales președinte al Consiliului Județean.

„Nu cred că domnul Ciucă a vorbit fără să fie informat în prealabil de domnul Iftime, iar răspunsul halucinant al acestuia arată că PNL nici măcar nu știe care este situația Barajului de la Vârfu Câmpului, dar promite că rezolvă problema apei. Domnul Ciucă are impresia că a venit cu marea soluție de a declara Barajul de la Vârfu Câmpului obiectiv de interes național, când, de fapt, Barajul are acest statut de mai bine de un sfert de secol. Ba mai mult, domnul Ciucă a mințit în campania de la locale că nu știa despre problema Barajului. Atât timp cât în 2021, la votul pentru bugetul național, Nicolae Ciucă a votat împotriva amendamentului pe care l-am depus și susținut în plenul Parlamentului pentru fonduri suplimentare, rezultă că știa de cel puțin 3 ani despre problemele pe care le are investiția de la Vârfu Câmpului”, a declarat Alexandra Huțu.

Deputatul social-democrat arată că PNL nu s-a interesat nici până acum de Barajul de la Vârfu Câmpului, atâta timp cât, prin vocea lui Nicolae Ciucă, anunță că s-a găsit soluția, care, de fapt, există deja: aceea de a declara obiectivul de investiții de interes național. PNL nu a aflat nici acum că, prin Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a II-a Apă, Acumularea Vârful Câmpului (Râul Siret) a fost declarată lucrare de interes național și de utilitate publică: „Articolul 2. Lucrările prevăzute în prezenta lege pentru Planul de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a II-a Apa sunt de interes național și constituie cauză de utilitate publică. (…) Anexa 3. Lucrări prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a II-a Apa – APA PENTRU POPULAȚIE (…) 2. Acumularea Vârful Câmpului (Râul Siret)” (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/11916)

Publicitate

Totodată, Alexandra Huțu reamintește că „încă din anul 2022 au fost identificate soluțiile pentru reluarea lucrărilor, când, în urma întâlnirilor de lucru dintre parlamentarii PSD Botoșani și specialiștii Ministerului Mediului, s-a concluzionat că este necesară implementarea măsurilor compensatorii, dar și instituirea unei excepții de la legislația de mediu prin emiterea unei Hotărâri de Guvern în acest sens. Ministrul Mediului de la PNL, Mircea Fechet, a blocat realizarea acestor pași legali pentru ca domnul Valeriu Iftime să ajungă președinte al Consiliului Județean, pentru că altfel ar fi fost o reușită a PSD. Deci cine îi minte pe botoșăneni?”

La solicitarea Administrației Naționale Apele Române, administratorul legal al Barajului, Alexandra Huțu și-a asumat întocmirea unui memoriu care să sprijine legal implementarea soluțiilor identificate. În mai 2023, Memoriul semnat de fostul președinte al Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și de 40 de primari din județ a fost înregistrat oficial și a fost înmânat personal ministrului Fechet în două rânduri: de Doina Federovici, în octombrie 2023, când ministrul a fost prezent la Botoșani, și de deputatul Alexandra Huțu, care s-a deplasat la biroul ministrului pentru acest lucru.

La ultima interpelare, transmisă în urmă cu trei săptămâni, în care deputatul Alexandra Huțu îi reamintește ministrului că sumele alocate în guvernarea PSD din 2018 și 2019 au fost redistribuite după ce PNL a preluat conducerea guvernului în 2020 către alte obiective de investiții din țară și îi indică soluțiile pentru reluarea lucrărilor la Barajul de la Vârfu Câmpului, ministrul nu a răspuns.

Publicitate

 

„Domnul Mircea Fechet de la PNL îi sfidează pe botoșăneni, dar și pe domnul premier Marcel Ciolacu și refuză să facă ceea ce trebuie pentru Barajul Vârfu Câmpului, dintr-o ambiție cu iz electoral. E treaba dânsului, ca ministru al Mediului, să continue ceea ce deja s-a stabilit încă din perioada când ministru al Mediului era Tánczos Barna. În loc să-și facă treaba, PNL înțelege să îi mintă pe botoșăneni și să le vândă iluzii, așa cum a afirmat chiar domnul Valeriu Iftime, doar-doar mai câștigă ceva voturi”, a subliniat deputatul PSD Alexandra Huțu.

CMF11240017

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Avertizare WinterCast pentru România: Sunt posibile ninsori pe arii extinse

Publicat

Publicitate

Avertizare WinterCast pentru România. Potrivit AccuWeather una dintre cele mai cunoscute aplicații meteo, utilizate pe scară largă de români, luna noiembrie va aduce ninsori semnificative în majoritatea regiunilor țării, scrie alba24.ro

Conform prognozei, temperaturile vor scădea considerabil, iar ninsorile vor afecta atât zonele de câmpie, cât și regiunile montane.

În localitățile de munte, precum Brașov, se preconizează o ninsoare intensă și continuă timp de trei zile consecutive, începând cu 28 noiembrie și continuând până la sfârșitul lunii.

Publicitate

Potrivit aplicației, cu o săptămână înainte, adică din data de 21 noiembrie sunt posibile ninsori în Apuseni.

Potrivit AccuWeather, vor fi perioade de ploi și lapoviță amestecate cu ninsoare.

După încă câteva zile, un nou val de ninsori va viza întreaga țară. Vremea se va schimba și se așteaptă ca ninsorile să persiste trei zile consecutive, începând pe 28 noiembrie și continuând pe 29 și 30 noiembrie.

Publicitate

Avertizarea WinterCast vizează posibilitatea unor condiții de iarnă pe arii estinse. În cazul acesta este vorba despre ninsori, cel mai adeseara însoțite de ploi, care vor favoriza formarea poleiului.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr din Dersca, aproape de comă alcoolică și fără permis, scos din trafic de polițiști

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 5 Mihăileni au oprit pentru control, pe drumul național D.N. 29C, în comuna Mihăileni, un autoturism condus de un tânăr, de 28 de ani, din comuna Dersca.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Mia mult decât atât, tânărul emana halenă alcoolică motiv pentru care a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,38 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Publicitate

 

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului și conducere fără permis.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Polițiștii au confiscat zece metri cubi de material lemnos, la Ștefănești 

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ștefănești, împreună cu cei ai Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere, pe raza de competență, prilej cu care au identificat în trafic o autoutilitară condusă de un bărbat, de 53 de ani, din județul Suceava, care transporta material lemnos.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta transporta 8,2 metri cubi de material lemnos, fără a deține documente de proveniență sau transport.

Publicitate

 

Față de conducătorul auto a fost dispusă măsura sancționarii contravenționale cu amendă în valoare de 3.000 de lei, iar materialul lemnos a fost supus confiscării.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending