Connect with us

Actualitate

Postul Crăciunului 2022: Cum se ține post, zilele cu dezlegare la pește și ce nu este bine să faci până la Nașterea Domnului

Publicat

Publicitate

Săptămâna viitoare începe Postul Crăciunului, unul dintre cele mai importante de peste an, care durează 40 de zile, timp în care creștinii ortodocși vor consumă numai produse de origine vegetală, relatează alba24.ro.

Postul începe la data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.

Credincioșii se pregătesc pentru perioada de post înaintea sărbătorii Nașterii Domnului. Luni, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”.

Dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. În anul 2022 Lasata Secului pentru Postul Crăciunului cade într-o zi de luni. Din punct de vedere al alimentației, este un post mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la peste, ulei și vin.

Pe vremuri, în această zi de lăsatul secului se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

Ce trebuie să faci în Postul Crăciunului

Publicitate

Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.

Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament, potrivit crestinortodox.ro.

Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Postul presupune renunțarea la carne, ouă și lapte, cum ar spune bunicii la mâncarea de dulce. Lunea, Miercurea și Vinerea mâncăm bucate fără ulei și fără vin. Marțea și Joia se dezleagă la untdelemn și vin. Sâmbetele și duminicile, până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin și peste.

Dacă în zilele de Luni, Miercuri și Vineri sărbătorim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, mâncăm untdelemn și bem vin; iar dacă este hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci dezlegăm și la peste. Marțea și joia mâncăm peste, untdelemn și bem vin, dacă în aceste zile este vreun sfânt mare, hramul unei biserici sau sărbători cu roșu.

Sfinții Părinți au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul creștin nu se rezumă doar la abținerea voluntară de la mâncare și băutură, ci și la lupta împotriva patimilor, instinctelor și pornirilor păcătoase ale trupului sau sufletului.

Un post adevărat înseamnă renunțare la dragostea fizică, la băutură, plata datoriilor. În sate, în post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se încheie în noaptea de Crăciun după Litanie.

Postul Crăciunului: Rânduieli bisericești

De pe 15 noiembrie, de când se lasă postul cuvenit acestei sărbători, după fiecare liturghie sau după fiecare vecernie, românii de la sate încep să repete colindele.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Lăsatul secului” sau “alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post. “Lăsatul secului” este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.

Biserica a rânduit înaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. În ziua de 15 noiembrie, în fiecare an, începe Postul Crăciunului.

Rostul fundamental al oricărui post este să ajute la dezintoxicare sufletului, nu cea a corpului, prin regim alimentar. Se spune că e mai important ce spunem și ce gândim decât ce anume mâncăm. Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupești, ci să înbuneze și sufletul.

Ultima zi a postului Nașterii (24 decembrie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până la ora 15, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert, amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16).

În unele părți nu se mănâncă în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. Aceast regim amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seară acestei zile primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire, la liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care azi se savârseste dimineață).

Tradiții și obiceiuri și superstiții de Lăsata Secului

Potrivit tradiţiei creştin ortodoxe, Lăsata Secului se petrece în familie.

În această zi  se strâng la masă rudele apropiate şi/ori prietenii şi se consumă următoarele bunătăţi:

  • ciorbă
  • friptură
  • plăcinte
  • vin

De ce se ţine Lăsata Secului

Această sărbătoare, dinainte de începerea Postului Naşterii Domnului se ţine pentru a ne feri de următoarele lucruri:

  • apărare de boli
  • lovituri
  • protejarea holdelor de grindină

Tot până la acest eveniment din viaţa creştin ortodocşilor se fac şi ultimile nunţi, pentru că de pe 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului. După rânduiala bisericească nu se efectuează nunţi în timpul postului.

Obiceiuri de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului

De Lăsata Secului, cei care locuiesc la ţară, respectă anumite obiceiuri şi ritualuri care fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului.

  • ungerea cu usturoi a uşilor, porţilor şi a ferestrelor caselor. Se crede că acest obicei ajută la alungarea spiritele rele.
  • crearea de zgomote sau folosirea împuşcăturilor pentru a speria spiritele.
  • firimiturile rămase de la masa în familie ce a avut loc de Lăsata Secului se aruncă păsărilor. Acest rit se face pentru ca păsările sălbatice să nu strice recoltele.
  • vasele în care s-a gătit pentru această sărbătoare se spală şi aşază cu gura în jos toată noaptea pentru a nu intra in ele spiritele cele rele.
  • pentru această zi se obişnuieşte să se gătească o găină. În funcţie de cât de gras e pieptul găinii tăiate aflăm cum va fi iarna respectivă. Aşadar, dacă pieptul ei va fi gras, se spune că iarna va fi grea, iar dacă e subţire, atunci ne aşteaptă o iarnă uşoară iar vara va fi roditoare

Postul Crăciunului 2022: semnificații

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

Postul Crăciunului 2022: cum se ține post

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi.

Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Postul Crăciunului 2022: Zilele cu dezlegare la pește

În comparație cu Postul Paștelui, acesta nu este atât de strict, având mai multe dezlegări la pește, ulei și vin.

În fiecare zi de marți și de joi va fi dezlegare la ulei și la vin, iar sâmbăta și duminica va fi dezlegare la pește, dar dacă sunt zile de sâmbătă sau duminică în perioada 20-24 decembrie acestea nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin.

În plus, dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri, este sărbătoare cu cruce neagră, atunci credincioșii pot consuma ulei și vin. Și în zilele de sărbătoare marcate în calendar cu cruce roșie va fi dezlegare la pește.

Zilele cu dezlegare la pește – Postul Crăciunului 2022

  • 21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (luni) – sărbătoare cu cruce roșie
  • 26 noiembrie: Sfântul Stelian (sâmbătă)
  • 27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (duminică)
  • 30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie
  • 3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (sâmbătă)
  • 4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (duminică)
  • 5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (luni)
  • 6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (marți) – sărbătoare cu cruce roșie
  • 10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (sâmbătă)
  • 11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (duminică)
  • 12 decembrie: Sfântul Spiridon (luni)
  • 13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (marți)
  • 17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (sâmbătă)
  • 18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (duminică)

Postul Crăciunului 2022: tradiții și obiceiuri

De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Conform tradiției, în ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara, iar masa trebuie să fie compusă din grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Superstiții în Postul Crăciunului. Ce este interzis să faci

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În Postul Crăciunului este interzisă beția.

Conform tradiției din bătrâni, în funcție de vremea din postul Crăciunului, vom ști cum va fi primăvara. Astfel, dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine.

Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează ( 25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești

Publicat

Publicitate

Născut la Bucureşti în 1765, Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul a fost mitropolit al Ţării Româneşti între anii 1823-1834. După ce a studiat la renumite şcoli din Bucureşti, a ajuns ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi, fiind călugărit la Mănăstirea Neamţ. Dornic de desăvârşire, la îndemnul Sfântului Paisie tânărul monah Grigorie vieţuieşte o perioadă de timp la Sfântul Munte Athos. Revenind în ţară, se aşază la Mănăstirea Căldăruşani, aşezământ monahal reorganizat de Sfântul Cuvios Gheorghe, stareţul Mănăstirilor Cernica şi Căldăruşani.

În anul 1823, Sfântul Grigorie a fost chemat la Bucureşti de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, fiind ales mitropolit al Ţării Româneşti. Că arhipăstor, Mitropolitul Grigorie Dascălul a desfăşurat o neobosită activitate pastoral-misionară şi social-culturală, numind ierarhi în scaunele episcopale de la Argeş, Râmnic şi Buzău şi întemeind şcoli teologice în fiecare dintre aceste centre eparhiale. Întreaga viaţă şi lucrare a Mitropolitului Grigorie în slujba Bisericii a fost un exemplu de sfinţenie şi de iubire jertfelnică pentru păstoriţii săi, de sprijinul său material beneficiind numeroşi săraci, văduve, orfani, cărora le-a oferit hrană, adăpost şi cărţi de învăţătură. La moartea sa au rămas o mulţime de cărţi pregătite pentru a fi oferite în dar şcolarilor.

Activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul în scaunul de mitropolit al Ţării Româneşti a fost întreruptă de către administraţia rusă instaurată în Principatele Române, fiind exilat timp de peste patru ani la Chişinău, Buzău şi Căldăruşani. Sfântul Ierarh Grigorie s-a îngrijit, în mod special, şi de restaurarea Catedralei Mitropolitane din Bucureşti, precum şi de traducerea şi tipărirea în limba romană a Vieţilor Sfinţilor, pe care le consideră „atât de folositoare pentru formarea duhovnicească şi luminarea sufletelor credincioşilor”.

Pentru viaţa, activitatea şi strădania sa duhovnicească, Sfântul Ierarh Grigorie a rămas în istoria Bisericii şi a poporului român drept cel mai de seamă întâistătător al scaunului Mitropoliei Ţării Româneşti din secolul al XIX-lea, fiind cunoscut cu supranumele de „Dascălul”.

Citeste mai mult

Eveniment

„O zi cât o îmbrățișare”: Deținuți din Suceava și-au regăsit copiii prin proiectul „Punți între inimi”

Publicat

Publicitate

Satul Moara din județul Suceava a găzduit recent un eveniment cu totul aparte, încărcat de emoție și speranță. În cadrul proiectului „Punți între inimi”, 19 deținuți și-au revăzut copiii, într-un spațiu sigur și cald, departe de zidurile reci ale detenției. Pentru câteva ore, timpul parcă s-a oprit în loc, oferindu-le părinților și copiilor șansa de a se reconecta, potrivit unui comunicat de presă remis redacției de purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Botoșani.

Într-un colț de natură luminat de soare și de râsete de copii, 39 de micuți au redescoperit bucuria de a fi cu tatăl lor. S-au jucat fotbal, au urcat în leagăne, au cules cireșe, au cântat la pian și au încercat echitația. Dar mai presus de toate, au avut timp. Timp petrecut împreună.

Scopul activității a fost clar, acela de a întări legătura dintre tată și copil, într-un mod autentic, emoțional și profund. Iar reacțiile copiilor spun totul:

„Mi-a făcut tata masaj și m-a alintat.”
„Am stat mai mult cu tata decât într-o vizită.”
„L-am văzut după 6 luni.”
„Ne-am simțit ca acasă.”
„Am mâncat cireșe și ne-am jucat cu mingile.”
Acțiunea a fost organizată de sectorul de reintegrare socială, în parteneriat cu Liceul Teoretic Filadelfia Suceava, prin implicarea profesorului Narcis Georgescu. Este un exemplu clar că reintegrarea poate începe cu gesturi simple, dar pline de sens , o privire, o îmbrățișare, o joacă.

„Le suntem recunoscători colegilor noștri din cadrul sectorului reintegrare socială și partenerilor noștri de la Liceul Teoretic Filadelfia Suceava care, prin domnului profesor Narcis Georgescu au făcut posibilă această activitate și care ne-au fost alături în această călătorie a sufletelor”, au transmis reprezentanții Penitenciarului Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Vești bune pentru Botoșani: Fonduri europene pentru spitalele de recuperare

Publicat

Publicitate

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a încheiat, în această săptămână, 15 contracte pentru spitale de recuperare în toate regiunile țării, valoarea acestora fiind de 742 milioane lei, a scris, sâmbătă, pe pagina sa de socializare, ministrul de resort, Marcel Boloș.

‘Bilanțul acestei săptămâni: 15 contracte, 742 milioane lei, spitale de recuperare în toate regiunile țării. Infrastructura de recuperare medicală va primi în sfârșit ce merită. Vorbim de cea mai mare investiție din ultimii ani în acest segment esențial al sănătății – adesea ignorat, deși exact aici, în centrele de recuperare, începe drumul real spre viața de după boală. Investim în spitale din Cluj, Bihor, Constanța, București, Harghita, Prahova, Argeș, Galați, Botoșani și Arad, care vor putea primi peste 260.000 pacienți anual’, a menționat Boloș pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, investițiile vor asigura dotarea acestor unități cu echipamente medicale de ultimă generație și implementarea standardelor de eficiență energetică nZEB.

‘Proiectele includ dezvoltarea serviciilor de recuperare neuropsihomotorie pentru copii, modernizarea centrelor de balneologie și recuperare medicală, precum și extinderea și reabilitarea infrastructurii existente. Este o investiție în capacitatea României de a oferi tratamente de calitate după ce viața a fost deja dată peste cap..fie de un accident, o boală gravă sau o intervenție chirurgicală majoră’, a mai scris Marcel Boloș. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: „SEISM 2025”/ Exercițiu național de simulare a unui cutremur, resimțit în 23 de județe. Pagube mari în București

Publicat

Publicitate

Continuă exercițiul național ”SEISM 2025”, care constă în simularea unui cutremur de 7,3 grade pe scara Richter în zona Vrancea, resimțit în 23 de județe, cele mai mari pagube fiind posibil să fie înregistrate în zonele București – Ilfov, Călărași și Ialomița.

”Vorbim de un exercițiu, care a început astăzi dimineață, la 7:41, prin simularea unui cutremur cu impact pe mai multe județe, dar în principal în București – Ilfov, Călărași și Ialomița. (…) A fost un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter, adâncime de 130,4 km în zona Vrancea. După ce cutremurul a avut loc, au început recunoașterile în teren de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență și inspectoratele județene, cutremurul fiind resimțit în 23 de județe. Toate aceste inspectorate au recurs imediat la verificarea în teren a situației. (…) Trei zone afectate grav: București – Ilfov, Călărași și Ialomița. Inspectoratul General de Aviație a ridicat un elicopter și a făcut o evaluare a zonei București-Ilfov și a transmis imagini în direct. Au început și primele măsuri de salvare a persoanelor. La acest moment, datele, de la ora 11:00, arată așa: localități afectate – 35 de municipii și o comună, populație evacuată – 287, persoane rănite – 1.059, decedați – 401, persoane dispărute – 710, persoane sinistrate – nu aveam date încă. Asupra sistemului sanitar ne așteptăm să fie o presiune mai mare. Sfatul nostru către populație – să solicite sprijin la unitățile de primire urgență numai dacă este ceva serios sau grav”, a anunțat șeful DSU, Raed Arafat, primele date ale acestui exercițiu.

Tot în cadrul acestei simulări, se ia în calcul faptul că acest cutremur a distrus 572 de locuințe, iar 155 de case au fost avariate. De asemenea, sunt afectate trei spitale din Capitală: Elias, Bagdasar și Pantelimon.

De asemenea, sunt distruse sau avariate clădiri ale administrației publice, sedii de firmă, DN1 – este blocat, trei poduri rutiere – avariate, două căi ferate sunt blocate, o pistă a Aeroportului Otopeni prezintă fisuri și este întreruptă alimentarea cu apă și energie a Capitalei.

Măsuri întreprinse de autorități până la ora 11,00: evaluarea situației din teren, verificarea gradului de afectare a unităților operative de răspuns, instituirea stării de alertă pe plan național, solicitarea de asistență internațională, scoaterea de materiale de la rezervele de stat pentru populația afectată, evaluarea spitalelor, au fost stabilite trei baze de operații pentru forțele de intervenție și se studiază unde vor fi localizate taberele de sinistrați, sunt mobilizate spitale mobile pentru a acorda ajutor de urgență răniților.

Publicitate

AGERPRES

* Sursa foto: Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă / Facebook.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending