În aceste zile, subiectul principal este reprezentat de greva personalului din învățământ. Toată atenția este îndreptată spre această acțiune care durează deja de mai bine de o săptămână și se pare că există suficientă voință din partea membrilor sindicatelor din învățământ pentru a continua până la momentul în care vor primi o ofertă decentă în legătură cu revendicările lor.
Este de apreciat și susținut demersul cadrelor didactice, mai ales în condițiile în care, fiecare zi de grevă pentru ei înseamnă diminuări salariale și pierderea vechimii în muncă. Conform Legii 367/2022 privind dialogul social, greva generează suspendarea contractului de muncă, neplata orelor în care a avut loc încetarea activității, fiind asigurate doar plățile din partea angajatorilor pentru contribuțiile de sănătate.
Un prim pas din partea Guvernului a fost realizat în sensul revendicărilor organizațiilor sindicale din învățământ, doar pentru personalul auxiliar, prin adoptarea unui OUG care a introdus o normă derogatorie de la ordonanța austerității, și prevede ca salariile personalului din familia ocupațională „Administrație” – Anexa VIII din Legea 153/2017 să fie plătite la nivelul maxim prevăzut de grila pentru anul 2022. Totuși, cadrele didactice au atins grila din 2022 prevăzută de Legea 153/2017 încă din ianuarie 2023 iar cerința lor este de acordare a unor măriri salariale prin creșterea coeficienților de salarizare.
Această decizie însă, de punere în plată a întregului personal din Anexa VIII, ascunde în fapt și creșteri pentru „clientela politică” plasată prin instituții publice. De asemenea, prin acest ultim OUG toți angajații din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională au fost lăsați în off-side, fiind ultima categorie căreia nu i se aplică grila din Legea 153/2017. Practic, după această nouă ipostază putem spune fără nicio exagerare că suntem „fraierii sistemului”. Cei care au fost de fiecare dată, din 2010 și până în prezent, au fost sacrificați pentru alte „priorități” politice.
Distrugerea sistemului de poliție este deja o chestiune atât de vizibilă încât avem două situații sumbre: cei din sistem vor să plece (pensie sau demisie) iar în instituțiile de învățământ aparținând MAI, de la concurență de 10 pe un loc, am ajuns la 0,5 candidați pe un loc. Cu alte cuvinte, se vor ocupa doar jumătate din locurile în școli de agenți de poliție, iar multe dintre ele în urma unor note de 5 la proba scrisă.
Avem așadar următoarele informații relevante pentru ceea ce urmează să anunțăm:
– Polițiștii și militarii sunt ultima categorie cărora nu li se aplică Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
– Media venitului salarial în MAI este de 3500 lei, sumă ce include toate sporurile, inclusiv sporul de noapte sau de repaus/sărbători legale;
– Plata drepturilor privind decontarea transportului la și de la locul de muncă a fost amânată pe perioadă nedeterminată;
– Norma de hrană nu se plătește la nivelul actualizat ci a fost plafonată la nivelul anului 2018;
– Sporurile care se calculează chiar și la salariul din 2009;
– Suprasolicitarea polițiștilor în activitate care ajung să facă muncă a 2-4 polițiști care lipsesc din cauza deficitului de personal;
– Intenția de modificare a vârstei de pensionare la 65 de ani în condițiile în care, conform datelor furnizate de Casele de Pensii Sectoriale, fără să fie luați în considerare colegii decedați până la pensionare, speranța de viață este de 68 ani. Asta va însemna că un polițist se va putea „bucura” de pensie pentru doar 3 ani;
– Lipsa unor norme ce vizează cariera în MAI, aspect ce a generat dezastrul care va urma, cu mii de șefi analfabeți funcțional sau cu polițiști care nu au specializarea necesare pentru munca pe care sunt puși să o facă;
– Politizarea excesivă a sistemului de poliție.
În consecință, liderii Sindicatului Polițiștilor Europeni EUROPOL împreună cu liderii Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare – SNPP, sub coordonarea reprezentanților Federației PUBLISIND și ai Blocului Național Sindical la care suntem afiliați, au hotărât organizarea unui calendar comun de proteste, inclusiv prin acțiuni de încetare voluntară a activității.
Astfel, în urma analizării juridice a cadrului legislativ, în contextul în care polițiștii nu au voie să declanșeze „grevă”, pentru a atrage atenția decidenților politici, am identificat două forme de protest pe care le vom pune în aplicare prin implicarea activă a tuturor polițiștilor. Este vorba despre:
1. Sincronizarea polițiștilor pentru ca la nivelul fiecărui inspectorat, aceștia să lipsească MOTIVAT de la serviciu pentru 1 zi în cursul lunii iunie, ca urmare a donării de sânge la centrele de transfuzie sanguină. Conform Legii 282/2005 și HG 1364/2006, persoanele care donează sânge beneficiază printre altele, de o zi liberă plătită (în ziua donării). Avem semnale până la acest moment că 30% dintre polițiștii de la nivelul fiecărui inspectorat sunt de acord să doneze, ceea ce înseamnă între 100 și 500 polițiști la nivelul fiecărei unități de poliție.
2. Sincronizarea demersului privind întârzierea de la serviciu pentru 4 sau 6 ore. Vom stabili o zi în care polițiștii, în special cei operativi din zona ordinii publice și rutierei, să întârzie de la serviciu pentru 4 ore, cei care lucrează în schimburi de 8 ore și pentru 6 ore, cei care lucrează la program de 12 ore. Această faptă nu este incriminată ca fiind abatere disciplinară. Pentru a fi reținută ca abatere disciplinară conform art. 57 lit. e din Legea 360/2002, fapta trebuie să aibă un caracter repetat, ceea ce înseamnă că dacă întârzii o singură dată, 30 minute sau 6 ore, nu poți fi sancționat disciplinar:
„Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte săvârșite de polițist, comise cu vinovăție:
e) absenta nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;”
De asemenea, ca urmare a rezultatelor sesiunii de admitere, care este în desfășurare, apreciem că vinovați de producerea acestei situații sunt Lucian Bode, ministrul de interne și Bogdan Despescu, secretarul de stat cu competențe atribuite pe zona de ordine publică. Din acest motiv, marți 30.05.2023, în fața MAI vom organiza primul protest pentru a scoate în evidență din nou colapsul sistemului de poliție, lipsa de personal și bătaia de joc la adresa profesiei de polițist.
Totodată, lipsa de personal din cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională, ar trebui să reprezinte o problemă de siguranță națională, motiv pentru care ne vom adresa și Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
În zilele ce urmează, vom anunța calendarul tuturor acțiunilor de protest din luna iunie, pe care le vom realiza împreună cu colegii sindicaliști SNPP. Din păcate, de la ultimul protest organizat de SNPPC în care ne-am arătat formal (în scris) și informal (telefonic) disponibilitatea de a ne alătura protestului din 24 martie 2023, aceștia nu ne-au răspuns solicitărilor, nu ne-au invitat la întâlnirea pe care au avut-o cu alte organizații înainte de protest și nici măcar nu s-au ținut de programul de protest declarat (în fața MAI au stat 15 min și au renunțat să se mai deplaseze la Ministerul Finanțelor, la Ministerul Justiției). Precizăm aceste detalii pentru a înțelege că, din păcate, în MAI, unii lideri și organizații sindicale nu pun pe primul loc interesul polițistului pe care îl reprezintă, așa cum de altfel vedem că se întâmplă în educație sau sănătate, unde liderii tuturor federațiilor sindicale reprezentative stau la aceeași masă, au aceleași revendicări și reprezintă o singură voce.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului EUROPOL