Connect with us

Eveniment

Poliția reamintește că s-au modificat regulile de circulație în sensurile giratorii din România. Ce prevede legea

Publicat

Publicitate

Poliția Română reamintește că regulile de circulație în sensurile giratorii au fost modificate, schimbarea având loc în februarie, cu publicarea legii în Monitorul Oficial pe 17 februarie.

„Știați că regulile de circulație în sensurile giratorii s-au schimbat? Nu mai este permis să ieșiți direct de pe banda a 2-a sau a 3-a a sensului giratoriu și să tăiați fața celor de pe celelalte benzi.

Pentru a efectua această manevră, trebuie să semnalizați intenția, să vă asigurați că puteți face acest lucru fără să periclitați siguranța celorlalți participanți la trafic.

Vechea practică nu mai este valabilă conform ultimelor modificări! Conduceți prudent!”, a comunicat Poliția Română, citată de știrileprotv.ro.

Marian Godina, unul dintre cei care au comentat postarea Poliției, a declarat:

„Am lucrat 11 ani la Poliția Rutieră și am soluționat numeroase accidente de acest gen, sancționând persoanele care ieșeau din sensul giratoriu direct de pe banda a doua sau a treia fără să se asigure.

Publicitate

În 2016, am explicat într-o postare de ce este vinovată persoana care iese din sens și taie benzile fără să se asigure, însă unii, chiar și polițiști, mi-au contestat argumentele.

Așadar, ”vechea practică” nu a fost niciodată corectă, doar pentru cei care nu doreau să înțeleagă că nu au dreptate. Sper că acum s-au lămurit”, a scris polițistul.

Principalele măsuri adoptate:

  • stabilirea aspectelor procedurale aferente dispunerii măsurii tehnico-administrative a retragerii permisului de conducere;
  • reglementarea obligației administratorului drumului public cu privire la amenajarea stațiilor de tramvaie și la aplicarea marcajelor necesare pentru stațiile de tramvaie care nu sunt prevăzute cu refugiu pentru pietoni;
  • definirea intersecției cu sens giratoriu și clarificarea regulilor de circulație aplicabile în cazul acesteia;
  • corelarea normei de conduită privind interdicția conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier de a circula pe drumurile publice având montate pe autovehicul şi tractor agricol sau forestier anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, cu norma de sancționare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;
  • reglementarea posibilității poliției de frontieră de a efectua verificări în evidența permiselor de conducere reținute și a sancțiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie;
  • stabilirea circuitului administrativ al permiselor de conducere reținute în funcție de natura faptelor săvârșire;
  • corelarea prevederilor Regulamentului cu noile cazuri în care se eliberează dovadă înlocuitoare a permisului de conducere fără drept de circulație;
  • completarea Regulamentului cu prevederile necesare punerii în aplicare a măsurii tehnico – administrative a interdicției de a conduce autovehicule pe teritoriul României pentru titularii permiselor de conducere eliberate de o autoritate străină;
  • completarea Regulamentului cu prevederile necesare punerii în aplicare a beneficiului reducerii perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce.

În mod special, în cazul intersecțiilor cu sens giratoriu, documentul precizează că toți conducătorii de vehicule trebuie să respecte regulile privind circulația pe benzi, având obligația să semnalizeze din timp părăsirea intersecției și să se asigure că o pot face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

De asemenea, hotărârea de guvern introduce o definiție mai clară a sensului giratoriu.

Codul rutier va fi adaptat astfel noilor măsuri.

Amenzile de circulație ar putea să crească

Amenzile de circulație ar putea să crească de anul acesta. Punctul de amendă se calculează prin lege la o valoare de 10% din salariul minim brut pe economie. În mod normal, atunci când crește salariul minim crește și punctul de amendă.

Până acum, Guvernul a decis de două ori să înghețe valoarea punctului de amendă, prin ordonanța de urgență.

Prima dată în 2017, pentru 2018 și a doua oară în 2018, pentru 2019.Valoarea punctului de amendă a rămas la 145 lei, deși salariul minim brut pe economie a crescut în 2018 la 1900 lei și în 2019 la 2080 de lei.

Iar, fără această măsură, punctul de amendă ar fi crescut la 190, respectiv 208 lei.

Toate modificările, pe articole

1. La articolul 2, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 41, cu următorul cuprins:

„41. intersecție cu sens giratoriu – intersecție dirijată, semnalizată ca atare, prevăzută cu una sau mai multe benzi de circulație, în care circulația se desfășoară într-o singură direcție în jurul unei zone centrale.”

2. La articolul 2, punctul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

„6. retragerea permisului de conducere – măsură tehnico-administrativă constând în reținerea documentului și interzicerea dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie, dispusă de poliția rutieră în cazurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.”

3. La articolul 6, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Administratorul drumului public este obligat să delimiteze stațiile mijloacelor de transport public de persoane care nu sunt prevăzute cu alveole/refugii, prin aplicarea marcajului „Stație autobuz, troleibuz, tramvai.”

4. La articolul 76 litera d), punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

„4. Pentru stații de autobuze, troleibuze, taximetre, precum și pentru stațiile de tramvaie care
nu sunt prevăzute cu refugiu pentru pietoni.”

5. La articolul 83, alineatele (3) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul „Bus”, „Taxi” sau ”Tram” poate fi folosită pentru semnalizarea stațiilor de autobuze, troleibuze, taximetre, respectiv a stațiilor de tramvaie care nu sunt prevăzute cu refugiu pentru pietoni.

(6) Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepția celor ce se aplică pe elementele laterale drumului, care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă și neagră, precum și a celor temporare, folosite la organizarea circulației în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă.

În zonele periculoase sau unde staționarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi și de alte
culori.”

6. La articolul 107, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) În cazul intersecțiilor cu sens giratoriu, conducătorii de vehicule trebuie să respecte regulile privind circulația pe benzi, având obligația să semnalizeze din timp părăsirea intersecției și să se asigure că o pot face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.”

7. La articolul 148, punctul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

,,15. să circule având montate pe autovehicul și tractor agricol sau forestier anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici decât cele pentru care au fost omologate ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita admisă;”

8. La articolul 178, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) În exercitarea atribuției prevăzute la alin. (1), polițiștii de frontieră pot efectua verificări în evidența permiselor de conducere reținute și a sancțiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere, ori tramvaie.”

9. La articolul 190, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1), cu următorul cuprins:

„(11) În situațiile prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. g) și h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulație pentru o perioadă de 15 zile.”

10. Articolul 191 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) În situaţia în care contravenientul a săvârşit fapta pe raza de competenţă a altui judeţ decât cel care îl are în evidenţă, permisul de conducere se păstrează la serviciul poliţiei rutiere pe teritoriul căruia a fost constatată contravenţia până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, după care se trimite serviciului poliţiei rutiere al judeţului care îl are în evidenţă.

(2) Permisul de conducere se păstrează la serviciul poliției rutiere din județul care are în evidență titularul, până la restituire.

(3) În situațiile prevăzute la art. 111 alin. (1) lit. b) și alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, permisul de conducere se păstrează la serviciul poliției rutiere pe teritoriul căruia a fost constatată fapta, până la restituire, anulare sau dispunerea interdicției de a conduce autovehicule pe teritoriul României, după caz.”

11. La articolul 196, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă cea de-a doua faptă este una dintre cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. a) sau art. 102 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, polițistul rutier eliberează titularului permisului o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.”

12. După articolul 196 se introduce un nou articol, articolul 1961, cu următorul cuprins:

„Art. 1961

– (1) În cazul prevăzut la art. 221 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia retragerii permisului de conducere, polițistul rutier înmânează titularului acestuia dispoziția de retragere.

(2) Dispoziția prevăzută la alin.(1) cuprinde data, ora și locul unde este încheiată, gradul profesional, numele și prenumele polițistului rutier, unitatea din care acesta face parte, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința titularului, numărul și seria actului de identitate ori, în cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau al cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent, numărul permisului de conducere, respectiv perioada și motivul pentru care a fost dispusă măsura.

(3) Permisul de conducere retras se păstrează la sediul structurii de poliție din care face parte polițistul rutier care a dispus retragerea până la expirarea perioadei pentru care a fost dispusă măsura tehnico-administrativă.

Permisul de conducere poate fi restituit, la cererea titularului, după expirarea perioadei pentru care a fost dispusă măsura tehnico-administrativă și până la expedierea acestuia la serviciul poliției rutiere pe raza căruia a fost dispusă măsura tehnico-administrativă, dacă nu a intervenit unul dintre cazurile de reținere prevăzute la art. 111 alin. (1) lit. b), c), e) și g) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.

(4) În situația în care permisul de conducere este restituit titularului, structura de poliție prevăzută la alin. (3) trimite o copie a dispoziției de retragere a permisului de conducere, cel mai târziu în prima zi lucrătoare care urmează celei în care a fost emisă, la serviciul poliției rutiere pe raza căruia a fost dispusă măsura tehnico-administrativă.

(5) În cazul în care permisul de conducere nu a fost restituit potrivit alin. (3), în prima zi lucrătoare care urmează celei în care expiră perioada pentru care a fost dispusă retragerea, permisul de conducere se trimite la serviciul poliției rutiere pe raza căruia a fost dispusă măsura tehnicoadministrativă, însoțit de o copie a dispoziției de retragere a permisului de conducere.

(6) După primirea documentelor prevăzute la alin. (4) sau (5), după caz, serviciul poliției rutiere pe raza căruia a fost dispusă măsura tehnico-administrativă efectuează imediat mențiunile corespunzătoare în evidența permiselor de conducere reținute și a sancțiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie.

Permisul de conducere, cu excepția celui eliberat de o autoritate străină, se înaintează la serviciul poliției rutiere care îl are în evidență în vederea restituirii, în prima zi lucrătoare care urmează celei în care au fost efectuate mențiunile, dacă titularul acestuia nu a solicitat restituirea la nivelul acestei structuri ori nu a intervenit unul dintre cazurile de reținere prevăzute la art. 111 alin. (1) lit. b), c), e) și g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

13. La Capitolul VII Secțiunea a 2-a, titlul paragrafului 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„§ 3. Anularea permisului de conducere eliberat de autoritatea română sau interdicția de a conduce autovehicule pe teritoriul României pentru titularii permiselor de conducere eliberate de o
autoritate străină.”
14. Articolul 203 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) – Anularea permisului de conducere eliberat de autoritatea română, în cazurile prevăzute la art. 114 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se dispune:

a) de şeful serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta, în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, dispusă de o instanţă din România;

b) de şeful poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, pronunţată de către o autoritate străină competentă, pentru o infracţiune săvârşită de titular pe teritoriul statului respectiv, dacă pentru fapta săvârşită legislaţia română prevede această măsură.

(2) În cazul titularului unui permis de conducere eliberat de o autoritate străină, interdicția de a conduce autovehicule pe teritoriul României pe o perioadă de 1 an se dispune de către șeful serviciului poliției rutiere pe a cărei rază de competență a fost constatată fapta, în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitive.

(3) Dispoziția privind interdicția de a conduce autovehicule pe teritoriul României se emite de către șeful serviciului poliției rutiere prevăzut la alin. (2) la data la care a luat cunoștință de hotărârea judecătorească rămasă definitivă. Din perioada prevăzută la alin. (2), în executarea acesteia, se deduce perioada cuprinsă între momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și momentul emiterii dispoziției privind interdicția de a conduce autovehicule pe teritoriul României calculată pe zile pline.

(4) Perioada de 1 an prevăzută la alin. (2) se calculează pe zile pline. Ziua în care începe executarea interdicției și ziua în care încetează se socotesc în durata executării.

(5) Dispoziția privind interdicția de a conduce autovehicule pe teritoriul României se comunică titularului permisului de conducere la adresa de domiciliu, reședință sau rezidență din România.

(6) Permisul de conducere reținut, însoțit de dispoziția privind interdicția de a conduce autovehicule pe teritoriul României, se transmite de către serviciul poliției rutiere care a dispus interdicția la autoritatea străină care l-a eliberat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la emiterea dispoziției.

(7) În situația în care titularul permisului de conducere nu are adresă de domiciliu, reședință sau rezidență în România, la documentele prevăzute la alin. (6) se atașează o solicitare ca titularul permisului de conducere să fie înștiințat cu privire la măsura dispusă împotriva sa.

(8) Anularea permisului de conducere al persoanei decedate se dispune de şeful serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia titularul a domiciliat, în condiţiile existenţei unui certificat de deces.

(9) Măsura anulării permisului de conducere se comunică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, titularului permisului de conducere, la domiciliul acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1).

(10) În termenul prevăzut la alin. (9 ab24), permisul de conducere se transmite de serviciul poliţiei rutiere care a dispus anularea la autoritatea competentă care l-a eliberat, în vederea efectuării menţiunii în evidenţă.”

15. Articolul 205 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Punctele de penalizare se înscriu în evidența permiselor de conducere reținute și a sancțiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie de către:

a) serviciul poliției rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta în cel mult 7 zile de la data
primirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției în condițiile art. 204 alin. (2).

b) poliția locală în termen de cel mult 7 zile de la data întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, în condițiile legii”.

16. La articolul 219 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) la expirarea termenului de suspendare, când sancțiunea a fost aplicată ca urmare a săvârșirii unei contravenții pentru care legea prevede suspendarea dreptului de a conduce sau, după caz, a fost majorată cu 30 de zile;”

17. La articolul 2201, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Cererea se depune în primele două treimi ale perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pentru care titularul permisului de conducere solicită reducerea.”

Art. II – Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: A abandonat doi cățeluși într-un sac de rafie legat. Isprava unui bărbat din Ibănești

Publicat

Publicitate

Polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor au identificat un bărbat din comuna Ibănești care, la data de 20 iunie 2025, a abandonat doi cățeluși în extravilanul localității Șendriceni. Animalele au fost găsite într-un sac de rafie legat, lăsat pe marginea drumului.

Fapta a fost surprinsă de o cameră de supraveghere din zonă. Din fericire, un localnic i-a descoperit la timp, i-a salvat și ulterior i-a dat spre adopție.

Bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă de 12.000 de lei, conform prevederilor Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor.

Polițiștii reamintesc cetățenilor că abandonarea animalelor reprezintă o faptă gravă, sancționabilă conform legii. Responsabilitatea față de animale înseamnă asigurarea unui mediu sigur, hrană adecvată și îngrijire medicală. De asemenea, este esențială sterilizarea și vaccinarea animalelor pentru prevenirea înmulțirii necontrolate și pentru protejarea sănătății publice.

Proprietarii câinilor periculoși sau agresivi trebuie să respecte reglementările stricte prevăzute de O.U.G. 55/2002 privind regimul de deținere al acestor animale.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Vandalism de proporții la Botoșani: Peste 60 de apartamente distruse în zona Cișmea

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au fost sesizați, pe 23 iulie 2025, în jurul orei 17:00, că în zona Cișmea au fost distruse mai multe apartamente.

Polițiștii care s-au deplasat la fața locului au constatat că cele sesizate se confirmă, respectiv o parte dintre ușile de acces în apartamente ( peste 60), geamurile și pereții prezentau distrugeri.

A fost constituită echipă operativă care a efectuat cercetarea la fața locului pentru identificarea și ridicarea de probe în vederea stabilirii modului de comitere a faptelor, precum și pentru identificarea persoanelor care se fac responsabile de acestea.

Cercetările sunt în curs de desfășurare sub aspectul comiterii infracțiunii de distrugere, urmând ca la finalizarea acestora să se dispună măsuri legale.

În momentul în care vom avea date de interes privind măsurile dispuse că urmare a anchetei, le vom comunica în mod oficial.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

BOTOȘANI: Direcția pentru Agricultură – Producții mai bune decât anul anterior la toate culturile de toamnă

Publicat

Publicitate

Toate culturile agricole însămânțate în toamnă și recoltate în această perioadă au o producție mai bună față de anul precedent, potrivit Direcției pentru Agricultură Botoșani.

Conform directorului Direcției pentru Agricultură, Cristian Delibaș, campania de recoltare a grâului, orzului sau rapiței este în derulare.

‘Suntem în plină campanie de recoltare a culturilor de toamnă: grâu, orz, rapiță. Până în momentul de față, în tot arealul de cultură unde s-a recoltat și se recoltează, se pot estima producții mai bune decât anul anterior. La sfârșitul campaniei, după ce toți vor finaliza campania de recoltat și producția va fi stocată, vom afla cifre medii de producție pentru anul 2025’, a declarat Delibaș pentru AGERPRES.

Datele centralizate de Direcția pentru Agricultură relevă că în toamna anului precedent în județul Botoșani au fost înființate culturi de grâu pe o suprafață de 43.000 de hectare, de rapiță – pe 10.000 de hectare, iar de orz – pe 2.600 hectare.

Delibaș a precizat că nu sunt culturi din campania de însămânțare de primăvară care să fie afectate de fenomenele meteo. ‘Însă, având în vedere schimbările climatice, rămânem rezervați’, a adăugat el.

AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cât te costă internarea în spitalul de stat dacă nu ai asigurare medicală: Prețul unei nopți de spitalizare

Publicat

Publicitate

Cât costă serviciile medicale la stat dacă nu ești asigurat și la ce sumă ajunge o noapte de spitalizare. Persoanele neasigurate în sistemul public de asigurări de sănătate, sau la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), beneficiază de o serie de pachete minimale de servicii medicale, printre care și asistență medicală de urgență și spitalizare pe perioada cât reprezintă urgență medicală, scrie alba24.ro.

În cazul în care persoana nu mai are afecțiuni ce reprezintă o urgență medicală, trebuie să plătească atât intervențiile medicale, cât și spitalizarea în unitățile de stat.

Prețul minim pentru o zi de spitalizare la stat este stabilit de lege, însă diferă în funcție de specializarea medicală și de la un spital la altul.

Potrivit informațiilor postate pe site-ul CNAS, citate de Antena 3, persoanele neasigurate beneficiază de următoarele pachete minimale de servicii medicale:

  • Asistența medicală spitalicească
  • Asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice
  • Asistența medicală primară
  • Servicii medicale pentru medicina dentară
  • Consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat

Pe lângă acestea, beneficiază de un pachet de servicii medicale pentru prevenirea și combaterea cancerului, potrivit Legii 293/2022, precum și de pachetul de servicii medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru efectuare testare pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C și la gravidă și virusul HIV.

Astfel, un pacient care nu este asigurat la CNAS beneficiază gratuit de servicii medicale strict în situații de urgență și poate fi internat gratis într-un spital de stat doar pe durata unei urgențe medicale.

Publicitate

După ce se stabilește că situația medicală a pacientului nu mai reprezintă o urgență, continuarea spitalizării presupune achitarea integrală a costurilor, care includ cazarea, hrana, costurile pentru investigații, tratamente și materiale sanitare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat luni seară, la Antena 3 CNN, că se analizează posibilitatea ca pacienții neasigurați să poată accesa servicii medicale în spitalele publice, contra cost.

Măsura nu ar deveni o regulă generală, ci o opțiune pentru cei care nu contribuie la sistemul public de sănătate, dar doresc tratament în sistemul de stat.

Minim 240 de lei costă o zi de spitalizare la stat dacă nu ești asigurat

Costul unei zile de spitalizare în unitățile de stat variază în funcție de spital, de localizare și de secția în care este internat pacientul. Dar există niște standarde în ceea ce privește decontarea serviciilor prin Casă.

Pentru bolnavii cronici, tariful mediu decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) spitalelor din București este de aproximativ 240 de lei pe zi, conform datelor oficiale.

Cele mai mari costuri sunt la secțiile de recuperare pentru afecțiuni respiratorii și pediatrie cronică, iar cele mai reduse sunt la psihiatrie și la recuperare și medicină fizică și de recuperare pentru copii.

În cazul afecțiunilor acute, tariful de decontare este mai ridicat, în funcție de specializare.

Pentru intervenții complexe, precum cele de chirurgie cardiovasculară, costurile pot depăși 4.000 de lei pe zi, iar în cazul spitalizării pentru boli infecțioase pot trece de 1.000 de lei pe zi.

Aceste sume reprezintă tarifele CNAS de decontare către spitale, însă ele pot fi mai mari decât valoarea aceasta de bază, în funcție de spital. Pacienții care nu sunt asigurați suportă integral aceste costuri.

La privat, o zi de spitalizare costă și 1.500 lei

Costul unei zile de spitalizare la unitățile private este semnificativ mai mare decât în sistemul de stat și variază în funcție de specialitatea medicală, complexitatea cazului și de serviciile incluse.

O privire de ansamblu peste listele de tarife ale celor mai mari spitale private din București ne arată că prețurile medii pentru o zi de internare sunt cuprinse între 800 de lei și 2.000 de lei, însă pot depăși acest interval, în funcție de tipul rezervei medicale, nivelul de confort oferit și de complexitatea intervențiilor medicale necesare.

În cazuri complexe care necesită terapie intensivă sau intervenții chirurgicale specializate, costurile pot sări de 4.000 de lei pe zi.

Pentru pacienții asigurați, există anumite reduceri în funcție de plafonul agreat cu CNAS de fiecare unitate medicală privată, însă pacienții neasigurați trebuie să plătească întreaga sumă.

Unele spitale private au pachete de câteva mii de lei care cuprind în jur de cinci zile de spitalizare, cu un număr semnificativ de servicii incluse, destinate intervențiilor medicale ușoare, care pot fi programate.

Aceste pachete pot acoperi costurile spitalizării, consultațiile necesare înainte de operație, intervenția chirurgicală în sine, precum și îngrijirea postoperatorie și alte investigații necesare.

Cât costă serviciile medicale la stat dacă nu ești asigurat: Bani de operație sau alte servicii medicale la stat

În România, costurile pentru spitalizare și intervenții chirurgicale în spitalele de stat sunt stabilite printr-un mecanism național numit DRG (Diagnosis Related Group).

DRG presupune că fiecare caz tratat are un tarif calculat după formula: Tarif = Tarif pe caz ponderat (TCP) × Indice de complexitate (ICM).

TCP este o sumă fixă, care diferă însă de la un spital la altul, iar ICM arată cât de complex este cazul tratat, potrivit Ordinului nr. 444 din 7 februarie 2025.

Pentru 2025, tariful mediu pe caz (TCP) este de aproximativ 1.800–2.000 lei, iar ICM-ul variază de la 0,4 pentru cazuri foarte simple, până la peste 10, pentru cazuri complexe.

De exemplu, într-un spital cu TCP = 1.854 lei și ICM = 1,64, costul decontat pentru un caz ar fi în jur de 3.040 lei.

În spitalele publice, costul operației nu este separat, ci este inclus în acest tarif total pe caz, care acoperă atât intervenția chirurgicală propriu-zisă, cât și spitalizarea, îngrijirea, tratamentul și investigațiile aferente.

Astfel, tariful decontat de CNAS pentru un caz simplu este cuprins între 700 de lei și 1.500 lei, în timp ce pentru o intervenție complexă, costul poate urca până la 20.000 lei.

În cazul pacienților neasigurați, aceste sume se plătesc integral.

Ce se întâmplă dacă nu ai bani să plătești spitalizarea și alte servicii medicale

Pacienții neasigurați au dreptul gratuit la îngrijiri medicale în regim de urgență, iar spitalul este obligat de lege să primească cazurile urgente și să acorde tratamentul necesar.

După ce urgența trece, dacă persoana respectivă rămâne internată pentru tratament sau pentru a se recupera, costurile spitalizării și intervențiilor medicale cad în sarcina acesteia.

Spitalul va emite o factură care va include un termen de plată, iar în cazul în care aceasta nu este plătită, poate iniția proceduri de recuperare a datoriilor prin executare silită, de exemplu.

Până aici însă, există câteva alternative: persoanele fără venituri, care sunt neasigurate, pot cere să fie încadrate în programe de asistență socială sau pot să obțină statutul de asigurat prin plata contribuției minime la sănătate dacă plătesc șase luni retroactiv.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 10% din baza de calcul, care se stabilește la minimum 6 salarii minime.

Salariul minim brut pe economie în 2025 este 4.050 lei. 6 × 4.050 lei = 24.300 lei.

Din această sumă, 10% reprezintă contribuția anuală, adică: 2.430 lei pentru 12 luni și 1.215 lei pentru șase luni.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending