Connect with us

Cultura

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: ȘTEFANIA MIHALACHE – CRISTINA ISPAS

Publicat

Publicitate
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, miercuri, 18 septembrie 2024, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitatele lunii septembrie sunt poetele Ștefania Mihalache și Cristina Ispas.
Întâlnirea va avea loc, începând cu ora 10.00, la Liceul Tehnologic „Al. Vlahuță” Șendriceni și va fi moderată de Lucia Țurcanu; profesoară coordonatoare – Otilia Ungureanu.
ȘTEFANIA MIHALACHE (n. 1978, Brașov) este poetă și prozatoare, doctor în filologie la Facultatea de Litere a Universității din București (2012). A debutat în volumul colectiv Junii 03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, editat de revista „Interval” în 2003. În 2004, publică romanul Est-falia (Editura Paralela 45), reeditat în 2022 (Editura Casa de Pariuri Literare). A mai publicat volumele de proză: Poemele secretarei (roman; Editura Cartea Românească, 2010; nominalizat la Premiul „Tânărul prozator al anului”, Gala Tinerilor Scriitori, 2011) și Gene dominante (povestiri; Editura Humanitas, 2022; Premiul Observator Lyceum, 2023). Participă cu povestiri în antologiile: Retroversiuni. Antologie de proză scrisă de femei (coordonatoare: Cristina Ispas; Editura Paralela 45, 2023); Lucruri mărunte. Copilăria în comunism (Editura Muzeelor Literare, 2023); Retroversiuni. Blocaje. Antologie de proză scrisă de femei (coordonatori: Cristina Ispas, Victor Cobuz; Editura Paralela 45, 2024); Garderoba. Antologie de proză scurtă (coordonatoare: Diana Iepure; Editura Paralela 45, 2024).
A debutat în poezie cu volumul Sisteme de fixare și prindere (Editura Nemira, 2016; nominalizat la Premiile Radio România Cultural; distins cu Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură, acordat de Fundația Alexandrion), urmat de Cronica Akasha (Editura Nemira, 2021; nominalizat la Premiile Radio România Cultural și Premiile „Observator cultural”) și Sunt liniștită, mi-e frică (cu ilustrații de Laurențiu Midvichi; Editura Paralela 45, 2024; nominalizat la Premiul Cartea de poezie – 2023 al Festivalului Național „George Bacovia” – Bac-Fest). Este prezentă în antologia de poezie românească și spaniolă Sombras, incendios y desvanes (Umbre, incendii și mansarde) (Editura VasoRoto, Madrid-Guadalajara, 2021).
Ștefania Mihalache este autoarea volumului de critică literară Copilăria. Reconstituiri literare după 1989 (Editura Paralela 45, 2019).
În 2019, a primit în Franța Premiul Boccace pentru proză scurtă.
CRISTINA ISPAS (n. 1979, Corabia) este poetă și prozatoare, doctor în filologie cu o teză despre fenomenul poetic românesc postdecembrist (2008). A debutat editorial cu volumul de versuri fetiţa. mixaj pe vinil (Editura Vinea, 2007), urmat de rezervaţia (Editura Casa de Pariuri Literare, 2011, 2021; nominalizat la Premiile Revistei „Observator cultural”) și 40. să înceapă jocurile (Editura frACTalia, 2018; Premiul Sofia Nădejde pentru literatura scrisă de femei). Poemele ei au apărut în mai multe antologii, printre care: La Neagra (Editura Mirador, 2007); nasturi în lanul de porumb (Editura Brumar, 2008); poate ne vedem (Editura Mirador, 2010); Cele mai frumoase poeme din 2011 (Editura Tracus Arte, 2012); Un secol de poezie română scrisă de femei (Editura Cartier, 2018); Sombras, incendios y desvanes. Diecisete poetas rumanas (1961-1980) (Editura Vaso Roto, Madrid-Guadalajara, 2021).
A publicat proză scurtă în antologia dacă nu o viaţă liniştită, atunci o viaţă lentă (Editura Universităţii de Vest, 2017) şi a contribuit cu o serie de texte la antologia de limericks De ce n-au pisicile coadă (Editura Art, 2017). În 2022, în colecția Prima dragoste a Editurii Paralela 45, îi apare romanul Eva și ceilalți.
A coordonat câteva antologii: Generaţia de aur. Antologie de poezie tematică (împreună cu V. Leac; Editura FrACTalia, 2020); Retroversiuni. Antologie de proză scrisă de femei (Editura Paralela 45, 2023); Retroversiuni. Blocaje. Antologie de proză scrisă de femei (împreună cu Victor Cobuz; Editura Paralela 45, 2024).
Cristina Ispas a publicat poeme şi cronică literară în majoritatea revistelor importante din ţară şi a tradus mai multe cărţi din domeniile istorie şi analiză socio-politică. Selecţii din poemele ei au fost traduse în limbile maghiară, spaniolă şi engleză.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Care sunt efectele intrării României în spațiul Schengen. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie, intrarea României în spațiul Schengen pe plan terestru ar putea avea efecte asupra cetățenilor. Se vor închide definitiv 33 de punte de trecere a frontierei română-ungare și româno-bulgare, scrie cancan.ro

Începând cu 1 ianuarie 2025, România va intra oficial în zona Schengen. Statele membre ale Uniunii Europene au decis eliminarea controalelor la frontierele terestre. Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale Comisiei Europene, devenind acum cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.

Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen.

Efectele intrării României în spațiul Schengen

Potrivit art. 23 din Codul Frontierelor Schengen, absența controlului la frontierele interne au ca scop combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere. Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o mulțime de variante de migrație ilegale, mai ales datorită poziției sale geografice, la confluență dintre Orient – ca zonă de plecare a migraților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale, se arată în nota de fundamentare.

Care sunt frontierele care se închid de la 1 ianuarie 2025

Frontiera româno – ungară:

  1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
  2.  Carei, judeţul Satu Mare – feroviar
  3.  Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
  4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
  5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
  6.  Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
  7.  Borş, judeţul Bihor – rutier;
  8.  Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
  9. Vărşand, judeţul Arad – rutier
  10.  Curtici, judeţul Arad – feroviar;
  11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
  12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
  13.  Nădlac, judeţul Arad – rutier:
  14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
  15. Cenad, judeţul Timiş – rutier
  16.  Borş II, judeţul Bihor – rutier;
  17. . Beba Veche, judeţul Timiş – rutier

FRONTIERA ROMÂNO-BULGARĂ

  1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
  2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
  3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
  4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
  5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
  6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
  7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
  8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
  9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
  10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
  11.  Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
  12.  Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
  13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
  14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).

PUNCTE DE TRECEE A FRONTIEREI LA MAREA NEAGRĂ ȘI DUNĂRE MARITIMĂ

  1. Brăila, județul Brăila – portuar
  2. Cernavodă, județul Constanța – portuar

În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată decizia Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România.

Publicitate

„În ceea ce privește frontierele terestre, în data de 12 decembrie 2024 a fost adoptată de către Consiliul Uniunii Europene decizia de eliminare, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Republica Bulgaria și România. În acest sens, este necesară adoptarea măsurilor organizatorice pentru eliminarea obstacolelor la frontierele interne cu Republica Ungaria și Republica Bulgaria, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025”, se arată în Nota de fundamentare a documentului.

Citeste mai mult

Eveniment

Evenimente astronomice în 2025: Două eclipse de lună și două de soare. Când au loc și de unde sunt vizibile

Publicat

Publicitate

Evenimente astronomice în 2025. Anul viitor vor avea loc pe glob patru eclipse, din care două de Soare şi două de Lună. Cu excepția unei eclipse parțiale de soare din septembrie, celelalte vor putea fi văzute și din România. 

Eclipsa totală de lună din 14 martie va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.

Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează astrobarlad.com.

Evenimente astronomice în 2025

Eclipsa parțială de soare din data de 29 martie va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar din partea vestică și nord-vestică.

Eclipsa totală de lună din 7 septembrie 2025 va fi vizibilă din Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa, Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă seara. Aceasta este singura eclipsă vizibilă în condiții foarte bune, din România.

Eclipsa parțială de soare din 21 septembrie se va observa din sudul Oceanului Pacific, Antarctica și Noua Zeelandă. Din România eclipsa nu va fi vizibilă.

Publicitate
Chiar de la începutul anului, pe 4 ianuarie 2025 o să ne bucurăm de un eveniment astronomic destul de rar și spectaculos, mai scrie siteul astrobarlad.com.

Luna va acoperi aparent planeta Saturn, fenomenul mai poartă numele de ocultație.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Soborul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. A doua zi de Crăciun

Publicat

Publicitate

După ce ne-am închinat în ziua dinainte, împreună cu îngerii, cu magii și cu păstorii, lui Dumnezeu Care S-a făcut om și S-a născut ca un prunc pentru mântuirea noastră, se cuvine să cinstim în această zi pe Maica Sa, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Biserica o înfățișează lângă prunc, în peșteră, arătând-o și ca unealtă aleasă și pregătită de Dumnezeu de-a lungul generațiilor, în vederea împlinirii marii taine a întrupării Sale, dar și ca pe noua Evă, prima și cea mai de seamă reprezentantă a omenirii înnoite.

Cum ar putea oare mintea omenească să înțeleagă chipul uimitor ales de Dumnezeu pentru a veni printre oameni? Fiul Unul-Născut al lui Dumnezeu, născut din veșnicie din Tatăl, fără amestecare și fără împărțire, este zămislit în pântecele Fecioarei, fără participarea vreunui om, prin lucrarea Duhului Sfânt, și Se supune de bunăvoie legilor nașterii și creșterii, înnoindu-le. Fără a-Și părăsi natura, fără a înceta să locuiască în sânul Tatălui, Cuvântul lui Dumnezeu ia asupra Sa firea omenească și devine singurul Fiu al Fecioarei, țesând în pântecele ei fecioresc veșmântul de purpură al trupului Său. Două nașteri: una dumnezeiască și veșnică, alta omenească și supusă timpului, dar un singur Fiu, Cuvântul lui Dumnezeu făcut Om.

O singură Persoană se naște din ea, Dumnezeu-Omul (Theanthropos): fără mamă, după natura Sa dumnezeiască, și fără tată, după firea omenească. El unește atât de strâns ceea ce era despărțit printr-un adânc de netrecut, încât, fără să se amestece, însușirile firii dumnezeiești și cele ale firii omenești se împletesc în El în chip tainic (perihoreză). Așa cum, aruncându-se în foc o bucată de fier, focul primește de la fier tăria, iar fierul dobândește lumina și căldura focului, la fel și aici, Dumnezeirea pătimește de bunăvoie slăbiciunea trupului și omenirea se îmbracă în slava lui Dumnezeu, așa încât Preasfânta poate fi numită pe bună dreptate Născătoare de Dumnezeu (Theotokos). „Acest nume constituie toată taina întrupării”, scrie Sfântul Ioan Damaschin, căci, „dacă aceea care a născut este Născătoare de Dumnezeu, negreșit și cel născut din ea este Dumnezeu și, negreșit, este și om”.

Pruncul culcat în iesle nu este un om oarecare, chemat să primească mai târziu harul dumnezeiesc ca răsplată a virtuților sale, precum sfinții și prorocii, un ales al lui Dumnezeu sau un om îndumnezeit (purtător de Dumnezeu, teofor), ci este cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu, a doua Persoană a Sfintei Treimi, Care a luat asupra Lui firea omenească pentru a o înnoi, pentru a o recrea și pentru a reface în El Însuși chipul lui Dumnezeu, întunecat și schimonosit de păcat.
Rai duhovnicesc al celui de-al doilea Adam, Templu al dumnezeirii, Pod care leagă pământul de Cer, Scară pe care Dumnezeu Se pogoară pe pământ și omul urcă la Cer, Maica Domnului s-a făcut mai cinstită decât heruvimii, serafimii și toate puterile cerești. Primindu-L pe Hristos, pântecele său a devenit „mai încăpător decât cerurile”, fiindcă este de acum Tronul lui Dumnezeu. Prin ea, omul este înălțat mai sus decât îngerii și slava Dumnezeirii strălucește în trupul său.

În fața unei astfel de taine, minții omenești cuprinse de uimire nu-i rămâne decât să se închine în tăcere, cu credință, „căci acolo unde Dumnezeu voiește, se biruiește rânduiala firii”. Dimpreună cu Iosif cel tăcut, scăldat în lumina aceasta străină care strălucește în întunericul peșterii, firea întreagă o contemplă pe Preasfânta, liniștită și luminoasă, așezată lângă Pruncul pe Care L-a înfășat ea însăși, așezându-L în iesle. Nicio urmă a durerilor și a ostenelii care urmează de obicei nașterii; căci se cuvenea ca aceea cu trup și suflet feciorelnic, nezămislind în patimi, să nu nască în dureri. Fecioară întru zămislire, fecioară întru naștere și după nașterea Mântuitorului, ea vestește astfel femeilor bucuria și izbăvirea de blestemul pus asupra Evei, cea dintâi mamă, în ziua căderii (Facerea 3, 16).

Un nou fel de viețuire începe astăzi pentru firea omenească: căci, precum Dumnezeu a ales fecioria pentru a Se naște după trup în lumea aceasta, tot așa, prin feciorie, El voiește să intre și să crească în chip duhovnicesc în sufletul fiecărui creștin care viețuiește luând ca pildă purtarea Maicii lui Dumnezeu.

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (311)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Revista „Ramuri” nr. 12 din 2024. Gabriela Gheorghişor publică o cronică („Vremea elegiei”) la volumul lui Gellu Dorian, „Zilele unui timp infernal” (Editura „Tracus Arte”, 2024). Reţin: 1. „Gellu Dorian analizează/înregistrează un timp golit de timp, o peltea indefinită în care mintea obosită se împotmoleşte, o vreme de sărbătoare nesfârşită fără nimic de sărbătorit, un ceasornic crăpat căruia i s-au blocat rotiţele, o aşteptare zadarnică a neaşteptatului, un calendar decolorat, lipsit de orice semnificaţie”; 2. „dacă maşinăria temporală rulează în gol, ca o moară stricată, distincţie între „săptămâna de lucru” şi „săptămâna de sărbătoare” sau „alte zile oarecare”, nu mai este decât una aparentă”; 3. „Gellu Dorian pare că şi-a pierdut nu numai liniştea (pe care poeţii  nici nu o cunosc vreodată cu adevărat), ci şi nădejdea că va fi citit, de unde şi un acut sentiment al deşertăciunii ce-i străbate versurile”; 4. „poetul se simte ca un tren deraiat pe o linie moartă, actor şi spectator al unei vieţi umile, creatură abandonată ironiei sorţii”; 5. „Zilele unui timp infernal” este un volum elegiac unitar, al crizei şi al înstrăinării, al declinului şi al golului, cu imagini poetice memorabile, adesea suprarealiste, cu plasticizări tropice sugestive. Senzaţia de nimicnicie şi inutilitate, într-o vreme câinoasă, nu poate fi contracarată decât tot prin scris”; 6. „Pentru Gellu Dorian,  poezia rămâne colacul de salvare din bulboana existenţială, o cale spre imponderabilitatea şi ascensionalitatea fiinţei”; 

Ziarul „Lumina” din 18 decembrie 2024 acordă o pagină întreagă lui Theodor Damian. Reţin din prezentarea făcută: „A publicat mai multe volume în domeniile teologie şi etică, critică literară,  poezie şi comentariu literar, numeroase studii, eseuri, recenzii, articole în cărţi, ziare şi reviste academice şi literare de prestigiu din România şi din străinătate. A participat şi prezentat comunicări ştiinţifice la un mare număr de congrese naţionale şi internaţionale. A primit numeroase premii şi distincţii pentru activitatea sa la nivel teologic, literar, cultural în general”.

Prezentare este urmată de şase poeme: „Orb, aşa scriu”; „Ne trebuie o egipteancă”;  „Un alt pustiu”; „Gura Peşterii”; „Sfială” şi „Refugiu”.  Câteva versuri, de o sclipitoare reflecţie, merită reţinute: 1. „Scriu din inima scrisului / de-acolo de unde vine / Cuvântul”; 2. „Orb / aşa scriu / ca o prăpastie / infinită/ şuvoiul de lumină îl sorb / când îl simt lângă mine”; 3. „Ne trebuie o Marie / O Egipteancă la fiecare / să ne conducă / din partea în care-am murit / în partea unde / nu se mai moare”; „Şi oul este un eon / e o peşteră în adâncul lui”; „Casa tatălui meu / e dintr-un alt vis / nu acela în care cazi / ci acela / din care / încă nu te-ai desprins”; „Trebuie să deschidem o secţie de chirurgie existenţială”; „Ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt”:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending