Connect with us
Publicitate

Cultura

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Radu Vancu – Dan Coman

Publicat

Publicitate

Joi, 17 noiembrie 2022, la ora 12.00, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii noiembrie sunt poeții Radu Vancu (Sibiu) și Dan Coman (Bistrița). Evenimentul va avea loc în incinta Liceului „Regina Maria” din Dorohoi și va fi moderat de Lucia Țurcanu.

 

   RADU VANCU (n. 1978, Sibiu) este poet, prozator, eseist și traducător, conferențiar la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și redactor-șef al revistei „Transilvania”. Din 2019, este președintele PEN România. De asemenea, este redactor al revistei „Poesis International”. Coordonează secțiunea română a site-ului Poetry International.

Publicitate

A debutat în anul 2002, cu volumul de versuri Epistole pentru Camelia (Editura Imago), urmat de cărțile de poezie: Biographia litteraria (Vinea, 2006), Monstrul fericit (Cartier, 2009), Sebastian în vis (Tracus Arte, 2010), Amintiri pentru tatăl meu (Vinea, 2010), Frânghia înflorită (Casa de Editură Max Blecher, 2012), 4 A.M. Cantosuri domestice (Casa de Editură Max Blecher, 2015), Psalmi (Casa de Editură Max Blecher, 2019). Poezia lui a fost tradusă în aproximativ 20 de limbi străine, fie în antologii și reviste, fie în cărți individuale. A mai publicat un roman (Transparența, Humanitas, 2018), două volume de jurnal (Zodia Cancerului. Jurnal. 2012-2015, Humanitas, 2017; Răul. Jurnal. 2016-2020, Humanitas, 2021), două cărți pentru copii (Shilluk. Scrisoare către Franz Binder, Grupul de Inițiativă Locală Corona, Brașov, 2013; Regele piticuț; ilustrații de Irina Dobrescu, Cartier, 2017) și o culegere de texte civice (România vertebrată, Adenium, 2016). Publicațiile academice includ două cărți-eseu despre Mihai Eminescu și Mircea Ivănescu, precum și un volum privind relația modernității poetice cu umanul. A realizat câteva antologii de poezie română modernă și contemporană, fie singur, fie în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin sau Marius Chivu.

Pentru cărțile sale, a primit mai multe premii, între care: Premiul revistei „Observator cultural”, Premiul Congresului Naţional de Poezie, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu, Premiul Cartea Anului 2019, în cadrul Galei Premiilor APLER, Premiul orașului Bistrița pentru Literatură 2022.

Radu Vancu a tradus romane și poezie, în principal din John Berryman și W.B. Yeats; este, de asemenea, traducătorul ediției Ezra Pound coordonată de H.-R. Patapievici la Editura Humanitas. Este organizator al Festivalului Internațional de Poezie din Sibiu Poets in Transylvania.

Publicitate

 

DAN COMAN (n. 1975, Gersa, Bistrița-Năsăud) este poet și prozator, profesor de filosofie la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. A debutat cu poezie în 1995, în volumul colectiv Camera (alături de Marin Mălaicu-Hondrari, John Florin Partene și Alin Salvan; Editura Euphorion), iar în 2003, în urma câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu”, a publicat volumul Anul cârtiței galbene (Editura Timpul), pentru care i s-a acordat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM și Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut. Au urmat cărțile de poezie: ghinga (Vinea, 2005), d great coman (antologie; Vinea, 2007), Dicţionarul Mara (Cartier, 2009; Premiul pentru poezie Radio România Cultural), erg (antologie; Charmides, 2012), Insectarul Coman (Charmides, 2017; Premiul pentru poezie Radio România Cultural, Premiul revistei „Observator cultural”, Premiul Cartea de Poezie a Anului 2017 la Gala tinerilor scriitori). Este autorul romanelor: Irezistibil (Cartea Românească, 2010), Parohia (Cartea Românească, 2012; Polirom, 2017), Căsnicie (Polirom, 2015, 2016) şi aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată (Polirom, 2019). În 2018 publică volumul Povestea lui Mihai Codreanu, o biografie romanțată apărută sub egida Muzeului Literaturii Române din Iași, iar în 2019, George Enescu – Caiete de repetiții, în cadrul proiectului Biografii romanțate al Editurii Polirom. A publicat și două cărți pentru copii: Moara de frig (ilustrații de Lică Sainciuc; Cartier, 2017) și Plictisitoarea vacanță de vară a fraților Rățoi (ilustrații de Andrei Damian; Arthur, 2021). Textele sale au fost traduse, fie în cărți individuale, fie în antologii și reviste, în germană, polonă, engleză, franceză, suedeză, italiană, sârbă, slovenă, rusă, cehă, spaniolă ș.a.

Dan Coman a realizat câteva antologii ale poeților români contemporani: Compania poeților tineri în 100 de titluri (împreună cu Petru Romoșan; Compania, 2011), Magistrul Ursachi pe vremea când se credea pelican (împreună cu Marin Mălaicu-Hondrari, Charmides, 2014), Benjamin Fundoianu. Herța și alte priveliști (Cartier, 2016).

Publicitate

După 2009, organizează, împreună cu Marin Mălaicu-Hondrari și Gavril Țărmure, Festivalul Internațional de Poezie și Muzică Poezia e la Bistrița.

 

Începând cu 2019, la întâlnirile Poeți în dialog de la Memorialul Ipotești au participat: Cosmin Perța, Ioan Es. Pop, Liviu Antonesei, Radu Andriescu, Nicolae Sava, Radu Florescu, Nicolae Panaite, Magda Cârneci, Simona Popescu, Ioan Radu Văcărescu, Rita Chirian, Mina Decu, Florin Partene, Gellu Dorian, Grigore Chiper, Svetlana Cârstean, Andrei Gamarț, Doina Ioanid, Șerban Axinte, Nichita Danilov, Emilian Galaicu-Păun, Andrei Doboș, Andra Rotaru, Cătălina Matei, Teodor Dună, Stelorian Moroșanu, Dan Sociu, Luminița Amarie, Manon Pițu, Răzvan Țupa, Paul Vinicius, Lucian Vasiliu, Robert Șerban, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Pintea, Paul Aretzu, Diana Geacăr, Oana Cătălina Ninu, Daniel Corbu, Ion Munteanu, Claudiu Komartin, Andrei Dósa, Alexandru Vakulovski, Ion Pop, Adrian Popescu, Doru Mareș, Crista Bilciu, Livia Roșca, Iulian Tănase, Romulus Bucur, Alexandru Cosmescu, Matei Vișniec, Anca Mizumschi, Nicolae Coande, Vasile Baghiu, Dinu Flămând, Andrei Novac, Cassian Maria Spiridon, Vasile Tudor, Vlad Sibechi, Vlad Mușat, Mariana Codruț. Cu ocazia altor activități – Tabăra de exegeză literară CreativLit, Ziua Mondială a Poeziei, Zilele europene ale patrimoniului –, la Memorialul Ipotești, au mai fost prezenți scriitorii: Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureșan, Varujan Vosganian, Bogdan Crețu, Alexandru Ovidiu Vintilă, Mihaela Pădurariu, Constantin Severin, Giuseppe Masavo și poeții botoșăneni: Dumitru Necșanu, Cristina Șoptelea, Nicolae Corlat, George Luca, Gabriel Alexe, Vasile Iftime, Petruț Pârvescu, Florentina Toniță, Nina Viciriuc, Lucia Olaru Nenati, Vlad Scutelnicu.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Deputat Alexandra Huțu: „Vești bune de Ziua Familiei pentru cuplurile care vor să  devine părinți: Programul Național pentru creşterea natalităţii continuă și în acest an.”

Publicat

Publicitate

De Ziua Internațională a Familiei, deputatul social-democrat Alexandra Huțu, a anunțat că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse desfășoară și în acest an „Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității”. Prin intermediul Programului sunt sprijinite 10.000 de cupluri și femei singure care nu pot avea copii din cauza unor probleme medicale, care vor primi vouchere în valoare de 15.000 de lei pentru decontarea procedurilor necesare obținerii unei sarcini.

„În urma Programului din 2023, 56 de solicitanți din Botoșani beneficiază de acest sprijin sub formă de vouchere în demersurile lor de a deveni părinți. Încurajez și anul acesta cuplurile botoșănene să se înscrie în acest Program, pentru că nimic nu este mai important pentru o persoană decât să se bucure de copiii săi și de familia sa. Vom continua să stimulăm natalitatea în România prin orice mijloace, având în vedere declinul demografic accentuat, precum și sporul natural negativ din ultimii ani. Continuarea Programului guvernamental prin care se decontează sumele cheltuite pentru fertilizarea in vitro, reprezintă garanția importanței pe care ministrul Familiei, doamna Natalia Intotero, o acordă măsurilor de creștere a natalității”, este de părere deputatul botoșănean Alexandra Huțu

Sprijinul financiar se acordă pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere a beneficiarului Programului, însoțite de documente doveditoare, sub forma a două vouchere, un voucher medicamente în valoare de 5.000 lei și un voucher proceduri medicale în valoare de 10.000 lei. Beneficiile acestui sprijin au impact nu doar pe termen scurt, prin acordarea voucherelor, ci și pe termen lung, acesta contribuind la creșterea conștientizării cu privire la importanța natalității și la provocările cu care se confruntă familiile și persoanele care doresc să devină părinți.

Publicitate

„Apreciez implicarea directă și continuă a doamnei ministru Natalia Intotero în ceea ce privește implementarea politicilor concrete pentru familie. Succesul imens de care s-a bucurat Programul și numeroasele solicitări din partea cuplurilor, demonstrează încă odată că decizia înființării și continuării Programului FIV de către miniștrii social-democrați are impactul dorit de români”, a completat Alexandra Huțu

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (247)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista “Dilema” nr. 10 din 9-15 mai 2024 are un  “Dosar” cu o temă incitantă: “Muzica şi versurile”. Această temă a constituit arhitectura dezbaterilor  “Conferinţelor Dilema” de la Arad. Au conferenţiat: Marius Chivu,  Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Mircea Mihăieş şi Nicu Alifantis.  Reţin din intervenţiile lui Marius Chivu şi Radu Vancu:

Publicitate

Marius Chivu: 1. “muzica a precedat cu atât de mult timp poezia şi că poeziei i-a luat multă vreme până să treacă prin toate aceste forme incipiente şi să-şi găsească un statut foarte clar de artă în sine”; 2. “încă de la începuturi a existat o suită amplă de procedee fonetice care au făcut din versuri veritabile construcţii muzicale incantatorii”; 3.”am fost curios să verific cam câte ritmuri mai ştiu din şcoală şi mi-am dat seama că ştiam mai puţin de un sfert din câte sunt în total. Iambul, troheul şi coriambul sunt cunoscute dar pe lângă ele mai sunt şi altele, precum dactilul, anapestul, amfibrahul, ereticul, spondeul, tribrahul, peonul (sunt patru feluri de peon!), mesomacrul, hipermesomacrul etc.  Aceste ritmuri definesc felul în care cad accentele pe versuri de o anumită lungime şi creează, astfel, calitatea muzicală a unei bune părţi din poezia lumii. Până în modernitate, când poeţii caută un alt tip de muzică în versurile lor, renunţând la aceste constrângeri formale”; 

Radu Vancu: 1. “faptul că avem mai puţine urme ale poeziei decât ale muzicii se explică prin aceea că scrisul a început foarte târziu. Însă istoria poeziei începe strălucitor! Primele poeme consemnate sunt deja fabuloase, extraordinare. “Epopeea lui Ghilgameş” este cel mai cunoscut dintre ele, iar bocetul lui Ghilgameş lângă cadavrul lui Enkidu e primul mare poem pe care îl avem”;  2. “neîncrederea pe care Platon o are faţă de poet o are şi faţă de muzicanţi. Aşa cum spunea că poeţii inspiraţi de zei spun lucruri nebuneşti şi strică ordinea, la fel şi despre muzică spune că “e periculoasă”; 3. “în Platon e un pasaj care-i place mult lui Mircea Cărtărescu, în care se spune că o singură notă pusă greşit în gamă poate dărâma guvernul”; 4. “Platon se referă şi la ceva mai puţin metafizic: muzica şi poezia erau folosite împreună pentru imnuri, pentru poezia care face propaganda, adică pentru poezia care construieşte comunitatea. Muzica şi poezie au construit împreună comunităţi”; 5. “pe măsură ce ne apropiem de modernitate, sufletul se tot sparge, se tot fărâmiţează, se tot divide, până când poezia şi muzica ajung, odată cu inventarea individului, în modernitate, se fac mai degrabă arte ale individuaţiei solitare. Citeşti poezie şi asculţi muzică nu pentru a fi parte dintr-un corp social, ci pentru a te creşte pe tine”; 6. “muzica e o o artă a simetriilor, a revenirilor”; 7. “în modernitate, o direcţie a poeziei a ajuns să fie mai îndrăgostită de sunetul poeziei decât de poezie ca poveste, decât ceea ce comunica poezia. Simboliştii aşa erau. “De la musique avant toute chose” a lui Verlain însemna că poezia trebuie să devină muzică, nu doar să se asemene cu muzica, şi să se comunice aşa cum poţi simţi starea unei melodii fără să-i ştii limba”; 8. “simboliştii socoteau muzica cea mai spirituală dintre arte pentru că e cea mai puţin dependentă de materie”; 9. “perfecţiunea artei uneori poate să camufleze imperfecţiunea lumii într-un fel care să aducă dezavantaje şi lumii, şi cititorului”;

Discursurile  lui  Radu Vancu  şi Marius Chivu continuă cu; enumerarea pierderilor şi câştigurilor regăsirii dimensiunilor comunitare, politice, militante ale poeziei; despre poezia folosită ca propagandă în regimurile totalitare; o secvenţă din viaţa poetului Osip Mandelştam şi a soţiei sale, Nadejda, fugăriţi de NKVD; despre interdicţia folosirii cuvântului „întuneric” în anii 1980;  despre beatnici şi trubaduri; despre Cenaclul „Flacăra”; cum a scris Ana Ahmatova „Recviemul”; despre Alma Rose şi închiderea sa la Auschwitz; despre Alexandru Andrieş şi legătura sa cu poezia şi muzica; despre Nicu Alifantis şi  Tudor Gheorghe;  despre poeţii români care pot fi cântaţi la nesfârşit; despre muzicalitatea limbii române; nominalizarea lui Eminescu în acest context  etc. (VA URMA)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Botoșani.
Cătălin Mugurel Flutur a intrat din nou în lupta pentru câștigarea celei mai importante funcții din administrația publică local de la Botoșani și a vorbit despre competențele contracandidaților săi, cea mai mare parte a criticilor fiind îndreptate spre actualul primar al municipiului Botosani, Cosmin Andrei.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult

Eveniment

APIA Botoșani reamintește fermierilor termenul limită până la care pot depune cererea de plată

Publicat

Publicitate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani reamintește fermierilor că termenul limită până la care pot depune Cererea de Plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic în anul 2024 este data de 07 iunie 2024.

Și în acest an, fermierii vor putea depune Cererea de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucţiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicaţie).

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA- Online.

Publicitate

Se va completa o singură Cerere de Plată chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii Cererii.

Publicitate

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2024, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă!

Informațiile detaliate pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul: www.apia.org.ro .

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending