Connect with us

Cultura

Poeți în dialog, la Memorialul Ipotești: Nichita Danilov – Adrian Alui Gheorghe

Publicat

acum 12 luni

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, miercuri, 14 ianuarie 2025, în cadrul Zilelor Eminescu, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii ianuarie sunt Adrian Alui Gheorghe și Nichita Danilov. Dialogul va fi moderat de Lucia Țurcanu.

Evenimentul va avea loc, începând cu ora 13.00, la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani; profesor coordonator – Ana Gabriela Tănasă.

 

NICHITA DANILOV (n. 7 aprilie 1952, Climăuți, Suceava) a absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași și Școala Postliceală de arhitectură. A fost stagiar la Studioul cinematografic Buftea, corector şi redactor la revista „Convorbiri literare” (1982-1988), muzeograf la Casa Memorială „G. Topârceanu” (1988-1990), director al Teatrului „Luceafărul” (1991-1992), secretar general de redacție la „Dacia literară” (1992-1993), secretar literar la Teatrul Național „V. Alecsandri” din Iaşi, redactor-şef la Editura Nord-Est, şef departament cultură la ziarul „Monitorul” (1997-2000), consilier diplomatic pe probleme de cultură la Ambasada României din Republica Moldova (1998-2000), director al Casei de Cultură „Mihai Ursachi” din Iași, director-adjunct la ICR Chișinău (2013-2017).

A debutat în 1979 pe paginile revistei „Dialog”. Este autorul volumelor de poezie: „Fântâni carteziene” (Junimea, 1980 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „Câmp negru” (Cartea Românească,1982), „Arlechini la marginea câmpului” (Cartea Românească, 1985 – Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), „Poezii” (Junimea, 1987), „Deasupra lucrurilor, neantul” (Cartea Românească,1990 – Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), „Mirele orb” (Junimea, 1995 – Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), „Nouă variațiuni pentru orgă” (Polirom, 1999 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), „Suflete la second-hand” (Vinea, 2000), „Centura de castitate” (Cartea Românească, 2007), „Imagini de pe strada Kanta” (Tracus Arte 2011), „Portrete fără ramă” (Tracus Arte, 2012), „Recviem pentru țara pierdută” (Cartea Românească, 2016),  „Și Dumnezeu a fost țărână (Cartier, 2022), „Peisaj cu îngeri la fereastră” (Junimea, 2022).

Este autorul volumelor de proză: „Nevasta lui Hans” (Moldova, 1996), „Tălpi” (Polirom, 2004 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași), „Maşa şi Extraterestrul” (Polirom, 2005), „Locomotiva Noimann” (Polirom, 2008), „Ambasadorul invizibil” (Polirom, 2010), „Omul din eprubetă” (Polirom, 2021), „Simfonia Mută” (proză scurtă; Polirom, 2022). A mai publicat volumul de pamflete „Urechea de cârpă” (Boema, 1992) și cărțile de eseuri: „Apocalipsa de carton” (Institutul European,1995), „Capete de rând” (Paralela 45), „Celălalt Nichita” (Tracus Arte, 2013), „De la Caragiale la Urmuz sau realitatea în formă de conservă” (Tracus Arte, 2021), „Atelierele de pe Armeană” (Junimea, 2024).

Publicitate

Nichita Danilov este cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi. În anul 2004 a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul Cavaler al Artelor Clasa A.

 

ADRIAN ALUI GHEORGHE (n. 6 iulie 1958, Grumăzești, Neamț) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași; din 2004, este doctor în filologie, cu teza „Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului“. A fost director al Complexului Județean Neamț (1992-1993), director al Direcției pentru Cultură a județului Neamț (1995-2000; 2004-2013), director al Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț (2013-2018), cofondator și director al revistei de cultură „Antiteze” (1996-2007), director al revistei de cultură, arte, atitudini „Conta” (din 2010), profesor asociat la Facultatea de Muzică din Piatra Neamț, filială a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (din 2005).

A debutat în 1974 pe paginile revistei „Cronica”. În 1985 a publicat primul volum de poezie, „Ceremonii insidioase” (Junimea), după care au urmat: „Poeme în alb-negru” (Junimea, 1987), „Intimitatea absenței” (Junimea, 1992), „Cântece de îngropat pe cei vii” (Panteon, 1993), „Fratele meu, străinul” (Iași, 1995), „Supraviețuitorul și alte poeme” (Axa, 1997), „Complicitate” (Libra, 1998), „Îngerul căzut” (Timpul, 2001 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „Gloria milei” (Cartea Românească, 2003), „Paznicul ploii” (Limes, 2010), „Comunitatea artistică” (Junimea, 2020), „Nu-i mai așteptăm pe barbari” (Tracus Arte, 2024).

Este și autorul cărților de proză: „Titanic șvaițer” (momente și schițe; Timpul, 1995), „Goliath” (proză scurtă; Libra, 1999), „Bătrânul și Marta” (roman; Cronica, 2002), „România pe înțelesul tuturor” (momente și schițe; Conta, 2003), „Frig” (roman epistolar, în colaborare cu Aurel Dumitrașcu; Conta, 2008), „Urma” (roman; Cartea Românească, 2013), „Laika” (roman; Cartea Românească, 2014 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „Luna Zadar” (roman; Cartea Românească, 2016 – Marele Premiu „Liviu Rebreanu“, Bistrița, 2017), „Zugzwant sau Strada cu o singură ieșire” (proză scurtă; Polirom, 2018). A publicat volumele de eseuri: „Ce rost are să trăiești în România tranziției?” (Compania, 2004), „Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului” (Conta, 2004), „Iadul etic, iadul estetic” (Timpul, 2008), „Contribuții la estetica umbrei” (Tracus Arte, 2012), „Dicțiuni etice, ficțiuni estetice” (Junimea, 2022); este autorul cărților de interviuri: „Câtă viață, atâta literatură” (Junimea, 2016), „Supraviețuiri în Post-Moralia. Dialog cu Magda Ursache” (Eikon, 2018), „Mușcătura de măr. Dialog cu Vlad Alui Gheorghe” (Școala Ardeleană, 2023).

Adrian Alui Gheorghe este cetățean de onoare al municipiului Piatra Neamț; a fost decorat cu medaliile Meritul Cultural în grad de Cavaler, grad A (2000) și Meritul Cultural în grad de Ofițer, grad A (2010), conferite de Președinția României.

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

acum 4 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

acum 5 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

acum 5 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

acum 5 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending