Connect with us

Cultura

Poeți în dialog, la Memorialul Ipotești: Nichita Danilov – Adrian Alui Gheorghe

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, miercuri, 14 ianuarie 2025, în cadrul Zilelor Eminescu, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii ianuarie sunt Adrian Alui Gheorghe și Nichita Danilov. Dialogul va fi moderat de Lucia Țurcanu.

Evenimentul va avea loc, începând cu ora 13.00, la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani; profesor coordonator – Ana Gabriela Tănasă.

 

NICHITA DANILOV (n. 7 aprilie 1952, Climăuți, Suceava) a absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași și Școala Postliceală de arhitectură. A fost stagiar la Studioul cinematografic Buftea, corector şi redactor la revista „Convorbiri literare” (1982-1988), muzeograf la Casa Memorială „G. Topârceanu” (1988-1990), director al Teatrului „Luceafărul” (1991-1992), secretar general de redacție la „Dacia literară” (1992-1993), secretar literar la Teatrul Național „V. Alecsandri” din Iaşi, redactor-şef la Editura Nord-Est, şef departament cultură la ziarul „Monitorul” (1997-2000), consilier diplomatic pe probleme de cultură la Ambasada României din Republica Moldova (1998-2000), director al Casei de Cultură „Mihai Ursachi” din Iași, director-adjunct la ICR Chișinău (2013-2017).

A debutat în 1979 pe paginile revistei „Dialog”. Este autorul volumelor de poezie: „Fântâni carteziene” (Junimea, 1980 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „Câmp negru” (Cartea Românească,1982), „Arlechini la marginea câmpului” (Cartea Românească, 1985 – Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), „Poezii” (Junimea, 1987), „Deasupra lucrurilor, neantul” (Cartea Românească,1990 – Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), „Mirele orb” (Junimea, 1995 – Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), „Nouă variațiuni pentru orgă” (Polirom, 1999 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), „Suflete la second-hand” (Vinea, 2000), „Centura de castitate” (Cartea Românească, 2007), „Imagini de pe strada Kanta” (Tracus Arte 2011), „Portrete fără ramă” (Tracus Arte, 2012), „Recviem pentru țara pierdută” (Cartea Românească, 2016),  „Și Dumnezeu a fost țărână (Cartier, 2022), „Peisaj cu îngeri la fereastră” (Junimea, 2022).

Este autorul volumelor de proză: „Nevasta lui Hans” (Moldova, 1996), „Tălpi” (Polirom, 2004 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași), „Maşa şi Extraterestrul” (Polirom, 2005), „Locomotiva Noimann” (Polirom, 2008), „Ambasadorul invizibil” (Polirom, 2010), „Omul din eprubetă” (Polirom, 2021), „Simfonia Mută” (proză scurtă; Polirom, 2022). A mai publicat volumul de pamflete „Urechea de cârpă” (Boema, 1992) și cărțile de eseuri: „Apocalipsa de carton” (Institutul European,1995), „Capete de rând” (Paralela 45), „Celălalt Nichita” (Tracus Arte, 2013), „De la Caragiale la Urmuz sau realitatea în formă de conservă” (Tracus Arte, 2021), „Atelierele de pe Armeană” (Junimea, 2024).

Publicitate

Nichita Danilov este cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi. În anul 2004 a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul Cavaler al Artelor Clasa A.

 

ADRIAN ALUI GHEORGHE (n. 6 iulie 1958, Grumăzești, Neamț) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași; din 2004, este doctor în filologie, cu teza „Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului“. A fost director al Complexului Județean Neamț (1992-1993), director al Direcției pentru Cultură a județului Neamț (1995-2000; 2004-2013), director al Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Neamț (2013-2018), cofondator și director al revistei de cultură „Antiteze” (1996-2007), director al revistei de cultură, arte, atitudini „Conta” (din 2010), profesor asociat la Facultatea de Muzică din Piatra Neamț, filială a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (din 2005).

A debutat în 1974 pe paginile revistei „Cronica”. În 1985 a publicat primul volum de poezie, „Ceremonii insidioase” (Junimea), după care au urmat: „Poeme în alb-negru” (Junimea, 1987), „Intimitatea absenței” (Junimea, 1992), „Cântece de îngropat pe cei vii” (Panteon, 1993), „Fratele meu, străinul” (Iași, 1995), „Supraviețuitorul și alte poeme” (Axa, 1997), „Complicitate” (Libra, 1998), „Îngerul căzut” (Timpul, 2001 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „Gloria milei” (Cartea Românească, 2003), „Paznicul ploii” (Limes, 2010), „Comunitatea artistică” (Junimea, 2020), „Nu-i mai așteptăm pe barbari” (Tracus Arte, 2024).

Este și autorul cărților de proză: „Titanic șvaițer” (momente și schițe; Timpul, 1995), „Goliath” (proză scurtă; Libra, 1999), „Bătrânul și Marta” (roman; Cronica, 2002), „România pe înțelesul tuturor” (momente și schițe; Conta, 2003), „Frig” (roman epistolar, în colaborare cu Aurel Dumitrașcu; Conta, 2008), „Urma” (roman; Cartea Românească, 2013), „Laika” (roman; Cartea Românească, 2014 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „Luna Zadar” (roman; Cartea Românească, 2016 – Marele Premiu „Liviu Rebreanu“, Bistrița, 2017), „Zugzwant sau Strada cu o singură ieșire” (proză scurtă; Polirom, 2018). A publicat volumele de eseuri: „Ce rost are să trăiești în România tranziției?” (Compania, 2004), „Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului” (Conta, 2004), „Iadul etic, iadul estetic” (Timpul, 2008), „Contribuții la estetica umbrei” (Tracus Arte, 2012), „Dicțiuni etice, ficțiuni estetice” (Junimea, 2022); este autorul cărților de interviuri: „Câtă viață, atâta literatură” (Junimea, 2016), „Supraviețuiri în Post-Moralia. Dialog cu Magda Ursache” (Eikon, 2018), „Mușcătura de măr. Dialog cu Vlad Alui Gheorghe” (Școala Ardeleană, 2023).

Adrian Alui Gheorghe este cetățean de onoare al municipiului Piatra Neamț; a fost decorat cu medaliile Meritul Cultural în grad de Cavaler, grad A (2000) și Meritul Cultural în grad de Ofițer, grad A (2010), conferite de Președinția României.

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

A murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România

Publicat

Publicitate

Poliția Română anunță că a murit Șuier, unul dintre cei mai respectați câini polițiști din România, specializat în detectarea drogurilor și folosit și la mari festivaluri de muzică, pensionat în martie 2025.

‘Ne luăm rămas-bun de la #Șuier, un suflet nobil și un adevărat simbol al loialității, curajului și devotamentului în slujba legii. Prin munca sa neobosită, a vegheat la siguranța comunității și a fost prezent, tăcut, dar hotărât, în îndeplinirea celor mai grele misiuni. A fost mai mult decât un coleg, el a fost un camarad de nădejde. Odihnește-te în pace, drag prieten! Nu te vom uita niciodată’, se arată într-un mesaj al Poliției Române postat pe pagina de Facebook a instituției.

Șuier a fost specializat în detectarea substanțelor interzise. El a participat în multe misiuni importante, în situații dificile. A fost unul dintre câinii pe care Poliția Română i-a folosit la festivalurile Untold și Neversea, pentru a depista petrecăreții care aveau droguri în posesia lor.

După pensionarea sa, în martie 2025, Șuier a fost adoptat de ultimul său partener de misiuni. Câinele urma să împlinească 10 ani în această lună. AGERPRES

Sursa foto: Poliția Română/facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Superluna Lupului”, sau prima lună plină din 2026, va putea fi observată pe cer alături de planeta Jupiter

Publicat

Publicitate

La început de an, cerul oferă unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice vizibile cu ochiul liber: Superluna Lupului, care va avea loc în noaptea de 3 ianuarie 2026. Evenimentul va marca prima Lună plină a anului și, în același timp, una dintre cele mai impresionante apariții lunare, datorită apropierii maxime a Lunii de Pământ, scrie alba24.ro.

Totodată Jupiter va fi vizibilă și va străluci intens, potrivit relatează Live Science.

Fenomenul de superlună apare atunci când Luna plină coincide cu momentul în care satelitul natural al Pământului se află în perigeu, adică în punctul cel mai apropiat de planeta noastră pe orbita sa eliptică.

În aceste condiții, Luna pare cu până la 14% mai mare și cu aproximativ 30% mai luminoasă decât o Lună plină obișnuită, diferență vizibilă chiar și pentru observatorii fără echipamente astronomice.

Denumirea de „Luna Lupului” își are originea în tradițiile populațiilor nord-americane și europene. În lunile de iarnă, când zăpada era adâncă și hrana greu de găsit, urletele lupilor se auzeau mai des în apropierea așezărilor umane, devenind un simbol al acestei perioade aspre a anului.

De-a lungul timpului, numele s-a păstrat și a fost preluat în calendarele astronomice moderne pentru Luna plină din luna ianuarie.

Publicitate

În noaptea de 3 ianuarie 2026, Superluna Lupului va putea fi observată din toate regiunile României, dacă condițiile meteorologice vor permite.

Luna va răsări la orizont la apusul Soarelui și va rămâne vizibilă pe tot parcursul nopții, atingând punctul maxim de strălucire în apropierea momentului de Lună plină.

Cele mai spectaculoase imagini pot fi surprinse atunci când Luna se află jos pe cer, aproape de linia orizontului, datorită așa-numitei „iluzii lunare”, care îi amplifică dimensiunea aparentă.

Din punct de vedere științific, superlunile nu au efecte dramatice asupra Pământului, însă pot influența ușor mareele, generând variații ceva mai pronunțate decât în mod obișnuit.

În schimb, impactul lor principal rămâne unul vizual și cultural, fiind evenimente care atrag interesul publicului și oferă ocazia de a privi cerul cu alți ochi.

Superluna Lupului din 3 ianuarie 2026 deschide anul astronomic cu un spectacol aparte, îmbinând precizia mișcărilor cosmice cu mitologia și tradițiile străvechi.

Este un moment ideal pentru pasionații de astronomie, fotografi, dar și pentru cei care doresc pur și simplu să se bucure de frumusețea naturală a nopții, sub lumina unei Luni mai mari și mai strălucitoare decât de obicei.

Citeste mai mult

Educație

Când se întorc elevii la școală din vacanța de iarnă. Când au liber din nou, pentru vacanța de schi

Publicat

Publicitate

Când se întorc elevii la școală: Vacanța de iarnă 2025-2026 se încheie pe 7 ianuarie, iar joi, 8 ianuarie este prima zi de școală din Modulul 3, așa cum prevede structura anului școlar 2025-2026. 

Școala începe joia pentru că marți și miercuri sunt sărbători, respectiv Boboteaza (pe 6 ianuarie) și Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie).

Urmează o perioadă de cursuri din 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026, sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare.

După acest interval urmează o nouă vacanță de o săptămână, potrivit Edu.ro. Se mai numește și vacanța de schi.

Potrivit Ministerului Educației, elevii din trei județe vor avea vacanța de schi în intervalul 9 – 15 februarie.

Elevii din alte 22 de județe vor beneficia de o săptămână liberă în perioada 16-22 februarie, în timp ce elevii din restul județelor vor avea vacanța mobilă între 23 februarie și 1 martie.

Publicitate

Vacanța de schi 2026, în funcție de județ

În săptămâna 9 – 15 februarie:

  • Bistrița-Năsăud,
  • Cluj,
  • Timiș.

În săptămâna 16 – 22 februarie:

  • Arad,
  • Argeș,
  • Bihor,
  • Brașov,
  • București,
  • Buzău,
  • Caraș-Severin,
  • Călărași,
  • Dâmbovița,
  • Dolj,
  • Gorj,
  • Hunedoara,
  • Ialomița,
  • Ilfov,
  • Iași,
  • Mehedinți,
  • Olt,
  • Prahova,
  • Sălaj,
  • Teleorman,
  • Tulcea,
  • Vâlcea.

În săptămâna 23 februarie – 1 martie 2026:

  • Alba,
  • Bacău,
  • Botoșani,
  • Brăila,
  • Constanța,
  • Covasna,
  • Galați,
  • Giurgiu.
  • Harghita,
  • Maramureș,
  • Mureș,
  • Neamț,
  • Satu Mare,
  • Sibiu,
  • Suceava,
  • Vaslui,
  • Vrancea.

După vacanța de schi (vacanța mobilă), elevii vor mai avea vacanța de Paște (de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026) și vacanța de vară (de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026).

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități, reglementat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul reglementează un nou tip de serviciu social pentru persoanele cu dizabilități. Este vorba despre locuirea asistată în comunitate pentru viață independentă, care cuprinde locuința protejată și centrul pentru viață independentă, precum și alte servicii de sprijin pentru integrarea în comunitate, scrie alba24.ro.

Decizia are în vedere sprijinirea integrării sociale a persoanelor cu dizabilități și tranziția lor de la centrele rezidențiale către o viață independentă, transmite RADOR.

După adoptarea cadrului legal printr-o ordonanță de urgență aprobată la finalul anului trecut, Ministerul Muncii are la dispoziție 60 de zile pentru a emite ordinul privind aprobarea standardelor minime de calitate ale acestui serviciu.

Ulterior, în termen de 30 de zile, executivul trebuie să aprobe printr-o hotărâre standardul de cost minim.

Autoritățile locale pot contracta astfel de servicii doar de la furnizorii acreditați în condițiile legii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending