Connect with us

Eveniment

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: LIVIU APETROAIE – DUMITRU IFTIME – ADRIAN LESENCIUC

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, luni, 26 mai 2025, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii mai sunt poeții Liviu Apetroaie, Dumitru Iftime, Adrian Lesenciuc. Întâlnirea va avea loc, începând cu ora 12.00, la Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și va fi moderată de Lucia Țurcanu; profesoară coordonatoare – Mihaela Pintilei.

Cei trei poeți invitați sunt absolvenți ai Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc.

LIVIU APETROAIE (n. 28 ianuarie 1974, Vadu-Moldovei, jud. Suceava), absolvent al Colegiului Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, și-a făcut studiile de licență și masterat la Facultatea de Filozofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi. Este licenţiat în Managementul activităţilor culturale (Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional din România, 2003). A fost redactor la Radio Iași, TVR Iași, redactor cultural la „Ziua de Iași”, referent cultural al Centrului Cultural al Americii Latine şi Caraibelor, consilier de presă al Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. În prezent, este muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iaşi; membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A debutat cu proză scurtă în 1991, în revista „Ateneu”, iar primele poeme le-a publicat în 1999, în  revista „Convorbiri literare”. Laureat al Premiului Editurii Junimea şi al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iaşi la Concursul Naţional de Poezie „Porni luceafărul…” (Botoşani-Ipoteşti), a publicat, în anul 2000, primul volum de poezie, „Alegorii sub papirus”, pentru care a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2001). Au urmat volumele de poezie: „Geometria deşertului” (Editura Junimea, 2002), „Oglinda sumară” (Editura Opera Magna, 2008), „Sau nu” (Editura Junimea, 2024). Este autorul studiului foto-documentar „Sadoveanu şi Iaşii (1904-2004)” (Editura Opera Magna, 2004), al volumului de publicistică „Minutul de prelungire” (Editura Feed Back, 2008) și al studiului monografic „Emil Iordache. Un univers de personaje” (Editura Vasiliana, 2012). În 2008, i-a fost acordat Premiul „Vasile Pogor” pentru literatură al Primăriei Municipiului Iaşi.

DUMITRU IFTIME (n. 2 decembrie 1955, Zlătunoaia, jud. Botoșani) a absolvit Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc (1974) și Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța (1978). A fost, între 1978 și 1998, ofițer în marina militară (copilot de minisubmarin de cercetare, comandant de grup de scafandri, scafandru de mare adâncime). Între 1998 și 2018, a fost director PL Constanța, Elsaco Electronic – Botoșani, vicepreședinte al Asociației Naționale a Scafandrilor Profesioniști și Salvamarilor din România (2007–2009), iar din 2018 este pensionar și atlet.

E autorul volumelor de poezie: „Viața Morgana (Editura Ex Ponto, 2008), „Surâde și nu cerceta (Editura Ex Ponto, 2018), „Cu îngerul la vedere (Editura Ex Ponto, 2021).

Publicitate

ADRIAN LESENCIUC (n. 21 august 1975, Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava) a absolvit Colegiul Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și Institutul Militar de Artilerie și Rachete Antiaeriene „General Bungescu” din Brașov. Este doctor în științe militare și informații la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” şi în ştiinţele comunicării la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. În prezent, este prorector pentru cercetare științifică, profesor universitar la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”.

A debutat editorial cu volumul de versuri „Antifilosofia” (Editura Mesagerul, 1998). A colaborat la publicaţiile „Tribuna”, „România literară”, „Steaua”, „Caiete silvane”, „Apostrof” ș.a. Din 2013 este președintele Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este din 2000. Este autorul volumelor de poezie: „Copilul-genune” (Editura Mesagerul, 1999), „Laocoonia” (s.l., 2000), „Liam” (Editura Albastra, 2001), „Coliba de sânge” (Editura Pastel, 2014), „Joc terț” (s.l., 2015), „Cartea cu apă. Borges, privind râul” (Editura Cartea Românească, 2016), „gEneida” (Editura Școala Ardeleană, 2019). A publicat eseuri și volume de istorie și critică literară: „Puzzle cu umbre pe ape” (Editura Lux Libris, 2002), „Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric” (Editura Antet, 2005 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „Poezia vizuală” (Editura Antet, 2006), „Comunicare interculturală în satul românesc” (Editura Academiei Române, 2015), Ana Il, între strigătul metafizic şi împăcarea cu Dumnezeu” (Editura Libris Editorial, 2018). Este autorul romanelor: „Moartea noastră cea de toate zilele” (Editura Minerva, 2008), „Cimitirul eroilor” (Editura Creator, 2017 – Premiul „Cartea Anului” la Colocviul Romanului Românesc, Alba-Iulia, 2018), „Limbile vântului” (Editura Cartea Românească, 2018), Balada” (Editura Creator, 2020), „Diez” (Editura Creator, 2020), „Limba lui Hristos” (Editura Corint, 2024).

 

 

 

 

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (359)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

EMINESCU PEDAGOG (VII)

 

Interesant este că pe Eminescu l-au preocupat și diferite obiecte de învățământ, cum ar fi limba română, limbile clasice, geografia, istoria și religia.  Toma Chirticuță găsește în manuscrisele 22/58 de la Academie,  ale lui Eminescu,  însemnări despre limbile clasice și despre limba  maternă: „Alăturăm observarea cum că limba, alegerea și cursivitatea expresiunei în expunerea vorbită sau scrisă e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii… Stilul e omul, fiindcă nu e numai forma limbistică și fiindcă nu consistă numai în cunoștința limbei, ci fiindcă exprimă totodată maniera de cugetare și percepțiune a omului. Cum descrie cineva un lucru așa l-a văzut și l-a priceput”.  Vorbind despre intuiție, necesară în actul învățării, Eminescu  va considera că limba va fi suportul principal al acesteia. Se știe că  Maiorescu i-a cerut lui Eminescu să-și ia doctoratul, poetul chiar apucându-se de lucru, printre obiective fiind și traducerea „Criticii rațiunii pure” a lui Kant. Răspunzându-i lui Maiorescu,  notează Eminescu: „Dinspre partea mea, eu m-am apucat de lucru, deși limba română îmi îmburuenează multe distincțiuni de noțiuni din limba germană. Ea are și un bine: că silește pe oricine să fie limpede și intuitiv, mai ales atunci când e vorba de a face expunerea unor idei abstracte”.

Un accent deosebit pune Eminescu pe elementul stilistic, considerat important în educație și învățământ. Rapoartele sale conțineau și referiri la manuale, Toma Chiricuță  constatând  o ironie mușcătoare.în comentariile sale. Despre  manualul lui A. Gorian, „Noul metod de geografie elementară”, notează: „Cele mai însemnate neajunsuri mi se par greșelile de definiție și cele gramaticale”. Despre manualul lui Gr. Cristescu, „Istoria românilor”(partea I), adaugă: „Stilul cărții e mai narativ decât al altor manuale, limba mai populară, deci mai bună”.

Publicitate

Privinde limbile clasice, Toma Chiricuță face trimitere la un articol al lui Eminescu de pe când era ziarist. Reține autorul studiului: „Cultura clasică are calitatea determinată de a crește, ea este în esență educativă, și iată ce a lipsit școalelor noastre până acum și le va lipsi încă mult timp înainte. A învăța vocabule latine pe dinafară, fără a fi pătruns de acel adânc spirit de adevăr, de pregnanță și de frumusețe a antichității clasice, a învăța regule gramaticale fără a fi pătruns acea simetrie intelectuală a cugetării antice, este o muncă zadarnică, o literă fără înțeles. Țările culte își datoresc cultura influenței clasicismului asupra spiritului cetățenilor”. Manuscrisele studiate de Toma Chiricuță îl îndreptățesc să concluzioneze: „Și de aceea Eminescu nimic nu detestă mai mult în judecarea primelor impresii, pe care i le produce o școală, decât învățarea mecanică de definiții, fără să aibă și „cunoștința vie și concretă a părților cuvântului”. Învățarea pe de rost de cuvinte goale e semnul caracteristic al unei școli moarte. Întrebuințarea de cuvinte neauzite sau al căror înțeles nu îl cunoaște pe deplin e peceția deosebitoare a unei generații scolastice bine determinate, care e bogată în cuvinte și stearpă în idei. Ori,  pentru aceia Eminescu pretinde ca școala să-i dea copilului cuvinte vii, concrete, bazate pe intuiții clare și bine legate, și judecăți pe deplin înțelese, fără umbră de îndoială, fără umbră de nesiguranță”.

Eminescu mai vine cu  propunerea ca doar cei care vor să fie „învățați de profesie, juriști sau clerici”  să se îndrepte către învățământul clasic, iar celelalte clase se pot dispensa de cunoașterea antichității, dar să se pună accent pe limba maternă și pe cunoașterea spiritului național. Într-un articol intitulat „Cultura clasică”, Eminescu vine cu o propunere: „împuținarea liceelor clasice și înmulțirea școlilor reale”. 

Privind atitudinea lui Eminescu față de didactică și metodică,  Toma Chiricuță, autorul studiului pe care îl avem în atenție și  publicat în volumul  „Activitatea celor dintâi 7 ani ai Școalei Normale de Învățători „M. Eminescu” din Botoșani (1919 – 1926)”, scrie: În acest caz el, poetul, omul cu totul nepractic și visător,  cum ni-l zugrăvesc încă unii biografi ai lui, se dovedește a fi și din acest punct de vedere, cu totul special și practic, a fi unul din cele mai bine orientate spirite îndrumătoare ale culturii noastre”. (VA URMA)

 

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Muncii: Vrem să ajutăm persoanele vulnerabile, după încetarea plafonării la energie; propunere – tichet de 71 lei/lună

Publicat

Publicitate

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, afirmă că se lucrează la o modalitate de sprijinire a persoanelor vulnerabile după încetarea, la 1 iulie, a plafonării prețurilor la energie, iar în acest moment există ca propunere introducerea unui tichet de 71 de lei pe lună.

‘Astăzi, când discutăm, suntem într-o fază matură cu privire la tichetele de energie, fiindcă obiectivul pe care noi, Ministerul Muncii îl avem, având în vedere că noi suntem cei care ne ocupăm de protejarea consumatorilor vulnerabili, de cei care ar putea fi în sărăcie energetică, obiectivul nostru este ca după 1 iulie, când nu vom mai avea plafonare, să venim cu o variantă care să îi ajute în continuare pe români să-și mențină posibilitatea de a-și plăti facturile la energie’, a declarat, miercuri, Simona Bucura-Oprescu.

Aceasta a adăugat că varianta existentă este ca după 1 iulie să fie acordate tichete, iar propunerea este de 71 de lei pe tichet.

‘Împreună cu colegii noștri de la Ministerul Energiei, de la STS, de la Poșta Română și cu colegii noștri de la ANPIS, s-a lucrat la o formă consolidată, astfel încât după 1 iulie să venim cu tichete care vor fi oferite consumatorilor care îndeplinesc condițiile. În zilele următoare, intenția noastră este de a finaliza acest act normativ și de a veni cu acesta în transparență, astfel încât imediat ce noul guvern va fi învestit, să dăm posibilitatea ca până în 1 iulie actul normativ să fie aprobat de guvern. Valoarea la care este gândit actul normativ în acest moment, dar repet, și azi și mâine vor fi întâlniri pe acesta și sigur aici este și o componentă de impact financiar, valoarea la care colegii noștri au făcut în momentul acesta propunerea de act normativ este de 71 de lei pe tichet. Acordat lunar’, a precizat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, s-a aflat, miercuri, împreună cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, în vizită de lucru pe șantierul secțiunii 5 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, unde cei doi oficiali au făcut declarații de presă. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Restricții de trafic și măsuri de siguranță pentru semimaratonul Botoșani din 15 iunie 2025

Publicat

Publicitate
Duminică, 15 iunie 2025, în municipiul Botoșani va avea loc semimaratonul Botoșani, eveniment sportiv care presupune participarea unui număr semnificativ de alergători, aproximativ 300 .
Pentru buna desfășurare a evenimentului și pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică, peste 40 de polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, împreună cu celelalte structuri de ordine publică și polițiști locali vor adopta următoarele măsuri specifice:
– Restricționarea traficului rutier, în intervalul 06:00 – 14:00, pe următoarele artere:
•strada Cuza Vodă
•strada Marchian
•Bulevardul Mihai Eminescu
•strada Nicolae Iorga
•strada Trandafirilor
•strada Ioan Simionescu
•Calea Națională
•strada Victoriei
•strada Poștei
– Dirijarea și fluidizarea circulației rutiere pe rutele ocolitoare, pentru prevenirea blocajelor și menținerea unui trafic fluent în celelalte zone ale orașului.
– Prevenirea producerii accidentelor rutiere prin prezența activă a polițiștilor rutieri și de ordine publică în punctele cheie ale traseului.
– Asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic – pietoni, conducători auto și participanți la eveniment.
Recomandări pentru cetățeni:
•Evitați zonele restricționate.
•Utilizați rutele alternative indicate de polițiști și respectați indicațiile acestora.
•Nu parcați autovehiculele în zonele în care traficul este restricționat temporar.
•Fiți atenți la copii și persoanele vulnerabile aflate în apropierea traseului de alergare.
•Dacă vă aflați în zone aglomerate, manifestați prudență față de bunurile personale (portofel, telefon, geantă) pentru a preveni furturile din buzunare.
Polițiștii rutieri vor fi la datorie pe tot parcursul evenimentului pentru ca acesta să se desfășoare în condiții de siguranță și cu un impact minim asupra traficului rutier.

Citeste mai mult

Eveniment

Orașul Flămânzi și mai multe comune din Botoșani se află sub atenționare COD GALBEN

Publicat

Publicitate

Mai multe localități din județul Botoșani se vor afla sub o atenționare meteorologică nowcasting tip cod galben vijelie, viteza vântului la rafală de 50…70 km/h, grindină, averse ce vor cumula 15 l/mp, descărcări electrice.

Sunt vizate orașul Flămânzi și comunele Frumușica, Albești, Ștefănești, Lunca, Copălău, Călărași, Hlipiceni, Todireni, Prăjeni, Sulița, Santa Mare, Românești și Răușeni.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔️fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
✔️ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

✔️ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
✔️ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
✔️ nu atingeți firele căzute la pământ;

✔️ curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;
✔️ nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Publicitate

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending