Medicii, mai ales cei de la Urgențe, spun că suprasolicitarea personalului din spitalele românești este o problemă tot mai acută care poate da naștere la tragedii, precum cea de la Spitalul din Buzău. Iar factorii sunt numeroși, de la numărul de pacienți la presiunea societății, scrie ADEVARUL.

Cazul Ștefaniei Szabo, doctorița de 37 de ani de la Spitalul din Buzău, găsită moartă marți dimineață în camera de gardă, a readus în prim plan o problemă serioasă întâlnită în multe spitale din România, mai ales la secțiile foarte aglomerate, cu multe prezentări și intervenții medicale: suprasolicitarea personalului. La Unitățile de Primiri ale Urgențelor, în multe spitale, numărul pacienților este tot mai mare, iar cel al medicilor insuficient. La toate acestea, mărturisesc angajați din sistemul sanitar, se adaugă presiunea timpului, a aparținătorilor și a societății în general, care parcă ar vâna potențialele erori ale medicilor. În aceste condiții, adaugă medicii, oricând se poate întâmpla o tragedie, iar unul dintre angajați poate sucomba la locul de muncă pe fondul oboselii și al stresului.

„O medicină a dezastrului în care cererea depășeșete practica oferta”

Ramona Guraliuc este medic șef al Unității de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean „Mavromati” Botoșani, cea mai mare unitate sanitară cu paturi din Moldova. Ea spune că suprasolicitarea personalului este o realitate a sistemului sanitar românesc și poate oricând să aibă consecințe dramatice:

„Riscul suprasolicitării, după cum vedeți și dumneavoastră în mass-media, poate să fie o cauză a unui deces care survine spontan la un medic. Fără ca acesta să știe că are o patologie asociată, mai exact comorbidități. Și atunci oboseala, suprasolicitarea, stresul, tot ce înseamnă activitate medicală care depășește un nivel normal, ca să spun așa, și care depinde de la individ la individ, duce la tragedii subite”, precizează medicul Ramona Guraliuc.

Iar una dintre principalele cauze ale suprasolicitării este un raport disproporționat, mai ales la Urgențe, între numărul tot mai mare de pacienți și efectivul redus al personalului, în special medical.

„O să vorbesc prin prisma medicului care efectuează activitate în serviciul medical de urgență, care, din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai solicitate specializări care există acum în domeniul medical. Suprasolicitarea aceasta intervine și din cauza numărului mare de pacienți pe care îl examinăm în 24 de ore, mai mult decât se examina înainte. Și atunci ne confruntăm odată cu numărul mic de cadre medicale, cu numărul mare de pacienți care ne asaltează serviciul de urgență și  facem o medicină a dezastrului în care cererea depășește practic oferta. Sperăm ca lucrurile acestea să fie rezolvate încetul cu încetul și sperăm să nu ajungem să fim în colaps din punct de vedere al corpului medical”, adaugă medicul șef de la UPU „Mavromati”. Conform statisticilor, în spitalele din România, este un deficit crunt de medici. Mai precis, ar mai fi nevoie de încă 30.000 de medici și asistente pentru a se asigura optimul de funcționare. Cele mai afectate sunt spitalele din provincie, fiindcă majoriatea medicilor preferă centrele universitare.

Peste jumătate din cei 55.000 de medici care au drept de liberă practică lucrează în București și în alte cinci județe din țară cu spitale universitare. În restul unităților medicale este criză de radiologi, specialiști în terapie intensivă, Urgențe și alte domenii. În consecință, în spitalele cu personal medical redus și număr mare de pacienți, riscul suprasolicitării este uriaș. În județe cu multă populație rurală care trăiește în comune fără medic de familie sau unități sanitare aproapiate, precum Botoșani, cei mai mulți dintre săteni ajung direct la Urgențe, ducând la o avalanșă de prezentări. Șefa UPU de la Botoșani spune că numărul de pacienți va crește și mai mult după eliminarea statutului de coasigurat. Într-un județ cu numeroase probleme sociale precum Botoșaniul înseamnă mai mulți oameni veniți să se trateze pentru orice la Urgențe.

„Și numărul pacienților a crescut și cred că va crește fix din aceste motive care din punct de vedere legislativ au fost puse în practică. Adică coasigurații sau cei care nu au asigurări de sănătate nu pot beneficia de îngrijiri în faza prespitalicească în cabinetele individuale ale medicului de familie. Și atunci un număr care este scăzut de cadre medicale superioare și aici mă refer la medici, dar și la asistenți, pentru că odată cu creșterea numărului noi funcționăm ca un lanț al supraviețuirii, suntem verigi care construim un lanț. Și dacă una este suprasolicitată evident că va duce la o funcționare defectuoasă a acestui lanț”, spune Ramona Guraliuc.

„Să nu uităm că medicul este și el un om ca toți ceilalți”

Pe lângă factorul personal subdimensionat, medicii spun că un alt motiv al suprasolicitării este presiunea tot mai mare din ultimii ani asupra corpului sanitar din spitale. Este vorba, mai ales, despre aparținătorii pacieținilor. În unele cazuri, spun medicii, aceștia își doresc timpii nerealiști de intervenție raportați la problemele de sănătate constatate. Și asta în condițiile în care sunt destui oameni în stare gravă care necesită intervenție imediată. Nu în ultimul rând, personalul medical spune că există și o presiune mediatică, centrată pe potențialele greșeli ale asistenților sau medicilor.

„Totul trebuie să se întâmple într-un timp foarte scurt, apoi sunt amenințările, presiunea mediatică asupra corpului medical. Conduitele medicale care au fost din punctul de vedere al unora defectuoase au ajuns generalizate la întreg corpul medical. Și acestea duc la creșterea presiunii care apasă asupra medicului, a asistentului, a infirmierului, a omului care lucrează în spital și care, după cum constantați și dumneavoastră poate să se ajungă la un final nefericit. Să nu uităm un lucru, medicul este și el un om ca toți ceilalți, dar de la care câteodată așteptările sunt mai mult decât normale”, adaugă medicul botoșănean. Suprasolicitarea este o realitate a oamenilor care lucrează în secțiile de Urgență din toată lumea. De exemplu, Petri Aspegren, lector la Universitatea de Științe Aplicate Oulu din Finlanda și fost paramedic, spune că de multe ori consecințele suprasolicitării medicilor în condiții de stres și presiune mare pot duce la probleme de sănătate fizică și mentală, „multiple și complexe”.

„În îngrijirea de urgență, de exemplu, munca implică expunerea la moarte, suferință umană, violență și amenințarea cu violența, ceea ce este extrem de traumatizant, cu riscul ca aceasta să poată duce la tulburare de stres posttraumatic(…). Oamenii aflați în aceste situații simt adesea un sentiment de neputință și lipsă de speranță. Acestea sunt reacții normale, însă încercările de a le suprima și evita nu fac decât să înrăutățească lucrurile. Prin urmare, este important ca cei a căror muncă implică gestionarea unor situații dificile să aibă un spațiu sigur pentru a-și împărtăși experiențele și pentru a se exprima ca ființe umane”, precizează Petri Aspegren pentru Organizația Mondială a Sănătății.

Sursa: ADEVARUL