Connect with us

Cultura

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Anca Mizumschi și Matei Vișniec

Publicat

Publicitate

Pe data de 15 ianuarie 2022, la ora 18.00, în cadrul Zilelor Eminescu, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitați: Anca Mizumschi (SUA) și Matei Vișniec (Franța). Discuția va fi moderată de Lucia Țurcanu.

Evenimentul se va desfășura on-line și va putea fi urmărit pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/.

 

ANCA MIZUMSCHI (n. 24 noiembrie 1964, Constanța) este scriitoare de limba română, care trăiește în momentul de față în Phoenix, Arizona. S-a mutat în SUA în anul 2016. A debutat editorial în 1989, cu volumul de povestiri Departe de Hemingway. Au urmat volumele de poezie: Est (Viitorul Românesc, 1993), Opera Capitală (Albatros, 1995), Poze cu zimți (Brumar, 2008), Anca lui Noe(Humanitas, 2009), Versouri (Humanitas, 2010), În moalele cerului(Brumar, 2012), Țara mea suspendată (Herg Benet, 2018).

Textele Ancăi Mizumschi au intrat în trei antologii de autor – Carte de citire (Blumenthal, 2012), Madugrada (Vinea, 2013), Metropolitana (Epubli, 2018) –, precum și în alte câteva antologii: Strong. Romanian⁠-⁠Polish Anthology (Institutul Polonez, 1997), 27 RomanianPoets (Stockholm, 2011), Tranzbordare 13 (Casa de Editură Max Blecher, 2013), Cele mai frumoase poeme din 2012. Selecție de Claudiu Komartin și Radu Vancu (Tracus Arte, 2013), Acum suntem noi anticii. Antologia generatiei ’90 de Razvan Țupa și Adrian Ciubotaru (Cartier, 2020). Poemele sale au fost traduse în spaniolă, suedeză, germană, italiană, franceză, maghiară, cehă, albaneză și chineză. Este realizatoarea emisiunii „Rețete coolturale” la Arca TV (Association of the Romanian Communities Abroad), o platformă de comunicare TV a diasporei românești.

MATEI VIȘNIEC (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuţi, judeţul Suceava) este dramaturg, poet, prozator român care locuiește în prezent la Paris.A debutat în revista „Luceafărul” în 1972, iar primul volum de poezie, La noapte va ninge, l-a publicat în 1980 la Editura Albatros. A studiat filozofia la Bucureşti, fiind membru fondator al Cenaclului de luni.

Publicitate

În 1987, s-a stabilit în Franța, unde a solicitat azil politic după ce reprezentarea scenică a piesei sale Caii la fereastră, la Teatrul Nottara din București, a fost interzisă cu numai o zi înainte de premieră. De atunci, numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990, lucrează ca jurnalist la Paris, la Radio France Internationale.

Matei Vișniec este autorul volumelor de poezie: Orașul cu un singur locuitor (Albatros, 1982), Înțeleptul la ora de ceai (Cartea Românească, 1984), Poeme ulterioare (1987-1999) (Cartea Românească, 2000), La masă cu Marx (Cartea Românească, 2011), Securi decapitate (cu gravuri originale realizate de Matei Vișniec, Andra Bădulescu, Joèla Vișniec, Iuri Isar, May Oana Isar și Smaranda Isar; Tracus Arte, 2012), Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră? (Tracus Arte, 2019). I-au apărut mai multe antologii de autor, între care: Orașul cu un singur locuitor (Paralela 45, 2005), Opera poetică (2 volume; Cartier, 2011), Opera poetica (Cartea Românească, 2017) ș.a.

În România, a mai publicat: romane (Cafeneaua Pas-Parol, Editura Fundației Culturale Române, 1992; Sindromul de panică în Orașul Luminilor, Cartea Românească, 2009; Domnul K.eliberat, Cartea Românească, 2010; Dezordinea preventivă, Cartea Românească, 2011; Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop, Polirom, 2014; Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă…, Polirom, 2016; Un secol de ceață, Polirom, 2021); piese de teatru (Țara lui Gufy, Ion Creangă, 1992; Angajare de clown, Unitext, 1993; Văzătorule, nu fi un melc, Expansion-Armonia, 1996; Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, Eminescu, 1998; Teatru descompus. Despre sexul femeii-câmp de luptă în războiul din Bosnia, Cartea Românească, 1998; Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Aula, 2001; Caii la fereastră, Aula, 2001; Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, Paralela 45, 2005; Omul cu o singură aripă, Paralela 45, 2006; Păianjenul în rană, Cartea Românească, 2007; Groapa din tavan, Cartea Românească, 2007; Omul pubelă & Femeia ca un câmp de luptă, Cartea Românească, 2007; Imaginează-ți că ești Dumnezeu, Paralela 45, 2008; Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați, Humanitas, 2008; Femeia-țintă și cei zece amanți, Paralela 45, 2009; Occident Express. Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre, Paralela 45, 2009; Scrisori de dragoste către o prințesă chineză, Humanitas, 2011; Cabaretul cuvintelor: exerciții de muzicalitate pură pentru actorii debutanți, Cartea Românească, 2012; Omul din care a fost extras răul, Cartea Românească, 2014; Trilogia balcanică. Migraaaanți sau Prea suntem mulți în aceeași barcă, Humanitas, 2016; Ioana și focul. Șobolanul rege. Reverii pe eșafod. Cuvintele lui Iov, Tracus Arte, 2017; Caragiale e de vina. Despre tandrețe. Teatru vag, Humanitas, 2019 ș.a.); proză scurtă (Ultimele zile ale Occidentului, Polirom, 2018); eseu (Cronica ideilor tulburătoare sau despre lumea contemporană ca enigmă și amărăciune, Polirom, 2010; Cronica realităților tulburătoare sau despre lumea contemporană în fața marilor decizii, Polirom, 2019) ș.a.În Franța, i-au apărut peste treizeci de volume.

 

În perioada 2019-2021, la întâlnirile Poeți în dialog de la Memorialul Ipotești au participat: Cosmin Perța  și Ioan Es. Pop; Liviu Antonesei și Radu Andriescu; Nicolae Sava și Radu Florescu; Nicolae Panaite; Magda Cârneci și Simona Popescu; Ioan Radu Văcărescu și Rita Chirian; Mina Decu și Florin Partene; Gellu Dorian și Grigore Chiper; Svetlana Cârstean și Andrei Gamarț; Doina Ioanid și Șerban Axinte; Nichita Danilov și Emilian Galaicu-Păun; Andrei Doboș; Andra Rotaru și Cătălina Matei; Teodor Dună și Dan Coman; Stelorian Moroșanu și Dan Sociu; Luminița Amarie și Manon Pițu; Răzvan Țupa și Paul Vinicius; Lucian Vasiliu și Robert Șerban; Aurel Pantea și Ioan Moldovan; Liviu Ioan Stoiciu și Adrian Alui Gheorghe; Ioan Pintea și Paul Aretzu; Diana Geacăr și Oana Cătălina Ninu; Daniel Corbu și Ion Munteanu; Claudiu Komartin; Andrei Dósa și Alexandru Vakulovski; Ion Pop și Adrian Popescu; Doru Mareș și Crista Bilciu; Livia Roșca și Iulian Tănase; Romulus Bucur și Alexandru Cosmescu. Cu ocazia acestor sau altor activități, la lecturi și discuții au mai participat: Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureșan și poeții botoșăneni: Dumitru Necșanu, Cristina Șoptelea, Nicolae Corlat, George Luca, Gabriel Alexe, Vasile Iftime, Petruț Pârvescu, Florentina Toniță, Nina Viciriuc, Lucia Olaru Nenati, Vlăduț Scutelnicu.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Aeroportul Suceava a atins 769.608 pasageri în 2025 și se pregătește al treilea terminal de 11.000 mp

Publicat

Publicitate

Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava a încheiat anul 2025 cu un trafic total de 769.608 pasageri, în creștere cu 3,06% față de anul precedent, și cu 7.070 de mișcări de aeronave (+2,37% față de 2024), anunță Consiliul Județean Suceava.

Din totalul pasagerilor, Wizz Air a transportat 646.018 persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 84% din traficul întregului aeroport. Gradul mediu de ocupare al aeronavelor a fost de circa 90%, un indicator clar că rutele operate de pe Suceava rămân extrem de solicitate de călători.

Anul 2025 a adus și o decizie importantă din partea Wizz Air: redeschiderea bazei operaționale de la Suceava (închisă în 2023), decizie luată în luna decembrie 2025, imediat după instalarea noului sistem de aterizare instrumental (ILS), care va deveni operațional în următoarele săptămâni, după publicarea datelor în AIP.

Tot în decembrie au fost introduse noi rute către Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie și Cipru, multe dintre acestea înregistrând, chiar din prima lună, grade de încărcare între 70% și peste 90%.

„Aceste cifre demonstrează că există o cerere reală și consistentă pentru zboruri noi de pe Aeroportul Suceava”, subliniază reprezentanții Consiliului Județean.

Cel mai mare terminal din istoria aeroportului – licitație lansată în ianuarie 2026

Publicitate

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat că în luna ianuarie 2026 va fi lansată licitația pentru proiectarea și execuția celui de-al treilea terminal al aeroportului, cu o suprafață de aproximativ 11.000 de metri pătrați – de trei ori mai mare decât terminalele existente în prezent.

„Astăzi avem un aeroport aglomerat și limitat ca spațiu, dar important este că am început, încă din primul an de mandat, cea mai mare modernizare din istoria aeroportului nostru. Odată cu investițiile demarate, sperăm să convingem companiile aeriene să deschidă noi zboruri de la Suceava către destinații europene dorite de suceveni”, a declarat Gheorghe Șoldan.

Reamintim că proiectele majore aflate în derulare la Aeroportul Suceava vizează construirea noului terminal de 11.000 mp, extinderea parcării, modernizarea platformei de îmbarcare/debarcare, instalarea și operaționalizarea sistemului ILS, dar și un nou drum județean care să facă legătura între municipiul Suceava și aeroport.

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhia română ia atitudine: „Legalizarea prostituției – o inițiativă incompatibilă cu învățătura de credință ortodoxă”

Publicat

Publicitate

Patriarhia Română își exprimă îngrijorarea profundă și dezaprobarea față de inițiativa care vizează legalizarea prostituției, considerând că un asemenea demers este incompatibil cu învățătura de credință ortodoxă și cu respectarea demnității persoanei umane.

Prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, având consecințe negative profunde asupra persoanei și asupra societății în ansamblu. Legalizarea acestei practici nu conduce la vindecarea realităților sociale dureroase asociate prostituției, ci, dimpotrivă, favorizează proliferarea lor, contribuind la desconsiderarea demnității umane și la degradarea morală a societății.

Reiterăm și faptul că România este semnatară a Convenției ONU pentru suprimarea traficului de persoane și exploatării prostituției semenilor care afirmă că prostituția este „incompatibilă cu demnitatea și valoarea ființei umane și pune în pericol bunăstarea individului, a familiei și a comunității”, convenție care obligă statele semnatare să interzică prostituția organizată.

Învățătura Sfintei Scripturi și a Bisericii Ortodoxe afirmă în mod constant incompatibilitatea prostituției cu viața spirituală (cf. Deuteronomul 23, 17; 1 Tesaloniceni 4, 3). Din perspectivă creștină, trupul omenesc este „templu al Duhului Sfânt” (1 Corinteni 6, 19), iar orice formă de exploatare sexuală sau de folosire degradantă a acestuia constituie o încălcare gravă a demnității personale și afectează pe termen lung sănătatea fizică, psihică și sufletească a persoanei.

Legiferarea prostituției nu va conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale și nici la dispariția prostituției ilegale. Dimpotrivă, există riscul real ca aceasta să ofere un cadru legal favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea persoanei umane.

În acest context, Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme, în conformitate cu învățătura Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, ori de câte ori inițiativele legislative contravin, în mod evident, valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române.

Publicitate

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Citeste mai mult

Eveniment

Orașele Săveni, Ștefănești și mai multe comune din zonă au rămas fără apă pentru două zile

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează utilizatorii că, începând de astăzi, 13 ianuarie 2026, pentru o perioadă de 48 de ore, furnizarea apei potabile va fi sistată ca urmare a lucrărilor de reabilitare desfășurate la Barajul Stânca-Costești de către Administrația Națională Apele Române-Exploatarea Complexă Stânca Costești, obiectiv din care se realizează captarea și transportul apei brute către Stația de pompare.

Pe durata desfășurării acestor lucrări, furnizarea apei potabile va fi sistată către utilizatorii din orașul Ștefănești, orașul Săveni, precum și din comunele: Adășeni, Albești, Avrămeni, Călărași, Coțușca, Dângeni, Dobârceni, Durnești, Drăgușeni, Hănești, Hlipiceni, Manoleasa, Mihălășeni, Românești, Răuseni, Santa Mare, Știubeni, Todireni, Trușești, Ungureni și Vlăsinești.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Gerul putea fi fatal: O femeie fără adăpost, salvată de jandarmii botoșăneni

Publicat

Publicitate

În ziua de luni, 12 ianuarie, în jurul orei 23.30, un echipaj de jandarmerie a observat, pe Bulevardul George Enescu din municipiul Botoșani, o femeie întinsă pe trotuar.

Jandarmii au solicitat sprijinul unei ambulanțe pentru acordarea de îngrijiri medicale, având în vedere și temperatura scăzută, care creștea riscul instalării în scurt timp a hipotermiei.

Femeia, cunoscută ca persoană fără adăpost, a fost preluată de ambulanță și transportată la Unitatea de Primire a Urgențelor din cadrul Spitalului Mavromati, iar ulterior a fost internată la Secția de Psihiatrie pentru îngrijirile de specialitate.
Jandarmii botoșăneni vor acorda în continuare atenție persoanelor vulnerabile, în contextul temperaturilor scăzute prognozate în această perioadă, în vederea prevenirii unor posibile cazuri medicale grave, care le-ar putea pune în pericol viața.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending