Connect with us

Cultura

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Anca Mizumschi și Matei Vișniec

Publicat

Publicitate

Pe data de 15 ianuarie 2022, la ora 18.00, în cadrul Zilelor Eminescu, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitați: Anca Mizumschi (SUA) și Matei Vișniec (Franța). Discuția va fi moderată de Lucia Țurcanu.

Evenimentul se va desfășura on-line și va putea fi urmărit pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/.

 

ANCA MIZUMSCHI (n. 24 noiembrie 1964, Constanța) este scriitoare de limba română, care trăiește în momentul de față în Phoenix, Arizona. S-a mutat în SUA în anul 2016. A debutat editorial în 1989, cu volumul de povestiri Departe de Hemingway. Au urmat volumele de poezie: Est (Viitorul Românesc, 1993), Opera Capitală (Albatros, 1995), Poze cu zimți (Brumar, 2008), Anca lui Noe(Humanitas, 2009), Versouri (Humanitas, 2010), În moalele cerului(Brumar, 2012), Țara mea suspendată (Herg Benet, 2018).

Textele Ancăi Mizumschi au intrat în trei antologii de autor – Carte de citire (Blumenthal, 2012), Madugrada (Vinea, 2013), Metropolitana (Epubli, 2018) –, precum și în alte câteva antologii: Strong. Romanian⁠-⁠Polish Anthology (Institutul Polonez, 1997), 27 RomanianPoets (Stockholm, 2011), Tranzbordare 13 (Casa de Editură Max Blecher, 2013), Cele mai frumoase poeme din 2012. Selecție de Claudiu Komartin și Radu Vancu (Tracus Arte, 2013), Acum suntem noi anticii. Antologia generatiei ’90 de Razvan Țupa și Adrian Ciubotaru (Cartier, 2020). Poemele sale au fost traduse în spaniolă, suedeză, germană, italiană, franceză, maghiară, cehă, albaneză și chineză. Este realizatoarea emisiunii „Rețete coolturale” la Arca TV (Association of the Romanian Communities Abroad), o platformă de comunicare TV a diasporei românești.

MATEI VIȘNIEC (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuţi, judeţul Suceava) este dramaturg, poet, prozator român care locuiește în prezent la Paris.A debutat în revista „Luceafărul” în 1972, iar primul volum de poezie, La noapte va ninge, l-a publicat în 1980 la Editura Albatros. A studiat filozofia la Bucureşti, fiind membru fondator al Cenaclului de luni.

Publicitate

În 1987, s-a stabilit în Franța, unde a solicitat azil politic după ce reprezentarea scenică a piesei sale Caii la fereastră, la Teatrul Nottara din București, a fost interzisă cu numai o zi înainte de premieră. De atunci, numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990, lucrează ca jurnalist la Paris, la Radio France Internationale.

Matei Vișniec este autorul volumelor de poezie: Orașul cu un singur locuitor (Albatros, 1982), Înțeleptul la ora de ceai (Cartea Românească, 1984), Poeme ulterioare (1987-1999) (Cartea Românească, 2000), La masă cu Marx (Cartea Românească, 2011), Securi decapitate (cu gravuri originale realizate de Matei Vișniec, Andra Bădulescu, Joèla Vișniec, Iuri Isar, May Oana Isar și Smaranda Isar; Tracus Arte, 2012), Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră? (Tracus Arte, 2019). I-au apărut mai multe antologii de autor, între care: Orașul cu un singur locuitor (Paralela 45, 2005), Opera poetică (2 volume; Cartier, 2011), Opera poetica (Cartea Românească, 2017) ș.a.

În România, a mai publicat: romane (Cafeneaua Pas-Parol, Editura Fundației Culturale Române, 1992; Sindromul de panică în Orașul Luminilor, Cartea Românească, 2009; Domnul K.eliberat, Cartea Românească, 2010; Dezordinea preventivă, Cartea Românească, 2011; Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop, Polirom, 2014; Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă…, Polirom, 2016; Un secol de ceață, Polirom, 2021); piese de teatru (Țara lui Gufy, Ion Creangă, 1992; Angajare de clown, Unitext, 1993; Văzătorule, nu fi un melc, Expansion-Armonia, 1996; Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, Eminescu, 1998; Teatru descompus. Despre sexul femeii-câmp de luptă în războiul din Bosnia, Cartea Românească, 1998; Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Aula, 2001; Caii la fereastră, Aula, 2001; Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, Paralela 45, 2005; Omul cu o singură aripă, Paralela 45, 2006; Păianjenul în rană, Cartea Românească, 2007; Groapa din tavan, Cartea Românească, 2007; Omul pubelă & Femeia ca un câmp de luptă, Cartea Românească, 2007; Imaginează-ți că ești Dumnezeu, Paralela 45, 2008; Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați, Humanitas, 2008; Femeia-țintă și cei zece amanți, Paralela 45, 2009; Occident Express. Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre, Paralela 45, 2009; Scrisori de dragoste către o prințesă chineză, Humanitas, 2011; Cabaretul cuvintelor: exerciții de muzicalitate pură pentru actorii debutanți, Cartea Românească, 2012; Omul din care a fost extras răul, Cartea Românească, 2014; Trilogia balcanică. Migraaaanți sau Prea suntem mulți în aceeași barcă, Humanitas, 2016; Ioana și focul. Șobolanul rege. Reverii pe eșafod. Cuvintele lui Iov, Tracus Arte, 2017; Caragiale e de vina. Despre tandrețe. Teatru vag, Humanitas, 2019 ș.a.); proză scurtă (Ultimele zile ale Occidentului, Polirom, 2018); eseu (Cronica ideilor tulburătoare sau despre lumea contemporană ca enigmă și amărăciune, Polirom, 2010; Cronica realităților tulburătoare sau despre lumea contemporană în fața marilor decizii, Polirom, 2019) ș.a.În Franța, i-au apărut peste treizeci de volume.

 

În perioada 2019-2021, la întâlnirile Poeți în dialog de la Memorialul Ipotești au participat: Cosmin Perța  și Ioan Es. Pop; Liviu Antonesei și Radu Andriescu; Nicolae Sava și Radu Florescu; Nicolae Panaite; Magda Cârneci și Simona Popescu; Ioan Radu Văcărescu și Rita Chirian; Mina Decu și Florin Partene; Gellu Dorian și Grigore Chiper; Svetlana Cârstean și Andrei Gamarț; Doina Ioanid și Șerban Axinte; Nichita Danilov și Emilian Galaicu-Păun; Andrei Doboș; Andra Rotaru și Cătălina Matei; Teodor Dună și Dan Coman; Stelorian Moroșanu și Dan Sociu; Luminița Amarie și Manon Pițu; Răzvan Țupa și Paul Vinicius; Lucian Vasiliu și Robert Șerban; Aurel Pantea și Ioan Moldovan; Liviu Ioan Stoiciu și Adrian Alui Gheorghe; Ioan Pintea și Paul Aretzu; Diana Geacăr și Oana Cătălina Ninu; Daniel Corbu și Ion Munteanu; Claudiu Komartin; Andrei Dósa și Alexandru Vakulovski; Ion Pop și Adrian Popescu; Doru Mareș și Crista Bilciu; Livia Roșca și Iulian Tănase; Romulus Bucur și Alexandru Cosmescu. Cu ocazia acestor sau altor activități, la lecturi și discuții au mai participat: Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureșan și poeții botoșăneni: Dumitru Necșanu, Cristina Șoptelea, Nicolae Corlat, George Luca, Gabriel Alexe, Vasile Iftime, Petruț Pârvescu, Florentina Toniță, Nina Viciriuc, Lucia Olaru Nenati, Vlăduț Scutelnicu.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Dacă plecați la drum: Transport agabaritic de 788 de tone pe șoselele din România. Este cel mai mare care a traversat țara

Publicat

Publicitate

Transport agabaritic RECORD pentru centrala de la Mintia, adus duminică pe șoselele din România. Ministrul Energiei a declarat că la Mintia prinde contur cea mai mare centrală pe gaz din UE, relatează alba24.ro.

În aceste zile, la Mintia este adusă o turbină de mari dimensiuni, cu un convoi agabaritic record pentru România.

Centrala ar urma să fie pusă în funcţiune în totalitate în anul 2026.

Imagini cu transportul turbinei de mari dimensiuni, au fost postate duminică de DRPD Timișoara.

Potrivit reprezentanților DRDP Timișoara, duminică dimineață, la ora 9, de la Nădlac DN 7, a pornit cel mai mare transport agabaritic care parcurge vestul țării, un transport lung cât un teren de fotbal.

Publicitate

Utilajul are o greutate de 788 de tone și convoiul care îl transportă are o lungime de 120 de metri.

Destinația finală a acestuia este Termocentrala Mintia.

Citeste mai mult

Eveniment

Liga Profesionistă de Fotbal a modificat ora la care se joacă sâmbătă Universitatea Cluj – FC Botoşani în etapa a 29-a

Publicat

Publicitate

Liga Profesionistă de Fotbal a anunțat astăzi că vor avea loc trei modificări în programul etapei a 29-a din Superliga, respectiv la orele de disputare ale meciurile de sâmbătă şi a primului programat duminică, relatează mediafax.ro.

Potrivit sursei citate, programul modificat este următorul:

Vineri, 28 februarie

Ora 17.00 Unirea Slobozia – Oţelul Galaţi

Ora 20.00 Sepsi OSK Sf. Gheorghe – CFR 1907 Cluj

Sâmbătă, 1 martie

Publicitate

Ora 16.00 Universitatea Cluj – FC Botoşani

Ora 19.00 Universitatea Craiova – Farul Constanţa

Duminică, 2 martie

Ora 15.00 Politehnica Iaşi – Petrolul Ploieşti

Ora 20.00 FC Rapid 1923 – FCSB

Luni, 3 martie

Ora 17.00 Gloria Buzău – UTA Arad

Ora 20.00 Dinamo Bucureşti – FC Hermannstadt

 

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (328)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

AM  CITIT,  AM  REȚINUT

Louis Cros: „Aportul la cultura generală a fiecărei discipline şcolare se exprimă nu prin ceea ce este specific, ci prin ceea ce are comun, generalizabil, transferabil”; R. Dottrens: „A-ţi cunoaşte limba înseamnă a fi capabil să exprimi corect şi precis tot ceea ce gândeşti, simţi, ori ştii, folosind cuvintele din care se compune vocabularul tău”; Vasilica Dopcea: „Nici un copil nu este o insulă”; Francis Bacon: „Cunoaşterea este prin ea însăţi putere”; Pitagora: „Prietenul care ne ascunde defectele ne slujeşte mai rău decât duşmanul care ni le reproşează”; Theodore Roosevelt: „A educa o persoană în minte, dar nu şi în morală, înseamnă să educi un pericol pentru societate”; Voltaire: „Nu poţi dori ceea ce nu cunoşti”; La Rochefoucauld: „Ipocrizia este reverenţa pe care viciul o face virtuţii”; Elena Văcărescu: „Iar dacă cineva mă întreabă de ce-mi iubesc ţara, îi răspund:  îmi iubesc ţara pentru toată originalitatea ei autentică, din care s-a plămădit propria-mi originalitate. Şi să nu se creadă că mă complac în contemplarea unei imagini făurite de mine în culori de legendă şi de vis. Nu eu am făurit aceste mari linii ale sufletului şi firii româneşti, ci ele m-au făurit pe mine”; Mihail Gălăţanu: „Geniul nu este răzvrătire împotriva lui Dumnezeu. / Cum vor unii să spună. / El este cu Dumnezeu. / Lucrează împreună”; Sorin Lavric: „Biologia nu rabdă cizelări livreşti în numele unor exigenţe docte”; Eugen Negrici: „Ca un text să fie valoros nu trebuie neapărat să fie estetic, ci e îndeajuns să fie expresiv”; Nicolae Manolescu: „Ideea mea este că tot ce putem constata noi înşine despre noi înşine este caracterul mai mult sau mai puţin aleatoriu al evenimentelor din care ni se compune viaţa”; Mihai Eminescu: „Ah, să murim, nu plânge, nu te teme / Că undeva s-află al nostru nume!”; Alex Ştefănescu: „ Dragostea seamănă destul de mult cu moartea pentru că presupune o renunţare la individualitate şi o contopire a celor doi (pentru recompunerea androginului în plan metafizic sau pentru zămislirea unui copil în plan fizic)”; Daniel Corbu: „M-am născut târziu într-o Europă bătrână şi tristă”; Daniel Corbu: „O, Feodor Dostoievski, în paginile tale apune luna şi răsare Moartea!”; Daniel Corbu: „…în feericul sat planetar pe lângă mine defilează atâta stress şi atâta disperare la liber”; Shakespeare: „Lumina de la fiecare ieri / Primit-au unii ca să poată merge / Pe drumul plin de pulbere al  morţii”; Mihai Şora: „Partea optimistă din mine nu vrea – şi nu poate – să renunţe la încrederea în viitor”; Marina Constantinescu: „Puterea de dincolo de nori coboară în tot corpul, până pe pământ”; Radu Niculescu: „Pintea, erou de epos al părţilor de miazănoapte – un Achile pur, grav, naiv, dar inflexibil al conştiinţei populare româneşti”; Gheorghe Grigurcu: „Un poet nu trebuie să fie prea „cuminte”, prea obedient nici măcar faţă de sine însuşi”; Richard Feynman: „Ştiinţa este ceea ce am învăţat despre cum să ne protejăm de a ne păcăli pe noi înşine”; Mihai Eminescu: „Urând esenţa vieţii, iubesc ale ei forme”; Jules Renard: „Faptul că adevărul scandalizează este fără îndoială unul din farmecele sale”; Ion Raţiu: „E acelaşi blestem al românilor. Nu ştim să lucrăm într-o echipă”; Paul Valery: „Un poet nu are ca funcţie să resimtă starea poetică: aceasta e o problemă particulară”; Cristian George Brebenel: „E atât de regală sinea omului că iarba Edenului se pleacă la trecerea tălpilor peste firele ei”; Cristian George Brebenel: „Poeţii au pierdut scuturile”; Cristian George Brebenel: „Lumea sfâşiată arată ca o gaură fără margini, o scorbură jalnică în pomul vieţii”; Leo Butnaru: „Nu vi se pare că noţiunea „amin” e compusă, totuşi, din prea puţine litere?”; Leo Butnaru: „Una e ca roza să aibă spini şi alta e ca roza să crească printre spini”; Anna Ahmatova: „De-ai şti din ce gunoaie se naşte poezia…”; Ştefan Mitroi: „Singura lume ce-l poate interesa pe om e acolo unde îi sunt amintirile şi mormintele”; Nichita Stănescu: „Neîntrebat, de-odată m-am născut, / Neîntrebat, de-odată voi muri. / Eu sunt ce ţin minte despre mine să sunt. / Tot neîntrebat la început. / Tot neîntrebat la sfârşit”; Cristina Manole: „Scrisul, după părerea mea, fixează mai bine ideile, chiar dacă se spune că orice imagine impune mai abitir decât o mie de cuvinte. Rămân la opţiunea mea. Scrisul sau cititul sunt mai limpezi decât vorbitul”; Immanuel Kant: „Un popor fără cultură este un popor uşor de manipulat”; Albert Einstein: „Îmi e teamă de ziua în care tehnologia o să fie mai importantă decât interacţiunea umană. Lumea o să aibă o generaţie de idioţi”; Carl Jung: „Să gândeşti este dificil. De aceea majoritatea oamenilor judecă”; Mihai Eminescu: „Sunt împătimit de mândria cruntă de-a spune adevărul”; Mihai Eminescu: „Vede`n capăt începutul / Cine ştie să le`nveţe”; Heidegger: „Fiecare mare poet face poezie dintr-un singur poem”; I. L. Caragiale: „ Dacă Domnul Christos, iar uitând neplăcuta-i aventură de odinioară, ar mai face imprudenţa să revie pe pământ, ar plăti şi mai scump astăzi dragostea-i pentru omenire”;   M. Călinescu: “Putem priv kitsch-ul drept o ipostază  banalizată a romantismului”; Hegel: “Filosofia este duminica vieţii omului”; Hamlet către Horaţiu: “Mişei de tot ne face gândul”; Alina Rotaru: “Se vorbeşte des despre obezitatea fizică, dar obezitatea informaţională e cel puţin la fel de întâlnită”; Alina Rotaru: “Suntem o colecţie de rutine, acest fapt economisind din energia creierului”; Nicolae C. Paulescu: Legea generală care guvernează omenirea este legea iubirii”;  Ion Creangă: “Fie-vă dragi copiii, apropiaţi-vă de ei şi veţi vedea că nu sunt sălbatici. Între copii trebuie să fii şi tu copil”; constatare a psihologilor: “În familie şi pe genunchii mamei se formează ceea ce este mai valoros pe lume – omul de character”; Bartolomeu Anania: “Noi credem în minuni, dar aşa cum credem în ungerea cu untdelemn sfinţit, credem şi în medicamente”; Sever Voinescu: “Postmodernitatea nu mai recunoaşte maeştrii, fiecare e pe cont propriu şi agenda fiecăruia este aceea de a nu semăna cu nimeni”; Sever Voinescu: “Când toată lumea vorbeşte, tot mai puţini ascultă; când toată lumea scrie, tot mai puţini citesc”.

Citeste mai mult

Eveniment

Biserica Ortodoxă este din nou în doliu. Preotul Tiberiu Mihăiță Mechno, paroh la o biserică din Suceava, a murit la 42 de ani

Publicat

Publicitate

Preot decedat pe loc. Dascălul a scăpat cu viață ca prin minune. Autoturismul de teren în care se afla fața bisericească  din Izvoarele Suceavei s-a răsturnat în albia râului. Comunitatea de credincioși este în doliu. Preotul Mechno Tiberiu Mihăiță de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” – Bobeica a murit la locul accidentului. Echipajul SMURD a incercat resuscitarea potrivit protocolului însă fără vreun rezultat, scrie stiridinbucovina.ro.

Sâmbăta neagră pentru IZvoarele Sucevei

 Sambata , la  ora 16.00, pe DJ 175, în com. Izvoarele Sucevei, a avut loc un eveniment rutier în urma căruia un autoturism de teren a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat în albia unui râu.

Din verificări, s-a stabilit că la data de 22.02.2025, ora 15.58, un bărbat de 41 de ani, preot  din com./sat Izvoarele Sucevei, în timp ce conducea autoturismul pe DJ 175, având direcția de deplasare spre com. Izvoarele Sucevei, într-o curbă la stânga, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, intrând pe spațiul verde din partea dreaptă, iar mai apoi în parapetul metalic. În urma impactului autoturismul a fost proiectat și s-a răsturnat în albia râului Suceava.

În urma evenimentului rutier, conducătorul auto de 41 de ani a suferit grave leziuni grave în urma căroara a survenit decesul acestuia.

De asemenea, în autoturism  se mai afla și un pasager din com/sat Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, care a suferit leziuni ușoare.

Publicitate

A fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „ucidere din culpă” prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul Penal și ”vătămare corporală din culpă„ prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din Codul Penal.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending