Connect with us

Cultura

Poeți în dialog la Memorialul Ipotești: Anca Mizumschi și Matei Vișniec

Publicat

Publicitate

Pe data de 15 ianuarie 2022, la ora 18.00, în cadrul Zilelor Eminescu, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitați: Anca Mizumschi (SUA) și Matei Vișniec (Franța). Discuția va fi moderată de Lucia Țurcanu.

Evenimentul se va desfășura on-line și va putea fi urmărit pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești: https://www.facebook.com/Memorialul-Ipotesti-Centrul-National-de-Studii-Mihai-Eminescu-432404520184709/.

 

ANCA MIZUMSCHI (n. 24 noiembrie 1964, Constanța) este scriitoare de limba română, care trăiește în momentul de față în Phoenix, Arizona. S-a mutat în SUA în anul 2016. A debutat editorial în 1989, cu volumul de povestiri Departe de Hemingway. Au urmat volumele de poezie: Est (Viitorul Românesc, 1993), Opera Capitală (Albatros, 1995), Poze cu zimți (Brumar, 2008), Anca lui Noe(Humanitas, 2009), Versouri (Humanitas, 2010), În moalele cerului(Brumar, 2012), Țara mea suspendată (Herg Benet, 2018).

Textele Ancăi Mizumschi au intrat în trei antologii de autor – Carte de citire (Blumenthal, 2012), Madugrada (Vinea, 2013), Metropolitana (Epubli, 2018) –, precum și în alte câteva antologii: Strong. Romanian⁠-⁠Polish Anthology (Institutul Polonez, 1997), 27 RomanianPoets (Stockholm, 2011), Tranzbordare 13 (Casa de Editură Max Blecher, 2013), Cele mai frumoase poeme din 2012. Selecție de Claudiu Komartin și Radu Vancu (Tracus Arte, 2013), Acum suntem noi anticii. Antologia generatiei ’90 de Razvan Țupa și Adrian Ciubotaru (Cartier, 2020). Poemele sale au fost traduse în spaniolă, suedeză, germană, italiană, franceză, maghiară, cehă, albaneză și chineză. Este realizatoarea emisiunii „Rețete coolturale” la Arca TV (Association of the Romanian Communities Abroad), o platformă de comunicare TV a diasporei românești.

MATEI VIȘNIEC (n. 29 ianuarie 1956, Rădăuţi, judeţul Suceava) este dramaturg, poet, prozator român care locuiește în prezent la Paris.A debutat în revista „Luceafărul” în 1972, iar primul volum de poezie, La noapte va ninge, l-a publicat în 1980 la Editura Albatros. A studiat filozofia la Bucureşti, fiind membru fondator al Cenaclului de luni.

Publicitate

În 1987, s-a stabilit în Franța, unde a solicitat azil politic după ce reprezentarea scenică a piesei sale Caii la fereastră, la Teatrul Nottara din București, a fost interzisă cu numai o zi înainte de premieră. De atunci, numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Din 1990, lucrează ca jurnalist la Paris, la Radio France Internationale.

Matei Vișniec este autorul volumelor de poezie: Orașul cu un singur locuitor (Albatros, 1982), Înțeleptul la ora de ceai (Cartea Românească, 1984), Poeme ulterioare (1987-1999) (Cartea Românească, 2000), La masă cu Marx (Cartea Românească, 2011), Securi decapitate (cu gravuri originale realizate de Matei Vișniec, Andra Bădulescu, Joèla Vișniec, Iuri Isar, May Oana Isar și Smaranda Isar; Tracus Arte, 2012), Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră? (Tracus Arte, 2019). I-au apărut mai multe antologii de autor, între care: Orașul cu un singur locuitor (Paralela 45, 2005), Opera poetică (2 volume; Cartier, 2011), Opera poetica (Cartea Românească, 2017) ș.a.

În România, a mai publicat: romane (Cafeneaua Pas-Parol, Editura Fundației Culturale Române, 1992; Sindromul de panică în Orașul Luminilor, Cartea Românească, 2009; Domnul K.eliberat, Cartea Românească, 2010; Dezordinea preventivă, Cartea Românească, 2011; Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop, Polirom, 2014; Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă…, Polirom, 2016; Un secol de ceață, Polirom, 2021); piese de teatru (Țara lui Gufy, Ion Creangă, 1992; Angajare de clown, Unitext, 1993; Văzătorule, nu fi un melc, Expansion-Armonia, 1996; Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, Eminescu, 1998; Teatru descompus. Despre sexul femeii-câmp de luptă în războiul din Bosnia, Cartea Românească, 1998; Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Aula, 2001; Caii la fereastră, Aula, 2001; Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, Paralela 45, 2005; Omul cu o singură aripă, Paralela 45, 2006; Păianjenul în rană, Cartea Românească, 2007; Groapa din tavan, Cartea Românească, 2007; Omul pubelă & Femeia ca un câmp de luptă, Cartea Românească, 2007; Imaginează-ți că ești Dumnezeu, Paralela 45, 2008; Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați, Humanitas, 2008; Femeia-țintă și cei zece amanți, Paralela 45, 2009; Occident Express. Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre, Paralela 45, 2009; Scrisori de dragoste către o prințesă chineză, Humanitas, 2011; Cabaretul cuvintelor: exerciții de muzicalitate pură pentru actorii debutanți, Cartea Românească, 2012; Omul din care a fost extras răul, Cartea Românească, 2014; Trilogia balcanică. Migraaaanți sau Prea suntem mulți în aceeași barcă, Humanitas, 2016; Ioana și focul. Șobolanul rege. Reverii pe eșafod. Cuvintele lui Iov, Tracus Arte, 2017; Caragiale e de vina. Despre tandrețe. Teatru vag, Humanitas, 2019 ș.a.); proză scurtă (Ultimele zile ale Occidentului, Polirom, 2018); eseu (Cronica ideilor tulburătoare sau despre lumea contemporană ca enigmă și amărăciune, Polirom, 2010; Cronica realităților tulburătoare sau despre lumea contemporană în fața marilor decizii, Polirom, 2019) ș.a.În Franța, i-au apărut peste treizeci de volume.

 

În perioada 2019-2021, la întâlnirile Poeți în dialog de la Memorialul Ipotești au participat: Cosmin Perța  și Ioan Es. Pop; Liviu Antonesei și Radu Andriescu; Nicolae Sava și Radu Florescu; Nicolae Panaite; Magda Cârneci și Simona Popescu; Ioan Radu Văcărescu și Rita Chirian; Mina Decu și Florin Partene; Gellu Dorian și Grigore Chiper; Svetlana Cârstean și Andrei Gamarț; Doina Ioanid și Șerban Axinte; Nichita Danilov și Emilian Galaicu-Păun; Andrei Doboș; Andra Rotaru și Cătălina Matei; Teodor Dună și Dan Coman; Stelorian Moroșanu și Dan Sociu; Luminița Amarie și Manon Pițu; Răzvan Țupa și Paul Vinicius; Lucian Vasiliu și Robert Șerban; Aurel Pantea și Ioan Moldovan; Liviu Ioan Stoiciu și Adrian Alui Gheorghe; Ioan Pintea și Paul Aretzu; Diana Geacăr și Oana Cătălina Ninu; Daniel Corbu și Ion Munteanu; Claudiu Komartin; Andrei Dósa și Alexandru Vakulovski; Ion Pop și Adrian Popescu; Doru Mareș și Crista Bilciu; Livia Roșca și Iulian Tănase; Romulus Bucur și Alexandru Cosmescu. Cu ocazia acestor sau altor activități, la lecturi și discuții au mai participat: Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureșan și poeții botoșăneni: Dumitru Necșanu, Cristina Șoptelea, Nicolae Corlat, George Luca, Gabriel Alexe, Vasile Iftime, Petruț Pârvescu, Florentina Toniță, Nina Viciriuc, Lucia Olaru Nenati, Vlăduț Scutelnicu.

Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Cuvioasă Melania Romana

Publicat

Publicitate

Sfânta Cuvioasă Melania Romana – 31 decembie

 

Sfânta Melania a trăit pe vremea împăratului Honoriu (Flavius Honorius, 384-423). Purtând numele bunicii dinspre tată, Sfânta Melania s-a născut într-o familie din înalta societate, posesoare a unei averi imense. Părinții ei, Valerius Publicola și Caeionia Albina, făceau parte din oamenii de vază din senatul romanilor. Ei au avut doi copii: un fiu pe care l-au pierdut și o singura fiica: pe Melania. Toate speranțele și năzuințele de continuarea a neamului și de moștenirea averii erau puse alături de dragostea părinteasca în micuța și delicata copilă. Ca urmare a educației primite în familie, tânăra ar fi trebuit, conform dorinței părinților și vremii în care trăia, să devină o prințesă care, ca toate matroanele romane îmbrăcate în mătăsuri și împodobite de bijuterii, să își trăiască viața în înalta societate a Romei, în lux, huzur și abundență. Însă Melania (Sfânta Melania) iubea din toata inima pe Domnul și dorea să își trăiască viața în sfințenie, dar părinții au căsătorit-o la vârsta de 14 ani, împotriva voinței ei, cu un văr bogat pe nume Pinian. Neputând să se împotrivească hotărârii părinților, ea și-a rugat în repetate rânduri soțul pentru o viață în castitate și obține de la acesta promisiunea că vor lăsa împreună cele lumești doar după ce vor avea doi copii care să le moșteneasca averile. Sfânta Melania, (denumita cea Tânără spre a putea fi deosebită de bunica paternă ce purta numele de Sfânta Melania cea Bătrână) a avut cu Pinian o fetiță și un băiețel care s-au întors la Domnul încă de la naștere. Marcați profund de durerea pierderii ambilor copii, soții trăiesc în curăție, îmbrățișând trăirile unei vieți ascetice, dar rămân în continuare căsătoriți neputând să se împotrivească părinților. Înainte de moartea sa, Valerius Publicola, tatăl Melaniei le dă binecuvântarea de a trăi viața în sfințenie, după voința lor. Atunci Melania (Sfânta Melania) și Pinian, au lăsat fala lumească și au schimbat veșmintele de mătase cu o simplă îmbrăcăminte de in, apoi au început să dăruiască și să ajute. Sfânta Melania a părăsit cetatea şi s-a mutat în afara zidurilor cetății. Acolo trăia în viața de asceză, vindeca pe bolnavi, ajuta pe cei necăjiți şi sprijinea pe cei surghiuniţi. Apoi a vândut averea ei care era imens de mare. A luat cu ea mii de monede de aur pe care i-a folosit in scopuri caritabile ajutând oameni și copii sărmani, mănăstiri şi biserici. Ținea post foarte mult, la început mânca o dată la două zile, apoi o dată la cinci zile, câteodată doar duminica. Avea o scriere foarte frumoasă şi împodobită, grație educației alese. În urmă a plecat în Africa, unde a stat și a făcut acte de caritate timp şapte ani. După ce a împărţit averea ei şi acolo, s-a dus în Alexandria, un mare centru cultural și social al vremii. Din Alexandria s-a dus la Ierusalim unde a trăit într-o chilie. A strâns în jurul ei 90 de călugărite şi le ţinea pe cheltuiala ei cu tot ce le trebuia. În toată viața ei, Sfânta Melania a fost generoasa și a ajutat. Îmbolnăvindu-se foarte greu, a chemat pe Teofil episcopul Elefterupolei. S-a împărtăşit cu Sfintele Taine, şi-a luat rămas bun de la surorile ei de credință şi a rostit aceste ultime cuvinte: „Aşa s-a făcut, precum a hotărât Dumnezeu!” şi îndată şi-a dat Domnului sufletul ei. În Ierusalim se afla și astăzi această mănăstire, denumită mănăstirea Sfânta Melania. În cartierul creştin, Mănăstirea Sf. Melania Romana a fost înălţată pe locul unde Maica Domnului a privit răstignirea Fiului ei. Ziua Sfintei Melania se sărbătorește în fiecare an pe 31 Decembrie. Și nu întâmplător, în această zi de 31 Decembrie, toți pământenii își spun „La mulți ani !”.

Citeste mai mult

Eveniment

Datinile de iarnă scot Vorona în stradă: Festival cu măști și alaiuri, chiar în ultima zi din anul 2025

Publicat

Publicitate

Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.

După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.

Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.

Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion 2026 la TV: Ce programe și ce vedete aduc PRO TV, Antena 1 și TVR în noaptea dintre ani

Publicat

Publicitate

Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.

PRO TV și PROTEVELION 2026

Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.

Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.

La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.

Revelion 2026 la Antena 1

Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.

Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.

Publicitate

„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.

Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară

La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.

Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.

Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.

De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.

Citeste mai mult

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending