Planul de destabilizare a României, prin inițierea de acțiuni menite să creeze haos cu ajutorul mercenarilor lui Horațiu Potra, a fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul întâlnirii clandestine care a avut loc la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, se arată în documentele Parchetului, relatează AGERPRES.

Reamintim că una dintre infracțiunile de care este acuzat Călin Georgescu este cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată.

Conform Parchetului, cu două zile înainte de anularea alegerilor din turul 1, adică pe 4 decembrie 2024, mercenarul Horațiu Potra, aflat la acel moment în Congo, este contactat de Andrei Avram, lider al grupării ‘Ciurarii’ (specializat în trafic de persoane și proxenetism), care i-a comunicat că ‘mâna dreaptă’ a lui Georgescu ar dori să poarte o discuție cu el.

Potra este de acord să se întâlnească cu Georgescu și pleacă spre România, făcând escală în Dubai. Ajuns în București, el se cazează la un hotel, unde fuseseră rezervate mai multe camere.

Tot pe 4 decembrie 2024, Călin Georgescu l-a contactat telefonic pe Eugen Sechila, căruia i-a relatat despre existența unui plan pe care i-l va transmite când se vor întâlni, susținând că ‘îi va prinde ca într-o menghină pe cei care agresează familia’ și menționând că ‘după aceea îi setez eu’.

Ziua următoare, pe 5 decembrie, Romeo Mihai Anechitei, membru în dispozitivul de protecție al lui Georgescu, a trimis unor cadre MAI un mesaj text cu conținut alarmist, potrivit căruia exponenți ai clanurilor interlope ar fi primit arme de foc, acestora garantându-li-se exonerarea de răspundere penală.

‘Prin prisma faptului că demersul survenea diseminării pe rețelele de socializare a altor mesaje alarmiste, care făceau referire la faptul că autoritățile ar urmări uciderea unor participanți la proteste, pentru a justifica decretarea stării de urgență, apreciem că mesajul lui Romeo Mihai Anechitei inocula faptul că interlopii ar fi fost înarmați de autorități, urmărind astfel decredibilizarea instituțiilor statului român și crearea unui sentiment de teamă în rândul populației’, spun procurorii.

În dimineața zilei de 7 decembrie 2024, are loc celebra întâlnire în condiții de clandestinitate de la ferma din Ciolpani, unde participă Călin Georgescu, Horațiu Potra, Eugen Ionuț Sechila, Alexandru Ștefan Vornicu – șoferul lui Georgescu Călin și bodyguardul acestuia – Marin Burcea.

În opinia Parchetului, întâlnirea prezintă o importanță deosebită, pentru modul în care se vor derula evenimentele ulterior.

‘Probele administrate dovedesc că Georgescu a acționat ca un lider strategic al întâlnirii, fiind cel care a inițiat contactul și a reunit participanții într-un cadru controlat. Telefonul primit în dimineața zilei de 07.12.2024 de proprietarul fermei și sosirea treptată a participanților sugerează o organizare atentă, menită să evite suspiciuni și să asigure un mediu izolat, ferit de ochii publicului. La ferma din Ciolpani, participanții menționați anterior au avut o discuție în condiții de confidențialitate, lucru confirmat de probele de la dosar, participanții fiind foarte preocupați de anularea alegerilor prezidențiale. Discuțiile au fost conduse de Călin Georgescu, el fiind și cel care i-a chemat în acea locație pe Horațiu Potra, Ionuț Sechila și celelalte persoane din anturajul acestora. De altfel, dacă Georgescu era un obișnuit al locului, ceilalți se deplasau pentru prima oară în respectiva locație. Prin atitudinea sa dominantă, el a stabilit regulile interacțiunii, a impus tăcerea în fața personalului fermei și a dictat desfășurarea evenimentului, demonstrând o autoritate incontestabilă asupra celorlalți participanți’, se mai arată în documentele Parchetului.

Anchetatorii spun că modul în care a avut loc această întâlnire și evenimentele ulterioare ‘conduc în mod clar la concluzia că a fost pus în discuție un plan bine structurat, care a început să fie implementat imediat după reuniune’.

‘Secvența logică a acțiunilor și corelarea acestora cu discuțiile purtate au vizat stabilirea unor direcții obiective precise. Rapiditatea și coerența cu care s-au desfășurat evenimentele ulterioare demonstrează că participanții au urmărit punerea în aplicare a unor decizii strategice, planificate minuțios. Prin organizarea ei într-un cadru privat, cu participanți atent selectați și un grad ridicat de secretomanie, Călin Georgescu a demonstrat o strategie calculată pentru a influența deciziile și a coordona acțiunile celor prezenți. Ulterior, acțiunile lui Horațiu Potra și declarațiile publice ale lui Călin Georgescu sugerează că această întâlnire a fost o etapă pregătitoare pentru evenimente destabilizatoare menite să creeze haos și nesiguranță, afectând astfel procesul democratic’, este concluzia procurorilor.

Imediat după întâlnirea de la Ciolpani, Călin Georgescu l-a apelat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical – naționaliste ‘Frăția Ortodoxă’ și un apropiat al lui Eugen Sechila, căruia i-a menționat că, în cursul zilei următoare, va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, încheind apelul prin sintagma ‘Viața sau Țara’.

Pe 8 decembrie 2024, Potra și mercenarii lui se deplasează spre București pentru a organiza acțiuni de destabilizare, însă sunt interceptați pe drum de polițiști și reținuți.

Ulterior, judecătorii l-au pus în libertate pe Potra, considerând că acesta nu este un pericol public.

Sursa: AGERPRES

Parlamentul a respins, vineri, moțiunea de cenzură inițiată de 155 de deputați și senatori AUR, S.O.S România și POT. S-au înregistrat 147 de voturi ”pentru” și un vot ”împotrivă”. Parlamentarii PSD, PNL, USR, UDMR și minorități nu au votat.

Pentru a fi adoptată această moțiune era nevoie de voturile favorabile ale majorității deputaților și senatorilor, adică 233.

Potrivit procesului verbal, din totalul de 464 de parlamentari au fost prezenți 358, iar numărul total de voturi exprimate a fost de 148. Nu au fost voturi anulate.

Potrivit prevederilor articolului 113 alineatul 1 din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 233 de voturi.

”Ca urmare a faptului că din totalul de 464 de parlamentari au fost prezenți 358, din care 147 au votat pentru moțiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituție pentru adoptare”, a anunțat președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban.

Potrivit Constituției, moțiunea de cenzură fiind respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune parlamentară, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114 din Constituția României.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că ”era evident” că moțiunea de cenzură nu va fi adoptată, întrucât a fost ”o șaradă politică”.

”Era evident că moțiunea de cenzură o să pice. De fapt, ea a fost o șaradă politică.

Eu sunt unul dintre politicienii care cred în democrație și cred că fiecare instrument democratic, inclusiv moțiunea de cenzură depusă împotriva unui Guvern, trebuie să fie un moment în care atât Opoziția, cât și Puterea să lămurească anumite lucruri guvernamentale și să explice românilor astfel încât, după un astfel de exercițiu democratic, chiar dacă trece, chiar dacă nu trece, toată lumea să câștige, lucru care nu s-a întâmplat astăzi. O să-mi văd mai departe de treabă împreună cu colegii mei”, a afirmat Ciolacu, la Parlament, după respingerea moțiunii de cenzură inițiate de AUR, S.O.S România și POT.

Polițiștii locali din Botoșani au fost cu ochii pe vânzătorii de flori și mărișoare, care și-au intensificat activitatea în ultimele zile.

Astfel , nouă comercianți de ocazie, care vindeau marfa la colț de stradă sau pe trotuare, au fost amendați conform H.C.L. nr. 355/2011,

Au primit sancțiuni pentru fapte de ocupare a domeniului public în Bd. George Enescu, str. Primăverii cu diverse
obiecte pentru expunerea la vânzare a produselor de sezon(mărțișoare) și flori, fără a deține acord eliberat
de Primăria municipiului Botoșani”, au explicat polițiștii locali.

Cu prilejul Zilei Protecției Civile din România, cinci pompieri botoşăneni, care au obţinut rezultate foarte bune în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, au fost înaintaţi în gradul următor, înaintea expirării stagiului minim.

Este vorba de un cinci subofițeri, astfel:

– la gradul de plutonier adjutant șef – Constantin Ciobanu, Mihai Beșleagă și Constantin Liteanu;

– la gradul de plutonier adjutant – Ioan Axinte;

– la gradul de plutonier – Răzvan – Petru Stoica.

Inspectorul șef al ISU Botoșani, colonel Dan – Decebal Muraru a precizat că înaintarea în gradul următor este un moment cu o încărcătură deosebită pentru orice militar căruia i se vede recunoscută şi apreciată atât munca, implicarea în acţiunile de protecţie a vieţii, mediului şi valorilor materiale, cât și respectarea deontologiei profesionale.

Alături de pompieri, la acest moment festiv, au fost prefectul județului, Dan Nechifor, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, Constantin Bursuc, viceprimarul municipiului Botoșani, Dana Bețenchi, as. Camelia Caliniuc, asistent șef UPU-SMURD, precum și managerul Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani, dr. Eduard Gurău. Și în acest an, la ședința festivă a participat și Matei, un băiețel de 6 ani din municipiul Botoșani, pasionat de meseria de pompier.