Connect with us

Economie

Piaţa ciocolatei a primit o serie de lovituri. 2024, unul dintre cei mai grei ani din industrie Deși era o vedetă agricolă la nivel european, a fost abandonată de comuniști

Publicat

Publicitate

Piaţa ciocolatei a primit o serie de lovituri anul acesta, 2024 fiind unul dintre cei mai grei ani din industrie, în condiţiile în care preţul la cacao s-a dublat, iar TVA la produsele dulci a crescut de la 9% la 19%, a declarat, vineri, Adina Istrate, unul dintre organizatorii expoziţiei Chocolate Saga, ediţia specială de Crăciun, care se desfăşoară în acest weekend la Sala Polivalentă din Bucureşti.

„Suntem bucuroşi că ne revedem la ediţia de Crăciun, că am pus umărul la dezvoltarea acestei pieţe şi că am susţinut aceşti oameni talentaţi, care sunt ciocolatierii români. Ne bucurăm că am învăţat publicul ce înseamnă ciocolata de calitate, ce înseamnă măiestrie şi ce înseamnă inovaţie în tipuri de umpluturi şi forme. Astăzi o să fim un pic mai serioşi, pentru că piaţa ciocolatei a primit nişte lovituri anul acesta: s-a dublat preţul boabelor de cacao, avem o cotă specială de TVA, iar de două luni ne confruntam şi cu o criză pe piaţa europeană de lactate”, a precizat Istrate, într-o conferinţă de presă.

Specialiştii ciocolatieri afirmă că o pralină de 12 grame, care avea un cost de producţie de 0,80 de lei a ajuns să coste în prezent doi lei, iar la acest preţ se mai adaugă şi costurile cu ambalajul, cele de marketing şi transport.

„Preţul la o pralină de 12 grame, care trebuie să aibă o grosime a cojii de cel puţin doi milimetri, la care se adaugă umplutura, a crescut de la 0,80 lei la doi lei. La acest cost se mai adaugă ambalajul, marketingul, transportul şi mâna de lucru. Acestea sunt cu adevărat provocări, de aceea laboratoarele nu stau doar în producţia de bomboane. Gândiţi-vă că trebuie compensate costurile cu alte produse”, a subliniat Gabriela Berechet, doctor în gastrotehnică, profesor universitar la USAMV Bucureşti şi creatoarea pralinei care scade glicemia.

Potrivit acesteia, creşterea bobului de cacao la 10.000 de dolari pe tonă în luna februarie a venit pe fondul reducerii cantitative, ca urmare a efectelor încălzirii globale şi care s-a suprapus şi pe nişte boli ale plantelor.

„Evident că foarte greu s-a putut asigura ciocolata de origine, iar cei care au reuşit să lucreze cu ciocolată de origine şi nu cu amestecuri au avut provocarea vieţii lor anul acesta. Preţul a revenit un picuţ în prezent, dar din punct de vedere al legislaţiei fiscale, TVA 19% pentru produsele cu peste 10 grame zahăr la 100 de grame de produs finit este o problemă care împinge preparatorul să reducă conţinutul de zahăr folosind alte tipuri de îndulcitori. Şi OMS spune acum să nu ne bulucim pe produse cu îndulcitori, pentru că s-a descoperit că sunt mai periculoşi decât zahărul. Practic, îndulcitorii prezintă un pericol mai mare pentru microbiomul intestinal”, a explicat Berechet.

Publicitate

Toate aceste restricţii şi provocări de pe piaţă ar putea determina ciocolatierii să găsească alte soluţii mai ieftine pentru reducerea costurilor, cum ar fi înlocuirea ciocolatei, însă acest lucru a fost exclus din start de specialişti.

„În jurul meu s-a vehiculat faptul că s-ar putea în România, din cauza costurilor de producţie, să se înlocuiască ciocolata veritabilă, şi deja a apărut un nou unt de cacao. Pentru mine personal şi pentru business-ul meu, automat, am preferat să pierd din profit, adică să mă duc jos de tot decât să înlocuiesc ciocolata. Nu ştiu la ce nivel o să ajungă. Eu personal nu lucrez cu mai multe branduri, îmi place să lucrez cu ciocolată de origine pe care mi-am importat-o singură. Preţul la ciocolata basic, nu de origine, a ajuns de la 5 – 6 euro/kg undeva la 15 euro/kg din import, iar cel mai bun brand, ca să zic aşa, la nivel mondial, este cumva de trei ori acest preţ. Costurile sunt imense. Din păcate, reacţia tuturor când spui cât costă o pralină sau o cutie cu bomboane este: de ce, are aur în ea? Dar noi avem tot felul de ingrediente pe lângă ciocolată, care chiar produc o creştere a preţului. De exemplu, pudra de sfeclă, este undeva la un preţ între 800 şi 1.000 de lei pe kilogram, pudra de zmeură este undeva la 1.700 de lei kilogramul, un fistic bun ajunge la 400 lei kilogramul. Vreau să vă spun că preţul la ciocolată, la un moment, devine chiar cel mai mic preţ din componenta unei praline, pentru că mai avem tot felul de ingrediente”, a menţionat Carmela Dragomir, cel mai premiat ciocolatier român, care deţine ciocolateria artizanală Dulcelle din Câmpina şi care se pregăteşte de Cupa Mondială.

Consumul anual de ciocolată în România este în creştere faţă de anii precedenţi, undeva la 5 kilograme pe locuitor, în condiţiile în care media globală este la numai 0,9 kilograme/locuitor.

„Consumul anual în România este undeva la 4,9 – 5 kg de ciocolată. E în creştere faţă de anii trecuţi, dar ca să faceţi o comparaţie, în Elveţia este undeva la 10-11 kg, însă media globală se ridică la 0,9 kilograme. Deci stăm bine la nivel de consum. Evident că dulcele şi dulcele artizanal a devenit un trend sau devine uşor un trend, pentru că şi noi, împreună cu dumneavoastră, încercăm să trezim un pic conştiinţa publicului consumator de produse calitative, că este vorba aici de nutrienţi, de lucruri care le aduc şi beneficii, nu doar le satisface nevoia de dulce”, a adăugat Andreea Ilina, organizator al târgului Chocolate Saga.

Piaţa ciocolatei din România se ridică în prezent la 600 de milioane de euro, iar producţia locală la 50-60 de milioane, adică doar 10% din consum se produce local, restul fiind import. Deşi în creştere faţă de anii trecuţi, doar 60.000 de tone de ciocolată se procesează anual România.

„Lucrurile cumva se echilibrează şi la noi, oamenii au început să înţeleagă ingredientele de calitate. Adică nu poţi să compari o ciocolată Dubai de opt lei din retail cu o ciocolată care în mod normal are nişte ingrediente naturale şi sănătoase şi este peste 30-40 lei. Deci este o diferenţă clară de calitate. Nici nu cred că trebuie să guşti, aspectul e primul care se vede. Cum foarte puţini ştiu că o ciocolată nu se ţine în frigider pentru că îşi pierde calităţile. Aceasta este şi dorinţa noastră: de a creşte un pic dorinţa publicului de a consuma produse de calitate şi mai puţin produse de masă. Asta ne-am propus în continuare. Ce veţi descoperi la acest târg la nivel de arome, gusturi şi condimente? Pralinele cu mascarpone şi măsline sau cele cu camembert şi smochine, pralinele cu vin fiert, dar există şi arome şi gusturi mai puţin întâlnite: ciocolată cu jumări, ciocolată cu pălincă şi prune lojnite (afumate n.r.).Veţi vedea şi o colecţie de praline tricolore special create pentru Ziua Naţională şi turtă dulce în motive tradiţionale româneşti. Sunt produse absolut spectaculoase”, a menţionat Andreea Ilina.

Ciocolata cu jumări a fost lansată în anul 2021 de Atelierul de Ciocolată Krausz din localitatea Sântimbru (judeţul Harghita), iar părerile au fost şi pro şi contra legate de acest gust, însă lumea a cumpărat şi din curiozitate.

„Primul contract a fost pe 500 de tablete, pe urmă pe 2.000. Anul următor am făcut contracte pe 2.000 de tablete şi am vândut 4.000. Neapărat vreau să vând în ţară că îmi place să trăiesc aici. România e o piaţă foarte bună. Comportamentul cumpărătorului este mult mai lejer decât în vest. Brandul Krausz a fost numele de familie al străbunicii mele, de unde am moştenit casa şi unde practic facem aceste ciocolăţele. Preţul unei ciocolate cu jumări este de 37 de lei/100 de grame”, a declarat pentru AGERPRES administratorul firmei, Fazakas Szilard.

Nu în ultimul rând, organizatorii au a anunţat că anul acesta se va deschide primul magazin Bean to bar la Bucureşti, ceea ce înseamnă că acolo se află ciocolatierul care importă boabele de cacao, teaca de cacao, o prăjesc, după ce este fermentată, o decortitică şi o duc pe urmă până în zona de tabletă. Magazinul va găzdui întreg procesul de transformare a bobului de cacao, produsele din acel loc fiind complet naturale.

La târg este prezent şi cel mai bun ciocolatier din Europa de Sud-Est, Marinel Bejan, care a venit la ediţia specială de Crăciun a expoziţiei Chocolate Saga, cu bomboane cu fetească neagră, dar şi George Spanachi, de la Chocoholics, cel care a dat trendul ciocolatei Dubai în România.

Chocolate Saga, cel mai mare Festival al Ciocolatei din Romania, ediţia a 4-a de Crăciun, se desfăşoară la Sala Polivalentă, în Bucureşti, în perioada 22 -24 noiembrie 2023. Biletul de intrare costă 15 lei, iar copiii sub 10 ani şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de intrare gratuită. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Legea „fugarilor”, promulgată de președintele interimar

Publicat

Publicitate

Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat, vineri, legea potrivit căreia se consideră evadare și fapta persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea de a nu se prezenta la organul de Poliție în vederea punerii în executare a mandatului.

Această modificare a Codului penal urmărește înăsprirea pedepselor pentru sustragerea de la executarea unor pedepse privative de libertate, care este asimilată evadării dacă persoana condamnată nu se prezintă la organul de Poliție în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea instanței.

‘Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deținere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condițiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei’, prevede legea.

Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Camera Deputaților a adoptat această lege în noiembrie 2023, în calitate de for decizional. În decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat la CCR ‘Legea fugarilor’.

După mai multe amânări, în octombrie anul trecut CCR a respins sesizarea ICCJ în legătură cu ‘Legea fugarilor’ și a stabilit că actul normativ este constituțional. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani: Nu a mai rămas mult timp până când fertilizanții se pot aplica pe terenurile agricole

Publicat

Publicitate
Comisarii Gărzii de Mediu Botoșani  că în zonele de câmpie perioada de interdicție începe pe 15 noiembrie și durează până pe 10 martie. În zonele deluroase interdicția se aplică în perioada 10 noiembrie și 20 martie, iar la munte între 5 noiembrie și 25 martie.
RESPECTAREA PERIOADEI DE INTERDICTIE
De ce trebuie să respectăm această prevedere?
Aplicarea de îngrășăminte în sezonul rece este interzisă, pentru că are 2 mari dezavantaje:
1) Plantele sunt în repaus vegetativ, motiv pentru care nu pot prelua nutrienţii,
2) Lipsa vegetației face ca scurgerile in suprafață și în sol să fie mai puternice, preluând astfel nutrienţii de la nivelul solului către corpurile de apă de suprafaţă și subterane.
Când nu avem voie să aplicăm fertilizanţi?
Perioadele de interdicţie pentru aplicarea de fertilizanţi chimici și organici (solizi sau lichizi)
1-Câmpie Începutul perioadei de interdicţie 15.XI Sfârșitul perioadei de perioadei de interdicţie 10.III Lungimea perioadei de interdicţie (zile) 115
2- Deal Începutul perioadei de interdicţie 10.XI Sfarșitul perioadei de perioadei de interdicţie 20.III Lungimea perioadei de interdicţie (zile) 130
3-Munte Începutul perioadei de interdicţie 05.XI Sfarșitul perioadei de perioadei de interdicţie 25.III Lungimea perioadei de interdicţie (zile) 140
Ca urmare a unei sesizări comisarii de mediu au identificat pe terenurile deținute de un operator economic care desfășoară activitățile de servicii pentru mecanizarea, chimizarea agriculturii şi protecţie fitosanitară gunoi de grajd, cca 1000 tone, depozitat direct pe sol și care prezinta scurgeri de levigat.
În acest sens s-a notificat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Botoșani în calitate de instituție care efectuează controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare privind schimbările climatice, apa, biodiversitatea şi peisajul (SMR 1-4) şi bunele condiţii agricole şi de mediu privind schimbările climatice, apa, solul, biodiversitatea şi peisajul (GAEC 1-10).
Pentru neconformitățile privind nerespectarea legislatiei de mediu, oparatorului economic i-au fost aplicate 2 amenzi în cuantum de 90.000 lei și 4 avertismente.
Toate reacţiile:

2

Citeste mai mult

Eveniment

Facebook introduce funcţia de monetizare pentru Stories. Schimbarea care îți poate aduce bani

Publicat

Publicitate

Cum poți câștiga bani din Poveștile de pe Facebook: Meta introduce opțiunea de monetizare, scrie alba24.ro.

Facebook anunţă că acum este posibil să câştigi bani din Poveştile (Stories) de pe platformele sale, iar această opţiune este disponibilă la nivel global. Monetizarea se face în funcţie de performanţă, iar pentru a fi eligibile, Poveştile trebuie să fie publice.

Creatorii care nu sunt deja parte din programul de monetizare pot aplica pe site-ul Meta pentru a fi luaţi în considerare, potrivit mediafax.ro, după Engadget.

Această nouă opţiune de monetizare este o încercare a Meta de a încuraja creatorii să posteze mai mult pe Facebook, în loc să aleagă Instagram sau alte aplicaţii concurente.

În luna ianuarie, compania a lansat un program care oferea un bonus de 5.000 de dolari creatorilor activi pe alte platforme de socializare, pentru a-i încuraja să posteze mai multe fotografii şi videoclipuri pe Facebook.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Expoziția „Țesături metalice metaforice”, în spațiul Colecției de Artă

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 16-30 martie 2025, în spațiul Colecției de Artă (alăturat Galeriei de Artă „Ștefan Luchian”), expoziția  de artă contemporană „Țesături metalice metaforice”, a artiștilor Ștefan și Lucia Bîlba, din Chișinău, Republica Moldova.

Expoziția reunește lucrări ce îmbină forța expresivă a metalului cu delicatețea fibrelor textile și vibrația cromatică a picturii. Sub semnătura artistului Ștefan Bîlba, sculpturile și instalațiile explorează dinamica dintre materialitatea dură a metalului și subtilitatea simbolică a formelor, transformând elementele industriale în compoziții lirice. Lucrări precum „Simfonia argintie”, „Oda metalului” sau „Peregrinări” propun o incursiune în sonoritățile vizuale ale metalului, în timp ce „Păsările copilăriei mele” și „Închinarea magilor” reflectă un univers mitologic și spiritual.

Complementar, artista Lucia Bîlba aduce un contrast poetic prin goblenuri minuțios lucrate și picturi vibrante ce rezonează cu tematica expoziției. Opere precum „Veșnicie”, „Interferențe” și „Pomul Vieții” sugerează un dialog între materialele moi și cele dure, între tradiție și contemporaneitate.

Întregul demers artistic compune o țesătură metaforică între trecut și prezent, între natură și tehnologie, între efemer și peren. Fiecare lucrare devine astfel o verigă într-un lanț de expresii artistice, unde metalul, lemnul, textilele și culorile se împletesc într-un discurs plastic profund și autentic.

Curatorul expoziției este artistul vizual Liviu Șoptelea. Lucrările vor fi prezentate de muzeograful Ana Coșereanu, masterand al Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași.

Vă așteptăm la vernisaj pe 16 martie 2025, ora 11.30. Accesul este gratuit, iar expoziția va putea fi vizitată zilnic, între 09.00-16.30.

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending