Connect with us

Economie

Piaţa ciocolatei a primit o serie de lovituri. 2024, unul dintre cei mai grei ani din industrie Deși era o vedetă agricolă la nivel european, a fost abandonată de comuniști

Publicat

acum o lună

Publicitate

Piaţa ciocolatei a primit o serie de lovituri anul acesta, 2024 fiind unul dintre cei mai grei ani din industrie, în condiţiile în care preţul la cacao s-a dublat, iar TVA la produsele dulci a crescut de la 9% la 19%, a declarat, vineri, Adina Istrate, unul dintre organizatorii expoziţiei Chocolate Saga, ediţia specială de Crăciun, care se desfăşoară în acest weekend la Sala Polivalentă din Bucureşti.

„Suntem bucuroşi că ne revedem la ediţia de Crăciun, că am pus umărul la dezvoltarea acestei pieţe şi că am susţinut aceşti oameni talentaţi, care sunt ciocolatierii români. Ne bucurăm că am învăţat publicul ce înseamnă ciocolata de calitate, ce înseamnă măiestrie şi ce înseamnă inovaţie în tipuri de umpluturi şi forme. Astăzi o să fim un pic mai serioşi, pentru că piaţa ciocolatei a primit nişte lovituri anul acesta: s-a dublat preţul boabelor de cacao, avem o cotă specială de TVA, iar de două luni ne confruntam şi cu o criză pe piaţa europeană de lactate”, a precizat Istrate, într-o conferinţă de presă.

Specialiştii ciocolatieri afirmă că o pralină de 12 grame, care avea un cost de producţie de 0,80 de lei a ajuns să coste în prezent doi lei, iar la acest preţ se mai adaugă şi costurile cu ambalajul, cele de marketing şi transport.

„Preţul la o pralină de 12 grame, care trebuie să aibă o grosime a cojii de cel puţin doi milimetri, la care se adaugă umplutura, a crescut de la 0,80 lei la doi lei. La acest cost se mai adaugă ambalajul, marketingul, transportul şi mâna de lucru. Acestea sunt cu adevărat provocări, de aceea laboratoarele nu stau doar în producţia de bomboane. Gândiţi-vă că trebuie compensate costurile cu alte produse”, a subliniat Gabriela Berechet, doctor în gastrotehnică, profesor universitar la USAMV Bucureşti şi creatoarea pralinei care scade glicemia.

Potrivit acesteia, creşterea bobului de cacao la 10.000 de dolari pe tonă în luna februarie a venit pe fondul reducerii cantitative, ca urmare a efectelor încălzirii globale şi care s-a suprapus şi pe nişte boli ale plantelor.

„Evident că foarte greu s-a putut asigura ciocolata de origine, iar cei care au reuşit să lucreze cu ciocolată de origine şi nu cu amestecuri au avut provocarea vieţii lor anul acesta. Preţul a revenit un picuţ în prezent, dar din punct de vedere al legislaţiei fiscale, TVA 19% pentru produsele cu peste 10 grame zahăr la 100 de grame de produs finit este o problemă care împinge preparatorul să reducă conţinutul de zahăr folosind alte tipuri de îndulcitori. Şi OMS spune acum să nu ne bulucim pe produse cu îndulcitori, pentru că s-a descoperit că sunt mai periculoşi decât zahărul. Practic, îndulcitorii prezintă un pericol mai mare pentru microbiomul intestinal”, a explicat Berechet.

Publicitate

Toate aceste restricţii şi provocări de pe piaţă ar putea determina ciocolatierii să găsească alte soluţii mai ieftine pentru reducerea costurilor, cum ar fi înlocuirea ciocolatei, însă acest lucru a fost exclus din start de specialişti.

„În jurul meu s-a vehiculat faptul că s-ar putea în România, din cauza costurilor de producţie, să se înlocuiască ciocolata veritabilă, şi deja a apărut un nou unt de cacao. Pentru mine personal şi pentru business-ul meu, automat, am preferat să pierd din profit, adică să mă duc jos de tot decât să înlocuiesc ciocolata. Nu ştiu la ce nivel o să ajungă. Eu personal nu lucrez cu mai multe branduri, îmi place să lucrez cu ciocolată de origine pe care mi-am importat-o singură. Preţul la ciocolata basic, nu de origine, a ajuns de la 5 – 6 euro/kg undeva la 15 euro/kg din import, iar cel mai bun brand, ca să zic aşa, la nivel mondial, este cumva de trei ori acest preţ. Costurile sunt imense. Din păcate, reacţia tuturor când spui cât costă o pralină sau o cutie cu bomboane este: de ce, are aur în ea? Dar noi avem tot felul de ingrediente pe lângă ciocolată, care chiar produc o creştere a preţului. De exemplu, pudra de sfeclă, este undeva la un preţ între 800 şi 1.000 de lei pe kilogram, pudra de zmeură este undeva la 1.700 de lei kilogramul, un fistic bun ajunge la 400 lei kilogramul. Vreau să vă spun că preţul la ciocolată, la un moment, devine chiar cel mai mic preţ din componenta unei praline, pentru că mai avem tot felul de ingrediente”, a menţionat Carmela Dragomir, cel mai premiat ciocolatier român, care deţine ciocolateria artizanală Dulcelle din Câmpina şi care se pregăteşte de Cupa Mondială.

Consumul anual de ciocolată în România este în creştere faţă de anii precedenţi, undeva la 5 kilograme pe locuitor, în condiţiile în care media globală este la numai 0,9 kilograme/locuitor.

„Consumul anual în România este undeva la 4,9 – 5 kg de ciocolată. E în creştere faţă de anii trecuţi, dar ca să faceţi o comparaţie, în Elveţia este undeva la 10-11 kg, însă media globală se ridică la 0,9 kilograme. Deci stăm bine la nivel de consum. Evident că dulcele şi dulcele artizanal a devenit un trend sau devine uşor un trend, pentru că şi noi, împreună cu dumneavoastră, încercăm să trezim un pic conştiinţa publicului consumator de produse calitative, că este vorba aici de nutrienţi, de lucruri care le aduc şi beneficii, nu doar le satisface nevoia de dulce”, a adăugat Andreea Ilina, organizator al târgului Chocolate Saga.

Piaţa ciocolatei din România se ridică în prezent la 600 de milioane de euro, iar producţia locală la 50-60 de milioane, adică doar 10% din consum se produce local, restul fiind import. Deşi în creştere faţă de anii trecuţi, doar 60.000 de tone de ciocolată se procesează anual România.

„Lucrurile cumva se echilibrează şi la noi, oamenii au început să înţeleagă ingredientele de calitate. Adică nu poţi să compari o ciocolată Dubai de opt lei din retail cu o ciocolată care în mod normal are nişte ingrediente naturale şi sănătoase şi este peste 30-40 lei. Deci este o diferenţă clară de calitate. Nici nu cred că trebuie să guşti, aspectul e primul care se vede. Cum foarte puţini ştiu că o ciocolată nu se ţine în frigider pentru că îşi pierde calităţile. Aceasta este şi dorinţa noastră: de a creşte un pic dorinţa publicului de a consuma produse de calitate şi mai puţin produse de masă. Asta ne-am propus în continuare. Ce veţi descoperi la acest târg la nivel de arome, gusturi şi condimente? Pralinele cu mascarpone şi măsline sau cele cu camembert şi smochine, pralinele cu vin fiert, dar există şi arome şi gusturi mai puţin întâlnite: ciocolată cu jumări, ciocolată cu pălincă şi prune lojnite (afumate n.r.).Veţi vedea şi o colecţie de praline tricolore special create pentru Ziua Naţională şi turtă dulce în motive tradiţionale româneşti. Sunt produse absolut spectaculoase”, a menţionat Andreea Ilina.

Ciocolata cu jumări a fost lansată în anul 2021 de Atelierul de Ciocolată Krausz din localitatea Sântimbru (judeţul Harghita), iar părerile au fost şi pro şi contra legate de acest gust, însă lumea a cumpărat şi din curiozitate.

„Primul contract a fost pe 500 de tablete, pe urmă pe 2.000. Anul următor am făcut contracte pe 2.000 de tablete şi am vândut 4.000. Neapărat vreau să vând în ţară că îmi place să trăiesc aici. România e o piaţă foarte bună. Comportamentul cumpărătorului este mult mai lejer decât în vest. Brandul Krausz a fost numele de familie al străbunicii mele, de unde am moştenit casa şi unde practic facem aceste ciocolăţele. Preţul unei ciocolate cu jumări este de 37 de lei/100 de grame”, a declarat pentru AGERPRES administratorul firmei, Fazakas Szilard.

Nu în ultimul rând, organizatorii au a anunţat că anul acesta se va deschide primul magazin Bean to bar la Bucureşti, ceea ce înseamnă că acolo se află ciocolatierul care importă boabele de cacao, teaca de cacao, o prăjesc, după ce este fermentată, o decortitică şi o duc pe urmă până în zona de tabletă. Magazinul va găzdui întreg procesul de transformare a bobului de cacao, produsele din acel loc fiind complet naturale.

La târg este prezent şi cel mai bun ciocolatier din Europa de Sud-Est, Marinel Bejan, care a venit la ediţia specială de Crăciun a expoziţiei Chocolate Saga, cu bomboane cu fetească neagră, dar şi George Spanachi, de la Chocoholics, cel care a dat trendul ciocolatei Dubai în România.

Chocolate Saga, cel mai mare Festival al Ciocolatei din Romania, ediţia a 4-a de Crăciun, se desfăşoară la Sala Polivalentă, în Bucureşti, în perioada 22 -24 noiembrie 2023. Biletul de intrare costă 15 lei, iar copiii sub 10 ani şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de intrare gratuită. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Teologul botoșănean pr.dr.Theodor Damian, stabilit la New York, va fi sărbătorit, sâmbătă, la împlinirea vârstei de 73 de ani, de Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc

Publicat

acum 4 minute

joi, 26.12.2024

de

Publicitate

Teologul, poetul, profesorul şi eseistul român Theodor Damian, stabilit la New York, va fi sărbătorit, sâmbătă, la împlinirea vârstei de 73 de ani, de Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc.

Colecţia donată muzeului în anul 2023 reuneşte un fond de carte din domeniul teologic şi literar, care se distinge prin diversitatea materialelor, relevante pentru o viziune panoramică asupra exilului românesc.

În cadrul colecţiei regăsim volume publicate de Theodor Damian atât în ţară, cât şi în afara graniţelor, printre care: „Poemele de la Maria Eich” (Iaşi, 2021), „Ein Fallen selbst im Steigen. Gedichte” (Ludwigsburg, 2015), „Repere bio-bibliografice” (Eikon, 2022) etc.

De asemenea, donaţia conţine diverse numere ale revistei „Lumină Lină”, publicată la New York, precum şi un volum al Flaviei Topan, „Al doilea deceniu”, „Zece ani de Lumină Lină la New York” (2005-2015), publicat la Cluj-Napoca, în 2015, dedicat revistei înfiinţată de Theodor Damian.

„Un mesaj aniversar şi informaţii despre colecţie vor fi postate, cu acest prilej pe site-ul instituţiei”, anunţă joi, Biroul de presă al muzeului.

***
Născut la data de 28 decembrie 1951, la Botoşani, Theodor Damian a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, apoi Institutul Teologic din Bucureşti şi la 26 de ani a devenit cel mai tânăr protopop din România, la Dorohoi.

Publicitate

Între anii 1979 şi 1983 a urmat studii ecumenice şi doctorale la Bossey şi Lausanne, Elveţia, participând împreună cu Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la conferinţe ecumenice.

În 1993, a devenit doctor în Teologie la Fordham University, New York şi în acelaşi an a fondat Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Astoria New York.

În anul 1999 a obţinut al doilea doctorat în teologie, la Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti.

Din anul 2019, Theodor Damian este profesor emerit al Metropolitan College of NY, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Catedra de Filosofie şi Etică.

Este Preşedinte al Filialei Americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Theodor Damian a publicat peste 40 de volume de teologie, etică, filosofie, poezie, proză, critică şi comentariu literar, eseuri.

A publicat peste 1000 de studii, eseuri, recenzii şi articole în periodice şi volume în România şi în străinătate, participând cu prezentări la peste 100 de congrese internaţionale.

A fost tradus în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, turcă, albaneză, arabă, chineză.

Membru al numeroase organizaţii profesionale şi societăţi româneşti şi americane, Theodor Damian a primit o serie de distincţii, printre care Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Bioterra, Bucureşti, premiul de excelenţă şi medalia „100 pentru Centenar” din partea Guvernului României, Premii de Excelenţă acordate de Uniunea Scriitorilor din România şi Republica Moldova, din partea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, Noul Hozevit” din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Noul Guvern Ciolacu, cu două ministere mai puține față de Guvernul precedent. Cum au fost comasate și împărțite ministerele

Publicat

acum 29 de minute

joi, 26.12.2024

de

Publicitate

Noul Guvern Ciolacu este compus din 16 ministere, cu două mai puțin față de Guvernul precedent. Ministerul Muncii a fost comasat cu Ministerul Familiei, iar Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost împărțit între Ministerul Educației și Ministerul Economiei, scrie alba24.ro.

Ordonanța de Urgență care stabilește noile măsuri la nivelul administrației publice centrale a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 decembrie.

Ministerul Muncii a fost comasat cu Ministerul Familiei

Potrivit ordonanței, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost reorganizat prin fuziune prin absorbție cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care a fost desființat.

Astfel, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și-a schimbat denumirea în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Noul minister a preluat la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse toate activitățile, personalul, posturile și patrimoniul aferente domeniului familiei și tineretului, în condițiile legii.

De asemenea, au trecut în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale:

Publicitate
  • Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
  • Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
  • Casele de cultură studențești, respectiv Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” din București
  • Direcțiile județene pentru familie și tineret, respectiv Direcția pentru Familie și Tineret a Municipiului București, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică

Agenția Națională pentru Sport și respectiv Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse predau Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale activitățile, personalul, posturile și patrimoniul aferente domeniului familiei și tineretului, prin protocol.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost împărțit între Ministerul Educației și Ministerul Economiei

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost reorganizat prin divizare totală și și-a încetat activitatea, prin împărțirea întregului său patrimoniu, personal și a activității după cum urmează:

  • patrimoniul, personalul, posturile și activitățile aferente domeniului cercetare au fost preluate de către Ministerul Educației și Cercetării pentru Autoritatea Națională pentru Cercetare;
  • patrimoniul, personalul, posturile și activitățile aferente domeniilor digitalizare, inovare și comunicații au fost preluate de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și-a schimbat denumirea în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Totodată, Ministerul Educației și-a schimbat denumirea în Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit ordonanței citate, se înființează Autoritatea Națională pentru Cercetare în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Autoritatea Națională pentru Cercetare preia de la
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și exercită:

  • atribuțiile de autoritate de stat în domeniul cercetării și inovării și de monitorizare și evaluare a institutelor și unităților de cercetare, dezvoltare și inovare, în conformitate cu legislația în vigoare;
  • atribuțiile privind dezvoltarea instituțională a institutelor și unităților de cercetare aflate în subordine, coordonare și sub autoritate;
  • atribuțiile privind stimularea, în rândul operatorilor economici și în economie în general, a creșterii investiției private pentru dezvoltarea activităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, precum și a transferului tehnologic și de valorificare a rezultatelor de cercetare, prin absorbția și difuzia acestora;
  • atribuții privind asigurarea, atragerea, utilizarea, monitorizarea și evaluarea asistenței tehnice și privind consultanța internă și internațională pentru domeniul său specific de competență;
  • orice alte atribuții exercitate de acest minister, stabilite potrivit actelor normative în vigoare, acordurilor internaționale sau altor acte încheiate potrivit dispozițiilor legale aplicabile și corespunzătoare activităților preluate.

Componența noului Guvern:

  • Prim-ministru – Ion Marcel Ciolacu
  • Viceprim-ministru – Marian Neacșu
  • Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne – Cătălin Predoiu
  • Viceprim-ministru, ministrul finanțelor – Tanczos Barna

LISTA ministerelor:

  • Ministerul Afacerilor Interne – Marian Cătălin Predoiu
  • Ministerul Finanțelor – Tanczos Barna
  • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Mihai Grindeanu
  • Ministerul Justiției – Radu Marinescu
  • Ministerul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr
  • Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Gruia Ivan
  • Ministerul Sănătății – Alexandru Rafila
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila Zoltan
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Ionuț Barbu
  • Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu
  • Ministerul Culturii – Natalia Elena Intotero
  • Ministerul Educației și Cercetării – Daniel Ovidiu David
  • Ministerul Afacerilor Externe – Emilian Horațiu Hurezeanu
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Ioan Boloș
  • Ministerul Energiei – Sebastian Ioan Burduja
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet

Citeste mai mult

Eveniment

Taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate și în numerar, la ghișeele deschise la instanțele de judecată

Publicat

acum 2 ore

joi, 26.12.2024

de

Publicitate

Taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate în numerar la ghișeele deschise la instanțele de judecată din țară, începând din 21 februarie 2025. Legea nr. 324/2024 pentru completarea art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie, scrie alba24.ro.

Potrivit acesteia, taxele judiciare de timbru vor putea fi încasate în numerar de la debitorul taxei la ghișeele deschise la sediile oricărei instanțe judecătorești. Taxele se transferă, până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, în contul distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru”, al unității administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social.

Noile reglementări vor intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, respectiv începând cu data de 21 februarie 2025.

În prezent, taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei, în numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plată la distanță/online, într-un cont distinct de venituri al bugetului local, „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru”, al unității administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operațiunilor de transfer, al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reședința ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plătește în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.

În cazul în care plata a fost efectuată prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit, extrasul de cont emis de instituția de credit plătitoare sau orice alt document care atestă viramentul recunoscut de lege prezumă efectuarea plății, până la proba contrară.

Publicitate

Dacă viramentul bancar a fost efectuat prin ordin de plată electronic, documentul emis de bancă prin care se atestă viramentul prezumă efectuarea plății, până la proba contrară.

Dacă plata a fost efectuată printr-un sistem electronic de plată la distanță/online și confirmarea plății este transmisă de sistemul informatic direct debitorului sau/și instanței de judecată, aceasta prezumă efectuarea plății, până la proba contrară. În toate cazurile, debitorul trebuie să individualizeze dosarul sau cererea pentru care a fost făcută plata.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 40 de ani, din municipiul Botoșani, care s-a urcat beat la volan, scos din trafic la Ibănești

Publicat

acum 3 ore

joi, 26.12.2024

de

Publicitate

Ieri, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Dorohoi au identificat în trafic, pe drumul national DN 24 A, in comuna Ibănești, un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 40 de ani, din municipiul Botoșani.

În urma testării cu aparatul etilotest, rezultatul a indicat o valoare de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind condus la spital pentru recoltarea de mostre biologice.

Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

Fotografia are caracter generic

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending