Connect with us

Economie

Piaţa ciocolatei a primit o serie de lovituri. 2024, unul dintre cei mai grei ani din industrie Deși era o vedetă agricolă la nivel european, a fost abandonată de comuniști

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Piaţa ciocolatei a primit o serie de lovituri anul acesta, 2024 fiind unul dintre cei mai grei ani din industrie, în condiţiile în care preţul la cacao s-a dublat, iar TVA la produsele dulci a crescut de la 9% la 19%, a declarat, vineri, Adina Istrate, unul dintre organizatorii expoziţiei Chocolate Saga, ediţia specială de Crăciun, care se desfăşoară în acest weekend la Sala Polivalentă din Bucureşti.

„Suntem bucuroşi că ne revedem la ediţia de Crăciun, că am pus umărul la dezvoltarea acestei pieţe şi că am susţinut aceşti oameni talentaţi, care sunt ciocolatierii români. Ne bucurăm că am învăţat publicul ce înseamnă ciocolata de calitate, ce înseamnă măiestrie şi ce înseamnă inovaţie în tipuri de umpluturi şi forme. Astăzi o să fim un pic mai serioşi, pentru că piaţa ciocolatei a primit nişte lovituri anul acesta: s-a dublat preţul boabelor de cacao, avem o cotă specială de TVA, iar de două luni ne confruntam şi cu o criză pe piaţa europeană de lactate”, a precizat Istrate, într-o conferinţă de presă.

Specialiştii ciocolatieri afirmă că o pralină de 12 grame, care avea un cost de producţie de 0,80 de lei a ajuns să coste în prezent doi lei, iar la acest preţ se mai adaugă şi costurile cu ambalajul, cele de marketing şi transport.

„Preţul la o pralină de 12 grame, care trebuie să aibă o grosime a cojii de cel puţin doi milimetri, la care se adaugă umplutura, a crescut de la 0,80 lei la doi lei. La acest cost se mai adaugă ambalajul, marketingul, transportul şi mâna de lucru. Acestea sunt cu adevărat provocări, de aceea laboratoarele nu stau doar în producţia de bomboane. Gândiţi-vă că trebuie compensate costurile cu alte produse”, a subliniat Gabriela Berechet, doctor în gastrotehnică, profesor universitar la USAMV Bucureşti şi creatoarea pralinei care scade glicemia.

Potrivit acesteia, creşterea bobului de cacao la 10.000 de dolari pe tonă în luna februarie a venit pe fondul reducerii cantitative, ca urmare a efectelor încălzirii globale şi care s-a suprapus şi pe nişte boli ale plantelor.

„Evident că foarte greu s-a putut asigura ciocolata de origine, iar cei care au reuşit să lucreze cu ciocolată de origine şi nu cu amestecuri au avut provocarea vieţii lor anul acesta. Preţul a revenit un picuţ în prezent, dar din punct de vedere al legislaţiei fiscale, TVA 19% pentru produsele cu peste 10 grame zahăr la 100 de grame de produs finit este o problemă care împinge preparatorul să reducă conţinutul de zahăr folosind alte tipuri de îndulcitori. Şi OMS spune acum să nu ne bulucim pe produse cu îndulcitori, pentru că s-a descoperit că sunt mai periculoşi decât zahărul. Practic, îndulcitorii prezintă un pericol mai mare pentru microbiomul intestinal”, a explicat Berechet.

Publicitate

Toate aceste restricţii şi provocări de pe piaţă ar putea determina ciocolatierii să găsească alte soluţii mai ieftine pentru reducerea costurilor, cum ar fi înlocuirea ciocolatei, însă acest lucru a fost exclus din start de specialişti.

„În jurul meu s-a vehiculat faptul că s-ar putea în România, din cauza costurilor de producţie, să se înlocuiască ciocolata veritabilă, şi deja a apărut un nou unt de cacao. Pentru mine personal şi pentru business-ul meu, automat, am preferat să pierd din profit, adică să mă duc jos de tot decât să înlocuiesc ciocolata. Nu ştiu la ce nivel o să ajungă. Eu personal nu lucrez cu mai multe branduri, îmi place să lucrez cu ciocolată de origine pe care mi-am importat-o singură. Preţul la ciocolata basic, nu de origine, a ajuns de la 5 – 6 euro/kg undeva la 15 euro/kg din import, iar cel mai bun brand, ca să zic aşa, la nivel mondial, este cumva de trei ori acest preţ. Costurile sunt imense. Din păcate, reacţia tuturor când spui cât costă o pralină sau o cutie cu bomboane este: de ce, are aur în ea? Dar noi avem tot felul de ingrediente pe lângă ciocolată, care chiar produc o creştere a preţului. De exemplu, pudra de sfeclă, este undeva la un preţ între 800 şi 1.000 de lei pe kilogram, pudra de zmeură este undeva la 1.700 de lei kilogramul, un fistic bun ajunge la 400 lei kilogramul. Vreau să vă spun că preţul la ciocolată, la un moment, devine chiar cel mai mic preţ din componenta unei praline, pentru că mai avem tot felul de ingrediente”, a menţionat Carmela Dragomir, cel mai premiat ciocolatier român, care deţine ciocolateria artizanală Dulcelle din Câmpina şi care se pregăteşte de Cupa Mondială.

Consumul anual de ciocolată în România este în creştere faţă de anii precedenţi, undeva la 5 kilograme pe locuitor, în condiţiile în care media globală este la numai 0,9 kilograme/locuitor.

„Consumul anual în România este undeva la 4,9 – 5 kg de ciocolată. E în creştere faţă de anii trecuţi, dar ca să faceţi o comparaţie, în Elveţia este undeva la 10-11 kg, însă media globală se ridică la 0,9 kilograme. Deci stăm bine la nivel de consum. Evident că dulcele şi dulcele artizanal a devenit un trend sau devine uşor un trend, pentru că şi noi, împreună cu dumneavoastră, încercăm să trezim un pic conştiinţa publicului consumator de produse calitative, că este vorba aici de nutrienţi, de lucruri care le aduc şi beneficii, nu doar le satisface nevoia de dulce”, a adăugat Andreea Ilina, organizator al târgului Chocolate Saga.

Piaţa ciocolatei din România se ridică în prezent la 600 de milioane de euro, iar producţia locală la 50-60 de milioane, adică doar 10% din consum se produce local, restul fiind import. Deşi în creştere faţă de anii trecuţi, doar 60.000 de tone de ciocolată se procesează anual România.

„Lucrurile cumva se echilibrează şi la noi, oamenii au început să înţeleagă ingredientele de calitate. Adică nu poţi să compari o ciocolată Dubai de opt lei din retail cu o ciocolată care în mod normal are nişte ingrediente naturale şi sănătoase şi este peste 30-40 lei. Deci este o diferenţă clară de calitate. Nici nu cred că trebuie să guşti, aspectul e primul care se vede. Cum foarte puţini ştiu că o ciocolată nu se ţine în frigider pentru că îşi pierde calităţile. Aceasta este şi dorinţa noastră: de a creşte un pic dorinţa publicului de a consuma produse de calitate şi mai puţin produse de masă. Asta ne-am propus în continuare. Ce veţi descoperi la acest târg la nivel de arome, gusturi şi condimente? Pralinele cu mascarpone şi măsline sau cele cu camembert şi smochine, pralinele cu vin fiert, dar există şi arome şi gusturi mai puţin întâlnite: ciocolată cu jumări, ciocolată cu pălincă şi prune lojnite (afumate n.r.).Veţi vedea şi o colecţie de praline tricolore special create pentru Ziua Naţională şi turtă dulce în motive tradiţionale româneşti. Sunt produse absolut spectaculoase”, a menţionat Andreea Ilina.

Ciocolata cu jumări a fost lansată în anul 2021 de Atelierul de Ciocolată Krausz din localitatea Sântimbru (judeţul Harghita), iar părerile au fost şi pro şi contra legate de acest gust, însă lumea a cumpărat şi din curiozitate.

„Primul contract a fost pe 500 de tablete, pe urmă pe 2.000. Anul următor am făcut contracte pe 2.000 de tablete şi am vândut 4.000. Neapărat vreau să vând în ţară că îmi place să trăiesc aici. România e o piaţă foarte bună. Comportamentul cumpărătorului este mult mai lejer decât în vest. Brandul Krausz a fost numele de familie al străbunicii mele, de unde am moştenit casa şi unde practic facem aceste ciocolăţele. Preţul unei ciocolate cu jumări este de 37 de lei/100 de grame”, a declarat pentru AGERPRES administratorul firmei, Fazakas Szilard.

Nu în ultimul rând, organizatorii au a anunţat că anul acesta se va deschide primul magazin Bean to bar la Bucureşti, ceea ce înseamnă că acolo se află ciocolatierul care importă boabele de cacao, teaca de cacao, o prăjesc, după ce este fermentată, o decortitică şi o duc pe urmă până în zona de tabletă. Magazinul va găzdui întreg procesul de transformare a bobului de cacao, produsele din acel loc fiind complet naturale.

La târg este prezent şi cel mai bun ciocolatier din Europa de Sud-Est, Marinel Bejan, care a venit la ediţia specială de Crăciun a expoziţiei Chocolate Saga, cu bomboane cu fetească neagră, dar şi George Spanachi, de la Chocoholics, cel care a dat trendul ciocolatei Dubai în România.

Chocolate Saga, cel mai mare Festival al Ciocolatei din Romania, ediţia a 4-a de Crăciun, se desfăşoară la Sala Polivalentă, în Bucureşti, în perioada 22 -24 noiembrie 2023. Biletul de intrare costă 15 lei, iar copiii sub 10 ani şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de intrare gratuită. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Paradă planetară: Aliniere rară a planetelor în februarie. Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor fi vizibile cu ochiul liber. Când vor putea fi văzute

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 14.02.2026

de

Publicitate

Un eveniment astronomic rar va avea loc sâmbătă, 28 februarie, când pe cer va putea fi observată o „paradă planetară”.

Potrivit NASA, fenomenul cunoscut drept „paradă planetară” sau aliniere planetară are loc atunci când cel puțin patru sau cinci planete pot fi observate simultan, informează alba24.ro. În acest caz, pe 28 februarie, pasionații vor avea ocazia să observe planetele Mercur, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun aliniate strâns pe cer.

Un eveniment asemănător a avut loc și în luna februarie a anului trecut, pe 27 februarie 2025, când șapte planete, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun s-au aliniat într-un spectacol rar care nu va mai putea fi observat până în 2040, scrie The Guardian.

„Grupuri de trei, patru sau chiar cinci planete vizibile nu sunt neobișnuite, apărând regulat în fiecare an… Dar cu cât sunt implicate mai multe planete, cu atât mai multe condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a fi vizibile simultan.

Acest lucru face ca paradele complete cu șapte planete să fie destul de rare”, a declarat Greg Brown, astronom la Royal Observatory Greenwich, pentru PA Media.

Ce planete pot fi observate?

Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor putea fi văzute cu ochiul liber. Pentru Uranus și Neptun va fi nevoie de binoclu sau telescop, fiind situate în zonele îndepărtate ale sistemului solar.

Publicitate

Mercur ar putea fi mai greu de observat, deoarece se află jos, aproape de orizont.

Potrivit NASA, astfel de alinieri pot fi observate timp de câteva săptămâni sau chiar peste o lună, deoarece planetele se mișcă lent pe cer.

Totuși, fenomenul poate fi văzut de unii încă din acest weekend, însă 28 februarie este momentul în care planetele vor apărea cel mai apropiate una de alta și vor putea fi observate împreună pe cerul de seară.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Condiții și acte necesare

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Publicitate

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Producătorii agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de înghețul târziu din primăvara anului 2025 pot beneficia de un sprijin financiar de la stat de până la 2.000 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare, informează alba24.ro. 

Guvernul a aprobat la începutul lunii februarie o hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.

Actul normativ prevede instituirea unei scheme de sprijin financiar de urgență destinată producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu

Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%.

Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare.

„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro — a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.

Publicitate

Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11.500.000 euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.

Cine sunt beneficiarii sprijinului financiar

Beneficiarii sprijinului financiar de urgență sunt producătorii agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod, afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025 și care dețin documente care certifică suprafețe afectate, în proporție de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, respectiv:

  • producători agricoli persoane fizice;
  • producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite;
  • producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole, grupurile de producători recunoscute, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, cooperativele agricole, precum și universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Criterii de eligibilitate

Beneficiarii sunt eligibili dacă:

  • dețin documente care certifică afectarea suprafețelor cu plantații pomicole pe rod de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025;
  • gradul de afectare a suprafețelor reprezintă un procent de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv;
  • sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea de plată pentru anul 2025.

În vederea verificării respectării condițiilor prevăzute, APIA stabilește eligibilitatea beneficiarilor ținând cont de suprafața cu plantații pomicole pe rod determinată conform cererii de plată pentru anul 2025.

Cum se calculează sprijinul financiar

Sprijinul financiar de urgență sub formă de grant este în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha și reprezintă echivalentul sumei de maximum 2.000 euro/ha, care se acordă pentru suprafețele cu plantații pomicole pe rod afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025, pentru suprafața cu grad de afectare de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, prevăzută în documente, după cum urmează:

  • pentru un grad de afectare mai mare de 90% inclusiv până la 100% inclusiv, se acordă grantul în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha;
  • pentru un grad de afectare menționat ca valoare procentuală unică, de minimum 30% inclusiv și maximum 90%, grantul care se poate acorda se diminuează corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu gradul de afectare în valoare fixă prevăzut în documente, iar rezultatul obținut se împarte la o sută sau, în cazul în care în documente este menționat un interval de afectare, și nu o valoare fixă, valoarea grantului care se poate acorda se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu valoarea obținută ca medie aritmetică a intervalului de afectare menționat, iar rezultatul obținut se împarte la o sută.

Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulțirea cuantumului grantului calculat cu suprafața afectată de plantații pomicole pe rod, care nu poate fi mai mare decât cea determinată de APIA potrivit cererii de plată pentru anul 2025.

Speciile pomicole pentru care se acordă ajutorul financiar

Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt:

  • măr
  • păr
  • prun
  • cais și zarzăr
  • piersic
  • cireș și vișin
  • nectarin
  • nuc și alun
  • migdal

Cererea de acordare a sprijinului financiar

Beneficiarii care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la APIA la care au depus cererile de plată pentru anul 2025 o cerere de acordare a sprijinului financiar de urgență. Cererea va fi însoțită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2025.

Copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii de plată pentru anul 2025, în cazul în care nu sunt modificări, rămân valabile și pentru acordarea sprijinului financiar de urgență.

Cererea de acordare a sprijinului se depune la centrele județene sau locale ale APIA, până la data de 9 martie 2026 inclusiv.

Documentele depuse în copie de către beneficiar poartă sintagma „conform cu originalul”, sunt datate și certificate prin semnătură de către beneficiar.

După finalizarea perioadei de depunere a cererilor de acordare a sprijinului de urgență, APIA verifică respectarea/ îndeplinirea prevederilor referitoare la eligibilitatea solicitanților, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut. Nerespectarea acestora de către solicitanți atrage neeligibilitatea acestora la acordarea sprijinului financiar de urgență.

Plățile către beneficiari se vor efectua până la data de 30 aprilie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Măștile poetice”, activitate cultural-educativă la Liceul „Regina Maria” Dorohoi

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Publicitate

La Liceul „Regina Maria” Dorohoi s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, demers educațional care a îmbinat lectura expresivă cu acompaniamentul muzical.

Sub coordonarea profesoarei  Paraschiva-Cezarica Șmocot, elevii au explorat creația poetului Constantin Abăluță, punând în valoare valențele tematice și expresive ale volumului „Măștile poetice”. Activitatea a urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea sensibilității artistice și cultivarea capacității de interpretare a textului liric.

Momentele de lectură au fost completate de intervenții muzicale, care au contribuit la crearea unui cadru adecvat receptării mesajului poetic. Elevii implicați au demonstrat seriozitate și implicare, abordând actul lecturii ca formă de exprimare și reflecție.

Prin astfel de inițiative, proiectul „Sfert de oră de lectură” își propune să consolideze relația elevilor cu literatura și să susțină educația culturală în mediul școlar.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu. Ce spune directorul CNAIR

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Publicitate

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu, a anunțat sâmbătă directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, relatează alba24.ro. 

„Am intrat într-o nouă etapă pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Chiar dacă suntem în plină iarnă, asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) menține un ritm de lucru susținut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite.

 

Au început operațiunile premergătoare pentru Tunelul Boița 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) și 247 metri (galeria stângă).

Este al doilea punct critic de pe această secțiune unde atacăm muntele”, a scris Cristian Pistol, pe pagina de Facebook.

Progresul la zi pe Secțiunea 2 (31,33 km)

Lucrările la tunelul Robești avansează constant, spune directorul CNAIR. Potrivit acestuia, s-au excavat deja 332 metri din galeria stângă și 351 metri din galeria dreaptă.

Publicitate

Lucrările au început acum și pe sensul dinspre Sibiu. Pentru a mări ritmul de lucru, se fac cinci detonări în fiecare zi.

 

De asemenea, structurile majore prind contur:

  • Viaductul V01: 63%
  • Viaductul V03: 62,82%
  • Viaductul V02: 57,28%
  • Viaductele V04 și V05: 49,68%

Constructorul a mobilizat în teren 311 muncitori și 111 utilaje specializate.

Stadiul fizic întregii secțiuni a ajuns la 8,2%.

„Ritmul va crește exponențial pe măsură ce vom elibera autorizațiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit. Secțiunile 2 și 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpații.

La final, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanța până la Nădlac. Investim 4,25 miliarde lei (fără TVA) prin Programul Transport (PT) pentru a transforma acest vis în realitate. Este o lucrare de o complexitate tehnică fără precedent, dar esențială pentru viitorul economic al țării”, a mai precizat directorul CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending