Connect with us
Publicitate

Eveniment

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost tăiate din calendarele Ministerului Educației, în acest an

Publicat

Publicitate

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate de o comisie a Ministerului Educației din listele și calendarele competiționale pentru anul școlar 2023-2024, față de anul școlar trecut, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza listelor și calendarelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie. Și la activitățile naționale și internaționale (CAEN) au dispărut peste 30 de concursuri finanțate sau nu de Ministerul Educației.

Este vorba, printre altele, de concursul de chimie „Raluca Rîpan” considerat de profesori și elevi olimpiada de profil pentru elevii de clasa a VII-a, pentru că în gimnaziu nu există olimpiada națională de chimie decât pentru clasa a VIII-a; concursurile de meserii pentru elevii de la tehnologic, concursuri dedicate elevilor care aparțin minorităților.

Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.

Publicitate
  • Calendarele și listele olimpiadelor și concursurilor școlare naționale 2024 au fost publicate luni după-amiază, 29 ianuarie. Edupedu.ro a scris că ar urma ca și la competițiile sportive să existe tăieri, mai exact să nu continue toate cu etapele naționale.
    După ce am prezentat că elevii de gimnaziu ar fi fost excluși de la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” (OLAV) 2024 în varianta în lucru a calendarului Ministerului Educației, în contextul în care ar fi avut loc discuții despre renunțarea la olimpiadă, aceștia au fost reintroduși de Ministerul Educației în planificări.

Revenind la concursuri, dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130.

 

Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

Publicitate
Iată câteva comparații:

Aria curriculară tehnologii a dispărut din lista concursurilor școlare finanțate de Ministerul Educației. Este vorba de 5 concursuri care în anul școlar trecut s-au desfășurat:

În lista concursurilor școlare naționale 2024, acestea nu se mai regăsesc:

Concursul de Chimie „Raluca Rîpan” nu mai apare în lista celor din anul școlar 2023-2024:

Publicitate

În 2024:

Au dispărut și câteva concursuri din cele dedicate minorităților naționale. De exemplu, unul este de matematică:

Și un concurs de contabilitate a dispărut din cele trei organizate anul școlar trecut:

Altele vizate de restructurare sunt transdisciplinare:

Tăieri și la activitățile educative naționale și internaționale – CAEN. Sunt cu aproape 40 de concursuri mai puțin

Din lista activităților educative naționale și internaționale care se desfășoară în România în anul școlar 2023-2024, fără finanțare din partea Ministerului Educației, au dispărut 22 de competiții față de anul școlar trecut.

Din lista activităților educative naționale și internaționale din anul școlar 2023-2024, desfășurate cu finanțare din partea Ministerului Educației, 17 competiții nu se mai regăsesc, la o comparație cu lista din anul școlar 2022-2023.

În același timp, sunt cu 160 mai multe concursuri regionale și interjudețene în acest an școlar decât anul școlar trecut, potrivit publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie.

Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.

Iată cine sunt cei care au decis selecția olimpiadelor școlare 2024, potrivit componenței comisiei obținute de Edupedu.ro:

  1. Florian Lixandru – Ministerul Educației, Secretar de Stat Învățământ Preuniversitar – Președinte
  2. Mihaela Tania Irimia – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Vicepreședinte
  3. Alexandru Szepesi – Ministerul Educației, Direcția Minorități – Vicepreședinte
  4. Daniela Călugăru – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Secretar științific
  5. Alexandra Tudor – Ministerul Educației, Direcția Minorități – Secretar științific
  6. Sorin Spineanu-Dobrotă – Ministerul Educației, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Secretar științific
  7. Eugen Stoica – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Membru supleant
  8. Monica Ioniță – Ministerul Educației, Cabinet Secretar de Stat – Membru supleant
  9. Ildiko Szocs – Colegiul Național „Bethlen Gabor” Aiud – Membru
  10. Constantin-Alexandru Manda – Asociația pentru Valori în Educație AVE – Membru
  11. Mirela Ștețco – Federația Coaliția pentru Educație – Membru
  12. Simona Butnaru – Universitatea „Al. I. Cuza” Iași – Membru
  13. Mariana Arnăutu – Fundația World Vision România – Membru
  14. Maria Ștefănie – Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Hunedoara – Membru
  15. Mihaela Daniela Cîrstea – Colegiul Economic „Virgil Madgearu” București – Membru
  16. Laurențiu-Dan Milici – Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava – Membru
  17. Oana Monica Moșoiu – Universitatea din București – Membru
  18. Marius Cristian Pană – Academia de Studii Economice București – Membru
  19. Eugenia Pașca – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași – Membru
  20. Sorin Ivan – Tribuna Învățământului – Membru.
  21. Anca Stamin – Salvați Copiii România – Membru

Este prima comisie care conține și un reprezentant al unei reviste, din mandatul Ligiei Deca, cel puțin, iar ordinul de ministru pentru numirea acestor membri a fost semnat de ministru, nu prin delegare, conform surselor Edupedu.ro. Câteva luni mai târziu după decizia de includere în comisie, în publicația respectivă a apărut un interviu extins cu ministra Ligia Deca, semnat chiar de Ivan. Interviul nu conține nicio întrebare incomodă sau măcar una de urmărire, iar toate fotografiile folosite pentru ilustrația interviului au fost oferite de echipa de comunicare a ministrei, conform publicației.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (300)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024. Reţin din articolele publicate: Horia Gârbea – „Dacă bătrâneţea este o „obligaţie” a fiecăruia, măcar să ne păstrăm tinereţea de gândire şi să îmbătrânim frumos”; Maria Grădinaru – „Privesc peste acoperişurile ude înspre copilăria mea”; Adrian Alui Gheorghe – „Când vor să afle ceva / rostogolesc un măr, / care putrezeşte / până la adevăr”; Adrian Alui Gheorghe – „Timpul lasă dâre / ca balele de melc / pe frunze de mentă”; Adrian Alui Gheorghe – „Istoria putrezeşte în burta timpului / ca viermele în guşa păsării”; Adrian Alui Gheorghe – „Ascult glasul unei lumânări”; Mihaela Stanciu – „În preajma copiilor, frumosul nu trebuie căutat cu lupa pentru că puii de om sau puii de pisică şi peşte au aceeaşi candoare, chiar şi atunci când se lasă conduşi de idei năstruşnice”; Nicoleta Milea – „Poezia e ceva inefabil, grav şi tulburător”; Iulian Bitoleanu – „o specie extravagantă, rondelul”; Ella Leynard – „Cei veniţi fără smerenie / după un timp pleacă singuri”; Goethe – „Tot omul are, oricum ar fi / Un ultim noroc şi o ultimă zi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  O definiţie  a timpului dată de poeta  Anisia-Maria Pirontea: „E-atât de rege şi de prinţ, / E-atât de vrăjitor,/ E-atât de foc pâlpâitor, / Când suflu-n el şi clipe mor”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  Nicoleta Milea, într-o cronică, reia un punct de vedere al lui Constantin Noica despre poet şi poezie: „Poate fi tânărul de la sine poet? Este poezia o simplă îndeletnicire? Sau undeva ea este şi explozia unei acumulări care e fie a anilor, fie, mai ales, a culturii? La aceste întrebări, cine se dedică scrisului este dator să răspundă făptuind, asumându-şi cu un plus de luciditate şi sporită dăruire actul creaţiei şi al devenirii întru fiinţă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Compozitoarea Carmen Maria Cârneci, fiică a poetului Radu Cârneci şi sora poetei Magda Cârneci, acordă un amplu interviu (pp. 12-13) lui Ion Bogdan Ştefănescu. Fiind întrebată ce reprezintă Enescu pentru ea, răspunde: „Enescu este compozitorul matcă; expresia-unicat al filonului autohton; modelul de esenţializare – stilizare – recompunere în spiritul folclorului românesc în bună înţelegere cu toate curentele europene; genial generator de timbralitate elevată, de melodie mereu încărcată de expresie, de orchestraţie complexă, densă, în acelaşi timp rafinată. Un maestru absolut”;  Rugată să enunţe câte un vers  din opera tatălui şi a surorii sale, Carmen Maria Cârneci  răspunde: al tatălui – „Iubirea-i axul cerurilor toate”, al surorii – „O mână imensă mă poartă în palmă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.    Savu Popa publică poemul de întindere „Bunica şi gerul”. Merită  să reţinem: „… cu paşi de mâţ negricios, sfrijit, / Gerul urca tiptil scările, ajungea în dreptul ei, / I se gudura la picioarele-i învelite-n ciorapii de lână călduţi, / Apoi, ea îi căuta privirea, îşi vorbeau astfel, / De la ochi la ochi, / Ochii de prescură ai bunicii şi ochii de funingine ai gerului / Contopiţi într-o îmbrăţişare albastră, / Apoi, ea răsufla uşurată, înfiorând cerul, iar luna prindea a se roti rar, / Precum roata cea mică de la fântâna bătrână, patriarha satului…”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Horia Gârbea, umblând „Cu mască, fără mască, prin literatura română”,  ne  înştiinţează că Stan V. Cristea a scos volumul „Eminescu. Reflectări în lumina actualităţii” (Editura „Aius”, 2024). Reţin: „Astfel, Stan V. Cristea realizează o incursiune în exegeza eminesciană prin lucrări semnate de Constantin Cubleşan (patru volume publicate de-a lungul a opt ani), Lucian Boia, Nicolae Georgescu, Ana Dobre, Cassian Maria Spiridon, Iulian Bitoleanu, Zenovie Cârlugea, Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu. Istoricul oferă astfel publicului fişe de lectură amănunţite ale acestor eminescologi ocazionali sau de cursă lungă. Chiar dacă se referă la lucrări de importanţă diferită, Stan V. Cristea păstrează acelaşi ton, descriptiv şi obiectiv, de cronicar adecvat subiectului, nu polemizează cu autorii, ci expune calm şi temeinic conţinutul fiecărei încercări, indiferent că e vorba de un dicţionar al „oamenilor din viaţa lui Eminescu” (Z. Cârlugea) sau de „hermeneutica exegezei” la Eminescu (Constantin Cubleşan) şi aşa mai departe. Rezultă o sinteză utilă la care poate apele oricine doreşte să afle cam ce s-a scris despre poet în contemporaneitatea imediată”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Ella Leynard despre tăcere în poemul „Biblioteca tăcerii”:Toate sensurile importante ale tuturor cuvintelor / s-au refugiat, repudiate de multe ori, în tăcerea / pe care dacă am şti să o citim, / am descoperi biblioteca nescrisă a umanităţii / de la începuturi până astăzi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   La rubrica intitulată „Cărţi”, revista acordă patru rânduri şi volumului botoşăneanului Mihai Babei, „Vreau să fiu vreau să nu uit” (Editura „Detectiv literar”): „Un volum de versuri generos recomandat de Marius Chelaru prin prefaţă şi Cassian Maria Spiridon pe ultima copertă. Deşi e în pragul vârstei de 75 de ani, Mihai Babei este un debutant recent (2020, adică la 70). Acest aspect insolit e chiar mai interesant decât textele lirice propriu-zise în care „bălteşte neliniştea”;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Hilișeu Horia dus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge după ce a fost prins beat la volan

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 au oprit pentru control, pe drumul comunal din comuna Hilișeu Horia, un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din aceeași localitate.

Având în vedere că emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Publicitate

“Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO. Valeriu Iftime: Cum putem noi să vorbim de un loc pe lista județelor dezvoltate, când ne ia 2 ani să facem o toaletă? (P)

Publicat

Publicitate

Să fii președinte al Consiliului Județean doar ca să primești osanale, să auzi cât ești de grozav când stai la birou sau tai trei panglici înseamnă că habar nu ai ce înseamnă acest rol.

Alții se lăudau că semnau stive de hârtii, când de fapt îi uita Dumnezeu lipiți de scaun. Eu nu am de gând să mă lipesc de scaun și să îmi fac apariția doar pe câte o scenă sau când trebuie să tai panglica la un podeț. EU VOI FI PE TEREN! Acolo vezi și înțelegi problemele și știi ce ai de făcut când te întorci la birou.

Sunt primul președinte de Consiliu Județean din Botoșani care citește ce scrieți, oameni buni. Analizez unde sunt probleme și vin la fața locului să le văd și să verific. Așa mi se pare normal.

Publicitate

Așa s-a întâmplat și cu această școală. Mi-a scris o doamnă despre cum fetița dânsei nu vrea să mai vină la școală, acum, pe frig, când știe ce e la toaletă…

Oameni buni, oare cei care au administrat până acum județul au fost vreodată să vadă și zona asta neagră a județului? Oare parlamentarii care stăteau bine mersi la București știau cum merg copiii la toaletă în Botoșani?

Sunt extrem de revoltat de tot ceea ce înseamnă incompetență. Chiar am ajuns să râdă toată România de noi? În așa hal a ajuns județul nostru?! Cum putem noi să vorbim de un loc pe lista județelor dezvoltate, când ne ia 2 ani să facem o toaletă?

Publicitate

Oameni buni, ipocrizia unora nu are limite!

Această toaletă se va face URGENT! Voi urmări această situație îndeaproape. Gata cu lucrările de mântuială, pentru că președintele stătea la birou și habar nu avea ce se întâmplă în județ!

Voi fi cel mai bun prieten al celor care fac TOTUL pentru comunitate și cel mai mare dușman al celor care își bat joc de ea.

Publicitate

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Citeste mai mult

Eveniment

Dorohoian cu alcoolemie de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat scos din trafic de polițiști

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Dorohoi, depistat cu alcoolemie de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat, a fost oprit în trafic de polițiști.

Polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani l-au identificat pe DN 29 B, în comuna Mihai Eminescu, în timp ce conducea un autoturism.

Deoarece emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a indicat o alcoolemie de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Publicitate

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei precise.

„Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a declarat Delia Nenișcu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending