Connect with us

Eveniment

Pescarii de la Botoșani, verificați de Garda de Mediu într-o amplă acțiune de combatere a pescuitului ilegal

Publicat

Publicitate

Garda de Mediu de la Botoșani a desfășurat ieri o amplă acțiune de verificare a pescarilor de la Botoșani conform Planului de Acțiune CLEAN WATERS 2023.

În cooperare cu reprezentanți ai Biroului Județean de Poliție Transporturi Botoșani, Garda de Mediu de la Botoșani a desfășurat o serie de acțiunii pentru prevenirea și combaterea pescuitului ilegal, a deținerii și folosirii uneltelor de pescuit interzise, precum și a valorificării fără documente legale a peștelui și produselor de pește conform Planului de Acțiune CLEAN WATERS 2023.

Au fost identificați și verificați atât pescari sportivi cât și pescari comerciali.

“Pe malul drept al lacului de acumulare Stânca Costești, pe raza comunei Ripiceni, au fost verificate activitățile de pescuit comercial, respectiv: conformarea plaselor de pescuit, ambarcațiunilor, licențelor, autorizațiilor și permiselor de pescuit comercial, precum și autorizațiile de capturare/achiziționare și comercializarea animalelor vii din fauna sălbatică”, a transmis Garda de Mediu de la Botoșani.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO Deliciile moldovenești care îți răsfață simțurile: Supa-desert de vară și prânzul memorabil din nordul României

Publicat

Publicitate

Bucătăria tradițională moldovenească, deși arhaică și rurală, este un adevărat izvor de bunătăți și delicatese extrem de rafinate și delicioase. O parte dintre aceste rețete s-au pierdut de-a lungul timpului și se mai păstrează doar la sate, fiind gătite de femeile în vârstă, scrie ADEVĂRUL.

Bucătăria românească tradițională este un adevărat melanj de influențe și importuri adaptate și reinventate cu o ingeniozitate ieșită din comun, transformate în bunătăți originale care îți lasă gura apă. considerată rurală, robustă, sățioasă, gastronomia moldoveneasca poate uimi prin rafinament și îndrăzneală. Din moși strămoși, pe ambele maluri ale Prutului și ceva mai jos către ținuturile Bahluiului, au luat naștere câteva rețete deosebite care astăzi se prepara tot mai rar. Glorioasa lor amintire dacă se mai păstrează în unele gospodǎrii, așteptând să fie redescoperite și readuse la viață.

Un festival de arome într-o delicatesă de pe ambele maluri ale Prutului

Cine mai știe ce este o „jiandră” sau „geandră” țărănească? Cei mai mulți dintre noi nici măcar nu am auzit de o asemenea denumire. Jiandra țărănească este un preparat culinar care seamănă cu o omletă țărănească, dar mult mai delicios și mai complex. Se prepară în special în Republica Moldova, în zonele sale nordice, dar poate fi întâlnită în diferite variante și denumiri și de cealaltă parte a malurilor Prutului, prin județele românești de la capătul țării. Jiandra este o mâncare sățioasă pentru masa de prânz. Se face ușor și rapid, dacă ai ingredientele potrivite. În primul rând, se folosește aproape jumătate de kilogram de carne de porc, pulpă cu grăsime, dar și ceva cotlet afumat, dacă ne cade în mână.

Carnea se pune la undit în grăsime de pasăre în ceaunul bine încins (putem folosi și tigaia cu ulei de floarea soarelui). Peste carnea rumenită se aruncă rapid o ceapă tăiată mărunt și trei căței de usturoi zdrobiți. Se amestecă bine și se continuă undirea până când ceapa devine translucidă (nu arsă). În același timp, facem o mămăligă moale, celebrul „cir” moldovenesc. După ce am fiert bine „cirul” luăm două pahare de mămăligă moale și turnăm peste carne și ceapă. Amestecăm bine să se omogenizeze. Ne mișcăm repede, batem patru ouă și le răsturnăm peste compoziția anterioară. Amestecăm bine cu brânză de oaie, o mai lăsăm la gătit cinci minute acoperitǎ cu un capac, după care o răsturnam în farfurii, adăugăm verdeață deasupra si e gata de consumat. În județele din nordul României, asemănător jiandrei este un fel de „scrob”, adică ouă bătute în care se pun jumeri sau piept de porc călit cu ceapă, dar și brânză de oaie din belșug.

O savoare moldovenească ce poate fi desert sau ciorbǎ

Publicitate

Un alt preparat moldovenesc inedit este chisăliță de corcodușe, care poate fi considerat supǎ sau desert. Este servit mai ales la prânz, în zilele călduroase de vară. Chisăliță este un cuvânt de origine slavă și înseamnă acru. În estul României se prepară cu din corcodușe coapte.

Se folosește aproximativ jumătate de kilogram de corcodușe. Fructele se spală, se scot  sâmburii și se fierb cam un sfert de oră, până se înmoaie. Apoi se adaugă patru linguri de zahăr și se continuă fierberea încă 10 minute până se mai îngroașă compoziția. Se dă de pe foc și se lasă la răcit. Se servește cu mămăligă rece, ceva mai vârtoasă. Există variante de chisăliță cu prune, la care se adaugă puțin mălai. Alte variante sunt mai lichide sau ca în Republica Moldova, cu multe corcodușe verzi.

Desertul de poveste de pe tărâmuri moldovenești

Delicatese servite după masă sau seara cu un pahar de lapte cald sunt plăcintele învârtite cu sfleclă de zahăr. Se face un aluat din făină, sare, drojdie, ulei și zahăr. Aluatul trebuie să fie gros și se frământă timp de un sfert de ceas până devine elastic.

Placinta cu sfecla si nuca FOTO bunica.md
Placinta cu sfecla si nuca FOTO bunica.md

După aceea se lasă la dospit trei sferturi de oră, timp în care compoziția crește. În timpul ce aluatul dospește ne apucăm de umplutură. Spălăm și curățăm sfecla, o dăm prin răzătoare și o punem la călit în puțin ulei. După ce se caramelizează se adaugă și nuca. Se mai călesc împreună vreo 10 minute. Se adaugă și zahăr dacă mai este nevoie. Umplutura se lasă să se răcească. După ce aluatul a crescut, se iau bucăți din el și se fac bile. Se lasă la odihnit zece minute sub un prosop, iar ulterior se întind cu sucitorul. Fiecare foaie (trebuie să fie foi subțiri) se unge cu ulei și apoi se întinde în formă de dreptunghi. Se pune umplutura pe aproximativ două treimi din suprafața foii și se rulează. Apoi rulourile se dau la cuptorul încins pentru trei sferturi de oră. După ce se scot sunt presărate cu Mac şi lăsate la răcit sub un prosop.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Eduard Florescu, fost jucător al FC Botoșani, va evolua pentru Unirea Slobozia

Publicat

Publicitate

Echipa de fotbal Unirea Slobozia a anunțat, marți, pe pagina sa de Facebook, că mijlocașul Eduard Florescu va purta tricoul său în noul sezon.

Mijlocașul ofensiv, în vârstă de 27 de ani, vine la clubul ialomițean după de s-a despărțit de echipa kazahă Ielimai Semei, la care a jucat în ultimele luni.

Florescu a mai evoluat în cariera sa la FC Argeș, CS Mioveni, Farul, Universitatea Craiova și FC Botoșani, pentru care a avut 22 de apariții în sezonul trecut în Superligă.

Echipa antrenată de Andrei Prepeliță i-a mai transferat pe portarul Ionuț Gurău, fundașul Radu Negru, mijlocașii Andrei Dragu și Vlad Pop, toți foști la FCU Craiova, pe mijlocașul Ronaldo Deaconu (Nyiregyhaza), pe mijlocașul kosovar Valon Hamdiu (AC Bellinzona) și pe fundașul central brazilian Rafael Garutti (FC Voluntari).
AGERPRES

FOTO GSP.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Mare Muceniță Fevronia

Publicat

Publicitate
Sfânta Fevronia s-a călugărit de tânără, intrând într-o mănăstire din apropierea orașului Nisibi din Mesopotamia de Sus, la vârsta de 20 de ani. În timpul prigoanei împotriva creștinilor a împăratului Dioclețian (284-305), guvernatorul Selin, ajutat de nepotul său Lisimah, îi urmărea pe creștinii aflați la granița Imperiului Roman cu Persia. Pe cât de aprig era Selin, pe atât de bun era Lisimah față de creștini, anunțându-i înainte, să se ascundă.
Soldații lui Selin au spart porțile mănăstirii unde se nevoia Sfânta Fevronia, vrând să ucidă toate maicile, însă acestea au rămas în viață. Luând-o doar pe tânăra Fevronia, Selin i-a impus să jertfească idolilor și să se logodească cu nepotul său, Lisimah. Din cauză că Fevronia a refuzat, a fost supusă la chinuri: a fost biciuită, i s-au spart dinții, i s-au tăiat sânii, mâinile și picioarele.
În cele din urmă, a primit moarte martirică, la anul 310 d.Hr., iar trupul ei a fost dus, din porunca lui Lisimah, la mănăstire. Mai târziu, guvernatorul Selin a fost găsit mort. După martirizarea Sfintei Fevronia, Selin s-a îndrăcit. Purtându-se ca un demonizat, Silenius s-a izbit cu capul de un stâlp de marmură și a murit. Nepotul acestuia, Lisimah, a primit Sfântul Botez și a intrat în mănăstirea arhimandritului Marcel. Sfânta Mucenică Fevronia a făcut multe minuni prin moaștele sale și s-a arătat maicilor care se rugau noaptea în biserica mănăstirii. Aceasta se arăta în ziua prăznuirii sale, în mijlocul surorilor din mănăstire. Stătea timp de trei ceasuri în văzul tuturor, apoi se făcea nevăzută. Însă, nimeni nu se putea atinge de dânsa, atunci când se arăta în chip minunat maicilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr din Botoșani, prins la graniță la volan cu permis canadian, dar fără drept legal de a conduce în România

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 25 de ani, din județul Botoșani, este cercetat de polițiștii de frontieră după ce a fost surprins conducând un autoturism de lux fără a deține permis internațional de conducere.

Incidentul a avut loc pe 23 iunie 2025, în jurul orei 10:00, în Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni. Botoșăneanul s-a prezentat la control la volanul unui autoturism înmatriculat în România și a prezentat un permis de conducere emis de autoritățile canadiene.

În urma verificărilor, polițiștii de frontieră au constatat că bărbatul nu deține un permis de conducere internațional, document necesar pentru a putea conduce pe drumurile publice din România, în cazul șoferilor care provin din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Convenției asupra circulației rutiere.

Pe numele tânărului a fost deschis un dosar penal, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are acest drept.

Poliția de Frontieră reamintește că, potrivit legislației române, permisele de conducere emise de state non-UE, care nu fac parte din Convenția internațională privind circulația rutieră și care nu au tratat de recunoaștere reciprocă cu România, nu sunt valabile pe teritoriul țării fără prezentarea unui permis de conducere internațional.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending