Connect with us

Economie

Pentru românii care vor să-și deschidă sau să își extindă o afacere: Uniunea Europeană a pregătit fondurile nerambursabile

Publicat

Publicitate

Fondurile europene nerambursabile sunt o importantă sursă de finanțare pentru autoritățile centrale și locale, dar mai ales pentru românii care vor să-și deschidă sau să își extindă o afacere. Uniunea Europeană a pregătit fondurile nerambursabile pentru românii care au nevoie de ele, aceștia trebuind doar să aplice pentru acestea, scrie observatornews.ro.

Vestea bună pentru cei care vor fonduri europene nerambursabile în 2024 este că în exercițiul bugetar al UE 2021-2027, România poate primi aproximativ 4 miliarde de euro prin Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Atunci când vorbim despre fondurile europene nerambursabile, vorbim despre un instrument de finanțare pe care UE îl folosește pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre diferitele regiuni. Administrarea acestor bani se face în comun de către Comisia Europeană și statele membre. În cazul României, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), alături de instituțiile subordonate, se ocupă de acest lucru.

După cum explică MIPE, pentru România, Fondurile Europene Structurale și de Investiții (Fondurile ESI) sunt principala sursă de finanțare a Programelor Operaționale care au ca principal obiectiv implementarea Politicii de Coeziune economică și socială la nivel național.

Ce tipuri de fonduri pot accesa românii?

Fondurile europene nerambursabile pe care le pot accesa românii vin prin acest programe:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este unul dintre principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune europene. Acesta a fost creat în 1975 cu scopul de a contribui la reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor europene și de a îmbunătăți standardele de viață în regiunile cele mai defavorizate.

Publicitate

Între 2021-2027, UE alocă peste 392 de miliarde EUR pentru politica de coeziune. Aproximativ 226 de miliarde de euro au fost alocate FEDR. Această alocare includea 9 miliarde euro prevăzute pentru cooperarea teritorială europeană (CTE) și 1,9 miliarde euro, sub formă de alocații speciale, pentru regiunile ultraperiferice și cele cu o densitate redusă a populației.

Fondul Social European (FSE)

FSE este principalul instrument prin care Europa susține crearea de noi locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru toți cetățenii UE.

Aceste fonduri sunt destinate investițiilor în capitalul uman al Europei – angajații, tinerii și toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Anual, UE alocă 10 miliarde euro pentru îmbunătățirea perspectivelore de angajare a milioane de europeni, în special pentru cei cărora le este dificil să își găsească de lucru.

Fondul de Coeziune (FC)

Fondul de coeziune a fost creat în 1994 și oferă finanțare pentru proiecte din domeniul mediului și al rețelelor transeuropene în statele membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE, se arată pe site-ul Parlamentului European.

În intervalul 2021-2027, Uniunea Europeană a pregătit 42,6 miliarde euro pentru Fondul de Coeziune, din care o sumă de 10 miliarde euro va fi destinată Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Procentul de cofinanțare poate atinge până la 85% din valoarea proiectelor. Din acești bani, România ar urma să primească peste 4 miliarde euro.

După cum transmit oficialii europeni, aceste fonduri nerambursabile trebuie folosite în 2024 și în restul exercițiului bugetar pentru:

  • investiții în domeniul mediului, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea -durabilă și energia sustenabilă care prezintă beneficii de mediu;
  • rețelele transeuropene în domeniul infrastructurii de transport (TEN-T);
  • asistență tehnică.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Programul pentru Dezvoltare Rurală (PAC) este o inițiativă care contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare rurală stabilite de Uniunea Europeană, având sprijinul financiar al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Bugetul alocat FEADR pentru perioada 2021-2027 este de 95,5 miliarde de euro. Dintre acești bani, 8,1 miliarde de euro provin din instrumentul de redresare NextGenerationEU și au ca scop diminuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra sectorului agricol, informează observatornews.ro.

Românii care vor fonduri nerambursabile în 2024 prin acest program trebuie să știe că proiectele lor au obligația de a ajuta la îndeplinirea a 4 din cele 6 priorități ale UE legate de dezvoltarea rurală:

  • să încurajeze transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale;
  • să sporească viabilitatea și competitivitatea tuturor ramurilor agriculturii și să promoveze tehnologiile agricole inovatoare și gestionarea durabilă a fondului forestier;
  • să promoveze organizarea lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, bunăstarea animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură;
  • să promoveze utilizarea eficientă a resurselor și să sprijine tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;
  • să refacă, să conserve și să dezvolte ecosistemele care sunt legate de agricultură și silvicultură;
  • să promoveze incluziunea socială, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele rurale.

Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM)

FEPAM se conformează Politicii Comune în Domeniul Pescuitului, care impune reguli pentru gestionarea durabilă a flotelor europene de pescuit și pentru conservarea stocurilor de pește.

În 2021 europarlamentarii au aprobat Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și modul în care acesta ar trebui folosit în cadrul bugetului UE pentru 2021-2027. 5,3 miliarde EUR vor fi alocate gestionării fermelor piscicole, acvaculturii și flotelor de pescuit. Restul vor finanța consilierea științifică, dispozitivele de verificare și control, culegerea de informații despre piață, supravegherea și siguranța pe mare, informează Parlamentul European.

Sursa: observatornews.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Se apropie 1 Mai. ANPC: Micii și berea trebuie cumpărate doar din locuri autorizate. Atenție la aspectul produselor

Publicat

Publicitate

Directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, recomandă consumatorilor să acorde o atenție deosebită la aspectul produselor din carne tocată și la cel al berii, dar să verifice și modul de etichetare al acestor produse, având în vedere că în această perioadă românii sărbătoresc ziua de 1 Mai cu tradiționalii mici și bere, relatează agerpres.ro.

‘La achiziționarea produselor alimentare: verificați cu atenție aspectul cărnii tocate; nu cumpărați produse neetichetate; eticheta trebuie să conțină informații despre ingredientele alergene și termenul de valabilitate. Refuzați produsele cu etichete lipsă, modificate sau expirate. Evitați achiziția de carne tocată din locuri neautorizate, pentru că riscați să cumpărați produse nesigure’, a scris duminică Paul Anghel, pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce privește berea, directorul general al ANPC recomandă verificarea stării ambalajelor, limpiditatea lichidului și data durabilității minimale.

‘Dacă petreceți ziua de 1 Mai în zone de agrement: asigurați-vă că produsele sunt expuse în vitrine frigorifice funcționale. Ambalajele trebuie să fie intacte, iar etichetele să conțină toate informațiile necesare. Vânzătorii trebuie să fie echipați corespunzător și să respecte regulile de igienă’, a subliniat el.

Nu în ultimul rând, consumatorii trebuie să acorde atenție prețului afișat și să verifice concordanța între prețurile afișate și cele marcate pe bonurile de casă.

‘Solicitați și păstrați bonul fiscal: este singura dovadă în cazul unei reclamații justificate!’, a mai scris Anghel pe rețeaua de socializare.

Publicitate

În urma controalelor din anii anteriori, ANPC a constatat nereguli grave, printre care: utilizarea produselor expirate sau fără etichetă, comercializarea alimentelor cu urme de mucegai, folosirea de ulei ars și ustensile neigienizate, nerespectarea temperaturilor de depozitare și a condițiilor igienico-sanitare, lipsa informării privind alergenii sau proveniența produselor (proaspete vs. decongelate).

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 27 aprilie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 27 aprilie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 27 aprilie 2025:

Loto 6/49: 9, 46, 16, 8, 43, 29

Loto 5/40: 38, 24, 9, 29, 33, 31

Joker: 6, 28, 43, 37, 15 + 18

Noroc: 6 0 0 9 4 6 8

Publicitate

Noroc Plus: 4 5 9 5 1 6

Super Noroc: 3 2 6 1 4 2

Citeste mai mult

Eveniment

Trăim în România: Un nou-născut a dispărut din maternitatea din Bacău. Polițiștii au demarat cercetări

Publicat

Publicitate

Un nou-născut a dispărut din secția de maternitate a unui spital din municipiul Bacău, duminică după-amiază, polițiștii sesizați de către personalul medical demarând cercetări pentru găsirea copilului și clarificarea incidentului, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ), relatează agerpres.ro.

„La data de 27 aprilie a.c., în jurul orei 15:10, polițiștii Secției 1 Poliție Bacău au fost sesizați de către personalul medical al unui spital din municipiu despre faptul că, din secția de maternitate, a dispărut un nou-născut. Polițiștii deplasați la fața locului au identificat mama copilului, o femeie de 33 de ani, din comuna Valea Seacă. Aceasta a născut gemeni la data de 23 aprilie a.c., iar astăzi, în jurul orei 14:45, când s-a dus în salon să îi alăpteze, a observat că unul dintre copii lipsește”, precizează sursa citată.

Cazul a fost preluat de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale și ai Biroului de Investigații Criminale Bacău, care desfășoară activități sub coordonarea Direcției de Investigații Criminale din cadrul I.G.P.R. pentru identificarea copilului și clarificarea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul, se mai arată în informarea transmisă de reprezentanții IPJ Bacău.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (346)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Poetul, eseistul şi criticul literar spaniol Juan Carlos Abril, în „Observator cultural” nr. 978 din 2019, despre poezie, într-un interviu acordat Doinei Ioanid: „Da, poezia este o necesitate de expresie, deşi, ca limbaj vorbit, trebuie să o învăţăm. Ne este dificil atunci când nu cunoaştem codul, ne încarcă cu semnificaţiile şi complexitatea sa şi avem tendinţa să abandonăm lectura poeziei dacă nu suntem specialişti. Poezia este precum matematica, trebuie să o înveţi pas cu pas. Poezia – fie că e verbală sau nu – este forma artistică prin care obiectivăm lumea, iar fiinţa umană întotdeauna a dorit să arate lucrurile aşa cum sunt, în perplexitatea şi uluirea de a fi viu, cu toate contradicţiile sale.”;

Citesc „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), un roman scris de Dan Lungu. Reţin: 1. „Am fost educaţi să privim tot înainte, în monitoare, să nu întoarcem capul”; 2. „Dincolo de monitoare este jungla. Capătul lumii e acolo unde eşti offline”; 3. „O altă epistemologie înseamnă alt stil de viaţă”; 4. „Suprafaţa apei şi ecranele au mult mai multe în comun decât pare la prima vedere”; 5. „Orice speranţă e o fantă prin care se întrezăreşte o lume mai bună, o altă realitate”; 6. „Nici un apelativ nu este absolut întâmplător, ci e o atribuire identitară”; 7. „Ai sentimentul unei violenţe subtile atunci când lucrezi cu numere mari şi al unei trădări a umanului”; 8. „Mereu am avut sentimentul că toţi consilierii sunt oamenii sistemului şi tot ce-i mai bun pentru tine lasă la urmă, e ultima ofertă”; 9. În sat „până şi mirosurile se separă: în faţă te întâmpină mireasma de trandafiri sau regina nopţii, iar în spate cea de balegă sau de găinaţ”; 1o. „Întreaga realitate a satului se sprijină pe suveicile cuvintelor care ţes încontinuu”; 

Pavel Şuşară despre femeie: „În literatură (artă în general) există o metaforă a feminităţii, chipul ei nu apare explicit, el este subînţeles în logica interioară a discursului. Tipuri de femei: a) femeia solitară (apăsată de vagi melancolii); b) femeia multiplicată (îşi caută febril o identitate); c) femeia astrală (cu chip rece şi animată subtil de nostalgia cuplului); d) femeia angelică; e) femeia demonică (ambele aspirante unice către absolutul feminin)”; 

Valeriu Nicolae, în „Dilema veche” nr. 804 din 2019: „Havel scria că intelectualii ar trebui să prevadă şi să discute diversele ameninţări, orori sau catastrofe, iar politicianul ar trebui să îi asculte, să se gândească la cum ar putea acestea să fie evitate şi să acţioneze în consecinţă. În acest moment, rolurile în societate sunt aproape inversate: intelectualii şi jurnaliştii caută soluţii politice, iar politicienii sunt preocupaţi de a discuta ameninţările şi ororile datorate adversarilor lor politici. Partea de acţiune este elegant ignorată de toată lumea. Cele de mai sus le-am scris în 2012. Dan Diaconescu a fost înlocuit de Liviu Pleşoianu, Gigi Becali de Rareş Bogdan, iar Adrian Năstase de doamna Viorica Dăncilă.”;

Publicitate

În „Ramuri” nr. 7 din 2019, un poem de Adrian Popescu şi intitulat „Poeţii”: „Poeţii sunt defuncţii pentru care, / Cu ochii roşi, tulburi şi sticloşi, / Îmi mai luam o carte la culcare. / O terminam în cântec de cocoşi. // Dormeam, sfios, cu ea sub pernă, / Credeam că ei deţin secretul, / Prin care poţi avea, eternă, / O viaţă plină cu buchetul…// Nu semănau cu cei din cărţi, / Boemi notorii, ţara îi cinsteşte. / Traşi de dorinţe-n două părţi, / Maeştri în prisosul ce lipseşte. / De unde versurile minunate? // Îi alăptase vreo zeiţă? Cine? / Că nu au sângele de om în vine. / Şi dacă-l au de unde vine?”;

Farkas Jeno, în „Ramuri” nr. 7 din 2019, publică articolul „Cerchişti în mărturii inedite”.  În conţinutul acestui articol, autorul prezintă cele trei abordări despre exil ale lui Nicolae Balotă: a) cea a lui Cioran („ce se caracterizează prin traumatism lingvistic, renegarea limbii şi fuga de condiţia de exilat”); b) cea a lui Ionescu („ce s-a dovedit a fi o reuşită invenţie, o virtute literară: absurdul, adică perfecţiunea maşinăriei lingvistice care funcţionează de minune…în gol”); c) cea a găsirii unei limbi ideale în exilul terestru biblic („parte a condiţiei noastre umane”);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 802 din 2019, despre răspântie: „În toate mitologiile lumii, răspântiile stârnesc fiori. La intersecţia drumurilor se petrec mereu lucruri care scapă de sub control pentru că ceea ce, în general, era ordonat şi previzibil pe o cale se dezordonează şi se bulversează la impactul cu o altă cale. Direcţiile, clare pe orice drum, se relativizează la intersecţii şi paşii celui care străbate drumul nu mai merg inexorabil înainte. Pot fi la dreapta sau la stânga. Direcţia paşilor nu mai este dusă de drum. Voinţa călătorului devine decisivă. Şi de câte ori bietul om e pus să aleagă, el e pus, de fapt, într-o încurcătură. Drumul nu te încurcă; răspântia, însă, da. Şi mai adaug că, la intersecţie, nu se pune doar problema mea – „Pe unde o iau?” -, ci şi problema întâlnirii mele cu altul – „Cine are prioritate?”. Şi nu-i de glumă. Din aşa ceva se iscă războaie”;

Mark Twain: „Când te trezeşti făcând parte dintr-o majoritate, e timpul să faci o pauză şi să reflectezi”;

Rainer Maria Rilke despre poezie: „Totul este să preamăreşti. În poezie noi vorbim de cele mai multe ori despre creaţia lui Dumnezeu. În momentul în care ştii să preamăreşti smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină, se naşte poezia. Noi trăim din uitare în uitare, dar poezia înseamnă a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending