Connect with us
Publicitate

Actualitate

Pensia de urmaș. Termen la depunerea unor acte în cazul elevilor și studenților

Publicat

Publicitate

Până la data de 25 septembrie, elevii care au împlinit vârsta de 16 ani si au dreptul la pensie de urmaş  trebuie să prezinte adeverința în original din care să rezulte că urmează o formă de învățământ organizată, anunță alba24.ro.

În cazul studenţilor, aceştia vor trebui să prezinte, în primă fază, o declaraţie pe propria răspundere, până în 25 septembrie, iar adeverinţa, până cel târziu în 25 octombrie.

Potrivit prevederilor art. 84 lit. b) din Legea nr 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, copiii au dreptul la pensie de urmaş dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

În cazul nedepunerii adeverinței,respectiv declarației, pensia de urmaș aferentă lunii octombrie 2023 se reține de la plată, anunță Casa de Pensii

Pensia de urmaș. Cum se acordă, documente necesare, cine poate beneficia

Potrivit prevederilor Legii nr.9/2023, a fost eliminată obligativitatea prezentării/depunerii de către beneficiari a copiilor documentelor prevazute de legislația din domeniul de activitate al caselor teritoriale de pensii, fotocopierea gratuită a documentelor originale  fiind asigurată de instituțiile în cauză.

Documentele necesare înscrierii la PENSIE DE URMAȘ, după caz:

  •     • cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);
  •     • actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;
  •     • decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;
  •     • decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  •     • adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
  •     • actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  •     • copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

Publicitate

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  •     • carnetul de muncă (original si copie);
  •     • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  •     • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  •     • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  •     • livretul militar (original şi copie);
  •     • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  •     • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  •     • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  •     • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
  •     • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  •     • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  •     • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

!!! Legea nr.76/2022 pentru completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementează obligația caselor teritoriale de pensii de a comunica angajatorului – în 5 zile de la emiterea unei decizii de pensionare – o informare care va cuprinde numele şi prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare, precum şi data emiterii acesteia.

Pentru a putea comunica angajatorului informaţiile cu privire la emiterea deciziei de pensionare, persoana care solicită înscrierea la pensie trebuie să prezinte, pe lângă documentele prevăzute de legislaţia cadru în domeniul pensiilor, o adeverinţă eliberată de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, din care să rezulte datele de identificare ale angajatorului, (adresa, e-mail, fax, nr. telefon).

Publicitate

Facem precizarea că, în cazul persoanelor care desfăşoară concomitent activitate la mai mulţi angajatori, la dosarul de pensie se vor depune adeverinţe eliberate de fiecare angajator în parte. !!!

În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor  au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii:

  •     • până la vârsta de 16 ani;
  •     • dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  •     • pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor:

• la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;

• indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;

• indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se calculează din:

  •     • pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
  •     • pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

  •     a. 50% – pentru un singur urmaş;
  •     b. 75% – pentru 2 urmaşi;
  •     c. 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Excepţie!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

  •     • din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
  •     • de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
  •     • de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;

• în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  •     • carnetul de muncă (original si copie);
  •     • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  •     • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  •     • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  •     • livretul militar (original şi copie);
  •     • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  •     • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  •     • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  •     • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
  •     • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  •     • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  •     • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

În funcţie de opțiune, plata pensiei se face:

  •     • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  •     • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie (listă bănci).

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei îndreptățite la acordarea pensiei de urmaș.

Recalcularea şi revizuirea pensiei de urmaş

Pensia de urmaș se poate recalcula prin:

  •     • adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare;
  •     • valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
  •     • depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare:

  •     • talon de pensie;
  •     • actul de identitate al solicitantului: BI/CI
  •     • adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri/sporuri cu caracter permanent/stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 01.04.2001, aceste informații fiind în evidența CNPP, în baza declaraţiei nominale de asigurare depuse de angajator.

Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;

• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă;

  •     • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  •     • pensionarul urmaş, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri lunare:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• copilul pensionar de urmaş, încadrat în gradul III de invaliditate realizează venituri lunare :

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de  serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

  •     • copilul beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta mai mare de 16 ani, dar până la 26 de ani daca nu face dovada continuării studiilor într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, situație în care plata pensiei se suspendă cu 1 octombrie a anului în curs;
  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş (vezi art. 118 alin.(2) din lege), realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
  •     • la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Încetarea plăţii pensie de urmaş

  •     • pensionarul a decedat;
  •     • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
  •     • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  •     • copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor pensionari de urmaş încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani.;
  •     • pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

Reluarea plăţii pensiei de urmaş la cerere

  •     • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  •     • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
  •     • în situaţia copiilor, pensionari de urmaş care au vârsta între 16 şi 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului şcolar, în baza adeverinţelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani;
  •     • de la data suspendării la cerere, numai dacă , între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Lângă noi: DRDP Iași montează 2.000 de metri de parapet cu rulouri în Pasul Tihuța și pe Mestecăniș

Publicat

Publicitate

În județul Suceava vor fi instalați aproximativ 2.000 de metri de parapet cu rulouri în Pasul Tihuța și zona Mestecăniș. Drumarii continuă lucrările de montare a acestor parapete de protecție pe Drumul Național 17 (DN 17), la granița dintre județele Suceava și Bistrița-Năsăud.

Conform DRDP Iași, măsura face parte dintr-un program național derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), având ca obiectiv reducerea riscului de accidente grave pe tronsoanele de drum periculoase. Instalarea acestor parapete speciale are ca scop sporirea siguranței pentru participanții la trafic, în special pe sectoarele expuse riscurilor din cauza configurației terenului și condițiilor meteo.

Lucrările continuă conform planificării, iar șoferii sunt îndemnați să respecte semnalizările temporare din zonele afectate.

“Continuă lucrările de montare a parapetului de protecție pe rulouri pe DN 17, în zona Pasului Tihuța, la limita județelor Suceava și Bistrița – Năsăud.

În total, pe raza Secției Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc vor fi montați aprox. 2.000 de metri de parapet pe rulouri, în zonele Tihuța și Mestecăniș.

Publicitate

Măsurile fac parte dintr-un program național derulat de CNAIR, în scopul reducerii riscului de accidente rutiere grave pe anumite sectoare de drum național.

Continuă lucrările de montare a parapetului de protecție pe rulouri pe DN 17, în zona Pasului Tihuța, la limita județelor Suceava și Bistrița – Năsăud.

În total, pe raza Secției Drumuri Naționale Câmpulung Moldovenesc vor fi montați aprox. 2.000 de metri de parapet pe rulouri, în zonele Tihuța și Mestecăniș.

Publicitate

Măsurile fac parte dintr-un program național derulat de CNAIR, în scopul reducerii riscului de accidente rutiere grave pe anumite sectoare de drum național.”, a transmis DRDP Iași.

Citeste mai mult

Eveniment

Elisabeta Lipă: Cariera profesională m-a purtat în toate colţurile lumii, însă, pentru mine, Judeţul Botoşani va rămâne mereu acasă

Publicat

Publicitate

Aflată pe un loc eligibil pentru  Camera Deputaților, vicepreşedintele PSD, Elisabeta Lipă, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, a explicat de ce a hotărât să candideze pentru funcţia de deputat pentru judeţul Botoşani.

„La 20 de ani de la ultima mea Olimpiadă, am decis să intru într-o nouă competiţie importantă: de data aceasta, pentru viitorul Judeţului Botoşani. Un viitor mai bun, un viitor în care dezvoltarea, investiţiile şi oportunităţile sunt garantate de cea mai bună echipă. Am hotărât să candidez pentru funcţia de Deputat pentru Judeţul Botoşani. În urma vizitei pe care am avut-o joi la Organizaţia PSD Botoşani, am convingerea că fac parte dintr-o echipă unită şi puternică, care are un ţel comun: să obţinem cea mai înaltă performanţă pentru judeţul nostru”, scrie pe Facebook Elisabeta Lipă.

Ea afirmă că judeţul Botoşani va rămâne „mereu acasă”.

„Cariera mea profesională m-a purtat în toate colţurile lumii, însă, pentru mine, Judeţul Botoşani va rămâne mereu acasă. Faptul că acum mi se oferă această provocare, de a face lucruri concrete pentru bunăstarea oamenilor din acest judeţ, mă responsabilizează şi mă onorează. Accept cu mare onoare această nominalizare! Am încredere în această echipă şi sunt convinsă că, prin strategie, viziune şi îndârjire, vom reuşi să garantăm un viitor mai bun pentru copiii noştri, părinţii şi, deopotrivă, pentru bunicii acestui judeţ”, încheie Lipă.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Mucenici Tarah, Prov și Andronic

Publicat

Publicitate

Sfinții Mucenici Tarah, Prov și Andronic au viețuit în vremea împăratului Dioclețian (284-305) și au murit pentru că au refuzat închinarea în față idolilor.

Tarah s-a născut în Claudiopolisul Siriei, Prov a fost din Perga Pamfiliei, iar Andronic a fost fiul unui cetățean de mare vaza din Efes.

După ce au fost torturați în mai multe cetăți, au fost aruncați în față fiarelor împreună cu câțiva criminali. Fiarele i-au sfâșiat pe criminali, în vreme ce sfinții au ieșit nevătămați. În urmă acestei minuni, mulți cetățeni au primit credință în Hristos. Ei au fost uciși de soldați la porunca proconsulului Numerian Maximus.

Deși trupurile acestora au fost amestecate cu cele ale criminalilor, Dumnezeu le-a descoperit unor creștini în chip minunat care sunt trupurile martirilor – trei lumânări s-au arătat deasupra trupurilor acestora. Astfel, cei trei mucenici au fost îngropați cu cinste.

Menționăm că la Biserica Memorială Mihai Viteazul din Albă Iulia se află părticele din moaștele Sfinților Prov, Tarah și Andronic.

Tot astăzi, facem pomenirea:

Publicitate

– Sfântului Cuvios Cosma Aghiopolitul, episcopul Maiumei;

– Sfintei Mucenițe Domnina;

– Sfintei Mucenițe Anastasia, fecioara;

Publicitate

– A șaptezeci de sfinți mucenici;

– Sfântului Teodot, episcopul Efesului;

– Sfintei Mucenițe Malfeta;

– Sfintei Mucenițe Anthia;

– Sfinților Mucenici Iuventim și Maxim;

– Sfântului Iason, episcopul Damascului;

– Sfinților Andromah și Diodor.

Citeste mai mult

Eveniment

Românii decedați în străinătate vor fi repatriați pe banii statului român. Care sunt costurile stabilite prin lege

Publicat

Publicitate

Costurile de repatriere a cetățenilor români decedați în străinătate vor fi suportate de acum înainte de statul român, potrivit unui proiect de lege votat de parlament. Noua lege răspunde solicitărilor FADERE și va acoperi până la 5.000 de euro pentru fiecare persoană decedată, scrie alba24.ro.

Legea reprezintă un pas important în sprijinul familiilor din diaspora, care anterior erau nevoite să organizeze campanii de strângere de fonduri pentru repatriere.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat un proiect de lege prin care statul român va suporta cheltuielile de repatriere a cetățenilor români decedați în străinătate, la cererea familiilor acestora, reiese dintr-un comunicat al Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE).

Conform legislației, statul va acoperi costurile de repatriere până la o limită de 5.000 de euro pentru fiecare persoană decedată.

Legea răspunde solicitărilor repetate ale FADERE, formulate pe parcursul a zece ani, și subliniază responsabilitatea statului față de cetățenii săi, indiferent de locul în care se află.

Publicitate

Anterior adoptării acestei legi, familiile românilor decedați în străinătate erau nevoite să organizeze campanii de strângere de fonduri pentru a acoperi costurile repatrierii, se arată în comunicat.

Daniel Tecu, președintele FADERE, a declarat că această lege reprezintă o victorie pentru românii din diaspora și un semn de umanitate și solidaritate din partea statului român.

Cât plătește statul pentru repatrierea românilor decedați în străinătate
Cheltuielile ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, sunt suportate în limita a 5.000 de euro pentru fiecare cetăţean care se regăseşte în această situaţie, fiind introdusă şi posibilitatea ca sumele ce depăşesc acest plafon să fie suportate din taxele consulare, scrie Agerpres.

Publicitate

„Statul român suportă cheltuielile de repatriere a cetăţenilor români decedaţi în străinătate, la cererea familiei, în limita a 5.000 de euro pentru fiecare persoană decedată. Anual, în bugetul Ministerului Afacerilor Externe, se alocă aceste sume pentru plata cheltuielilor de repatriere. Normele metodologice de punere în aplicare a prezentei legi se stabilesc prin ordin comun al ministrului Afacerilor Externe şi al ministrului Finanţelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, se arată în iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending