Connect with us

Actualitate

Pensia de urmaș. Termen la depunerea unor acte în cazul elevilor și studenților

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Până la data de 25 septembrie, elevii care au împlinit vârsta de 16 ani si au dreptul la pensie de urmaş  trebuie să prezinte adeverința în original din care să rezulte că urmează o formă de învățământ organizată, anunță alba24.ro.

În cazul studenţilor, aceştia vor trebui să prezinte, în primă fază, o declaraţie pe propria răspundere, până în 25 septembrie, iar adeverinţa, până cel târziu în 25 octombrie.

Potrivit prevederilor art. 84 lit. b) din Legea nr 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, copiii au dreptul la pensie de urmaş dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

În cazul nedepunerii adeverinței,respectiv declarației, pensia de urmaș aferentă lunii octombrie 2023 se reține de la plată, anunță Casa de Pensii

Pensia de urmaș. Cum se acordă, documente necesare, cine poate beneficia

Potrivit prevederilor Legii nr.9/2023, a fost eliminată obligativitatea prezentării/depunerii de către beneficiari a copiilor documentelor prevazute de legislația din domeniul de activitate al caselor teritoriale de pensii, fotocopierea gratuită a documentelor originale  fiind asigurată de instituțiile în cauză.

Documentele necesare înscrierii la PENSIE DE URMAȘ, după caz:

  •     • cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);
  •     • actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;
  •     • decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;
  •     • decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  •     • adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
  •     • actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  •     • copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

Publicitate

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  •     • carnetul de muncă (original si copie);
  •     • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  •     • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  •     • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  •     • livretul militar (original şi copie);
  •     • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  •     • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  •     • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  •     • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
  •     • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  •     • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  •     • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

!!! Legea nr.76/2022 pentru completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementează obligația caselor teritoriale de pensii de a comunica angajatorului – în 5 zile de la emiterea unei decizii de pensionare – o informare care va cuprinde numele şi prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare, precum şi data emiterii acesteia.

Pentru a putea comunica angajatorului informaţiile cu privire la emiterea deciziei de pensionare, persoana care solicită înscrierea la pensie trebuie să prezinte, pe lângă documentele prevăzute de legislaţia cadru în domeniul pensiilor, o adeverinţă eliberată de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, din care să rezulte datele de identificare ale angajatorului, (adresa, e-mail, fax, nr. telefon).

Facem precizarea că, în cazul persoanelor care desfăşoară concomitent activitate la mai mulţi angajatori, la dosarul de pensie se vor depune adeverinţe eliberate de fiecare angajator în parte. !!!

În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor  au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii:

  •     • până la vârsta de 16 ani;
  •     • dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  •     • pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor:

• la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;

• indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;

• indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se calculează din:

  •     • pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
  •     • pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

  •     a. 50% – pentru un singur urmaş;
  •     b. 75% – pentru 2 urmaşi;
  •     c. 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Excepţie!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

  •     • din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
  •     • de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
  •     • de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;

• în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  •     • carnetul de muncă (original si copie);
  •     • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  •     • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  •     • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  •     • livretul militar (original şi copie);
  •     • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  •     • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  •     • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  •     • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
  •     • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  •     • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  •     • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

În funcţie de opțiune, plata pensiei se face:

  •     • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  •     • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie (listă bănci).

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei îndreptățite la acordarea pensiei de urmaș.

Recalcularea şi revizuirea pensiei de urmaş

Pensia de urmaș se poate recalcula prin:

  •     • adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare;
  •     • valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
  •     • depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare:

  •     • talon de pensie;
  •     • actul de identitate al solicitantului: BI/CI
  •     • adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri/sporuri cu caracter permanent/stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 01.04.2001, aceste informații fiind în evidența CNPP, în baza declaraţiei nominale de asigurare depuse de angajator.

Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;

• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă;

  •     • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  •     • pensionarul urmaş, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri lunare:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• copilul pensionar de urmaş, încadrat în gradul III de invaliditate realizează venituri lunare :

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de  serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

  •     • copilul beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta mai mare de 16 ani, dar până la 26 de ani daca nu face dovada continuării studiilor într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, situație în care plata pensiei se suspendă cu 1 octombrie a anului în curs;
  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş (vezi art. 118 alin.(2) din lege), realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
  •     • la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Încetarea plăţii pensie de urmaş

  •     • pensionarul a decedat;
  •     • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
  •     • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  •     • copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor pensionari de urmaş încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani.;
  •     • pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

Reluarea plăţii pensiei de urmaş la cerere

  •     • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  •     • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
  •     • în situaţia copiilor, pensionari de urmaş care au vârsta între 16 şi 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului şcolar, în baza adeverinţelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani;
  •     • de la data suspendării la cerere, numai dacă , între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

În ultimele ore, doi botoșăneni au adormit și au uitat oalele cu mâncare pe foc. Vecinii au chemat pompierii în toiul nopții

Publicat

acum 49 de minute

vineri, 06.06.2025

de

Publicitate

Nu lăsați aragazul nesupravegheat în timpul gătitului! În ultimele ore, doi botoșăneni au adormit și au uitat oalele cu mâncare pe foc. Mirosul de fum i-a alertat pe vecini, care au sunat imediat după ajutor.

În ambele situații, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani au intervenit prompt, au aerisit locuințele și s-au asigurat că nu mai există niciun pericol. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

Publicitate

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii Dalmat

Publicat

acum 54 de minute

vineri, 06.06.2025

de

Publicitate

Sfântul Ilarion cel Nou, egumenul mânăstirii Sfântului Dalmat din Constantinopol este unul dintre Sfinții care prin mărturisirea lor statornică au ținut ortodoxia în vremuri de prigoană. Ilarion cel Nou sau cel Tânăr, numit așa pentru a nu fi confundat cu Sfântul Ilarion – marele ascet palestinian din cel de-al patrulea secol, s-a născut în Constantinopol în anul 775. Tatăl său se numea Petru și lucra la curtea imperială, iar mama era Teodosia.  

Când Ilarion a împlinit douăzeci de ani a intrat în mânăstirea Kerokepion și ulterior în obștea Mânăstirii Sfântului Dalmat. Ambele mânăstiri erau constantinopolitane. Viața sa îmbunătățită și faptul că avea de la Dumnezeu darul de a se lucra prin rugăciunile sale minuni a determinat pe egumenul mânăstirii să îl hirotonească preot. La moartea starețului său, temându-se că va fi numit stareț, Ilarion a fugit din mânăstire mergând în ascuns la o mânăstire din Muntele Olimp al Bitiniei. A fost aflat de frați care au intervenit la Patriarhul Nichifor al Constantinopolului, iar acesta împreună cu împăratul au trimis la Ilarion și l-au adus înapoi în Constantinopol.

A fost numit egumen și arhimandrit potrivit regulii acelei mânăstiri, al cărei egumen era începând de la al treilea Sinod Ecumenic inclusiv exarh al tuturor mânăstirilor din Constantinopol. Venirea pe tron a împăratului iconoclast Leon al V-lea Armeanul l-a găsit pe Sfântul Ilarion în poziția de egumen. Acesta, demarând politica sa de luptă împotriva celor ce cinsteau icoanele, a încercat să-și atragă de partea sa personalitățile duhovnicești ale vremii. Sfântul Ilarion a refuzat să susțină astfel de politici neortodoxe și a fost întemnițat în mai multe rânduri, biciuit și izolat în cele din urmă în fortăreața Protilion.

La moartea lui Leon al V-lea, în anul 820, Ilarion a fost primit în casa unei evlavioase creștine. Mărturisirea lui Ilarion nu s-a încheiat aici. A căzut din nou victima persecuțiilor inițiate de împăratul Teofil, mânat de același zel împotriva celor ce susțineau ortodoxia cinstirii sfintelor icoane. Sfântul Ilarion a fost bătut și exilat în insula Afusia, în Sudul Propontidei. Aici a locuit într-o celulă strâmtă timp de opt ani.

Bunul Dumnezeu i-a rânduit Sfântului Ilarion să se întoarcă în mânăstirea sa și să fie martor al biruinței Ortodoxiei în anul 843, când a fost proclamată definitiv ortodoxia cinstirii Sfintelor icoane sub împărăteasa Teodora. Sfântul Ilarion cel Nou a trecut la Domnul doi ani mai târziu, pe 6 iunie în anul 845.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 iunie 2025

Publicat

acum 12 ore

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 5 iunie 2025:

Loto 6 din 49: 37, 19, 6, 47, 15, 44

Loto 5 din 40: 39, 34, 8, 16, 9, 23

Joker: 26, 7, 15, 35, 40 + 11

Noroc: 3 9 1 6 4 2 9

Publicitate

Super Noroc: 9 2 4 4 1 8

Noroc Plus: 8 3 6 9 7 1

Citeste mai mult

Actualitate

Proiect la Senat: Cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome va fi interzis

Publicat

acum 14 ore

joi, 05.06.2025

de

Publicitate

Liberalii au depus un proiect de lege în Parlament care interzice cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome în măsura în care acestea depășesc împreună 12 ore lucrate pe zi. Măsura vine în contextul în care mulți bugetari lucrează, cel puțin teoretic, la mai multe instituții, depășind numărul legal de ore de muncă pe zi, care este de 12 ore, relatează alba24.ro.

Inițiativa depusă vizează reducerea risipei bugetare, prevenirea contractelor fictive sau ineficiente și încurajarea unei distribuții mai echitabile a resurselor umane în sectorul public, a transmis deputatul liberal Octavian Oprea, transmite G4Media.

Cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice va fi interzis

Proiectul depus prevede modificarea și completarea Legii nr. 53/3003 – Codul muncii și a art. 6 din Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii:

Art. I – Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, (21), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, durata maximă a timpului de muncă este de 12 ore pe zi. ”

Publicitate

2. La articolul 39, după alineatul (2) se introduce unu nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

“(21) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, salariatul care se află în situația prevăzută la art. 35 alin. (11), are obligația de a declara pe proprie răspundere existența celorlalte contracte individuale de muncă încheiate cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz,  precum și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”

3. La articolul 40, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (21) și (22), cu următorul cuprins:

“(21) Instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în calitate de angajatori, au obligația ca, anterior încheierii unui contract individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, să verifice situația salariatului în Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE.

(22) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, angajatorii prevăzuți la alin. (21)  au obligația să solicite salariatului o declarație pe proprie răspundere privind existența altor contracte individuale de muncă și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”

4. La alineatul (1) al articolului 260, după litera b), se introduce o nouă literă, b1), cu următorul cuprins:

“b1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 40 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

5. La alineatul (1) al articolului 260, după litera f), se introduc două noi litere, f1) și f2),  cu următorul cuprins:

“f1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 39 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;

f2) nerespectarea de către angajat a duratei maxime a timpului de lucru, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă, se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

6. La articolul 264, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:

“ (11) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și infracțiunea constând în încheierea unui contract individual de muncă cu nerespectarea, cu știință, de către angajator,  a duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin.  (21). ”

II. La articolul 6 din Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2), se introduc două noi alineate, (21) și (22), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii controlează respectarea duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din  Legea nr. 53/3003 – Codul muncii, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă.

(22) În vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din  Legea nr. 53/3003 – Codul muncii  de către instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii asigură implementarea și administrarea unui mecanism automat de alertă, în cadrul Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE,  care semnalează depășirea acestei durate ca urmare a cumulului de contracte individuale de muncă. ”

III. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a articolului I, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, vor proceda, în conformitate cu propria opțiune a salariatului, la încheierea, respectiv modificarea, după caz, a contractului/contractelor individuale de muncă în vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin.  (21).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending