Connect with us

Actualitate

Pensia de urmaș. Termen la depunerea unor acte în cazul elevilor și studenților

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Până la data de 25 septembrie, elevii care au împlinit vârsta de 16 ani si au dreptul la pensie de urmaş  trebuie să prezinte adeverința în original din care să rezulte că urmează o formă de învățământ organizată, anunță alba24.ro.

În cazul studenţilor, aceştia vor trebui să prezinte, în primă fază, o declaraţie pe propria răspundere, până în 25 septembrie, iar adeverinţa, până cel târziu în 25 octombrie.

Potrivit prevederilor art. 84 lit. b) din Legea nr 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, copiii au dreptul la pensie de urmaş dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

În cazul nedepunerii adeverinței,respectiv declarației, pensia de urmaș aferentă lunii octombrie 2023 se reține de la plată, anunță Casa de Pensii

Pensia de urmaș. Cum se acordă, documente necesare, cine poate beneficia

Potrivit prevederilor Legii nr.9/2023, a fost eliminată obligativitatea prezentării/depunerii de către beneficiari a copiilor documentelor prevazute de legislația din domeniul de activitate al caselor teritoriale de pensii, fotocopierea gratuită a documentelor originale  fiind asigurată de instituțiile în cauză.

Documentele necesare înscrierii la PENSIE DE URMAȘ, după caz:

  •     • cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);
  •     • actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;
  •     • decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;
  •     • decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  •     • adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
  •     • actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  •     • copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;

• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.

Publicitate

• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  •     • carnetul de muncă (original si copie);
  •     • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  •     • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  •     • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  •     • livretul militar (original şi copie);
  •     • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  •     • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  •     • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  •     • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
  •     • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  •     • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  •     • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

!!! Legea nr.76/2022 pentru completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementează obligația caselor teritoriale de pensii de a comunica angajatorului – în 5 zile de la emiterea unei decizii de pensionare – o informare care va cuprinde numele şi prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare, precum şi data emiterii acesteia.

Pentru a putea comunica angajatorului informaţiile cu privire la emiterea deciziei de pensionare, persoana care solicită înscrierea la pensie trebuie să prezinte, pe lângă documentele prevăzute de legislaţia cadru în domeniul pensiilor, o adeverinţă eliberată de angajatorul la care îşi desfăşoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, din care să rezulte datele de identificare ale angajatorului, (adresa, e-mail, fax, nr. telefon).

Facem precizarea că, în cazul persoanelor care desfăşoară concomitent activitate la mai mulţi angajatori, la dosarul de pensie se vor depune adeverinţe eliberate de fiecare angajator în parte. !!!

În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor  au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii:

  •     • până la vârsta de 16 ani;
  •     • dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  •     • pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor:

• la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;

• indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;

• indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se calculează din:

  •     • pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
  •     • pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

  •     a. 50% – pentru un singur urmaş;
  •     b. 75% – pentru 2 urmaşi;
  •     c. 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Excepţie!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

  •     • din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
  •     • de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
  •     • de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;

• în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  •     • carnetul de muncă (original si copie);
  •     • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  •     • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  •     • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  •     • livretul militar (original şi copie);
  •     • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  •     • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  •     • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  •     • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
  •     • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  •     • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  •     • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

În funcţie de opțiune, plata pensiei se face:

  •     • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  •     • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie (listă bănci).

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei îndreptățite la acordarea pensiei de urmaș.

Recalcularea şi revizuirea pensiei de urmaş

Pensia de urmaș se poate recalcula prin:

  •     • adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare;
  •     • valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
  •     • depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare:

  •     • talon de pensie;
  •     • actul de identitate al solicitantului: BI/CI
  •     • adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri/sporuri cu caracter permanent/stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 01.04.2001, aceste informații fiind în evidența CNPP, în baza declaraţiei nominale de asigurare depuse de angajator.

Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;

• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă;

  •     • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  •     • pensionarul urmaş, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri lunare:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

• copilul pensionar de urmaş, încadrat în gradul III de invaliditate realizează venituri lunare :

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de  serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

  •     • copilul beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta mai mare de 16 ani, dar până la 26 de ani daca nu face dovada continuării studiilor într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, situație în care plata pensiei se suspendă cu 1 octombrie a anului în curs;
  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş (vezi art. 118 alin.(2) din lege), realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat:

a. în baza unui contract individual de muncă;

b. în baza unui raport de serviciu;

c. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
  •     • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
  •     • la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Încetarea plăţii pensie de urmaş

  •     • pensionarul a decedat;
  •     • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
  •     • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
  •     • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  •     • copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor pensionari de urmaş încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani.;
  •     • pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

Reluarea plăţii pensiei de urmaş la cerere

  •     • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  •     • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
  •     • în situaţia copiilor, pensionari de urmaş care au vârsta între 16 şi 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului şcolar, în baza adeverinţelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani;
  •     • de la data suspendării la cerere, numai dacă , între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Primăriile vor putea decide în viitor dacă în oraș sunt necesare jocuri de noroc. Se vrea descentralizarea ONJN

Publicat

acum 8 ore

vineri, 11.07.2025

de

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, a făcut vineri 11 iulie, o serie de declarații referitoare la viitoarele reforme administrative. Este vorba despre o serie de măsuri fiscale care vor fi parte din cel de al doilea pachet propus de Guvern, scrie alba24.ro. 

Una dintre temele importante ale pachetului de măsuri este reformarea administrației locale. Față de acest subiect Ilie Bolojan a vorbit despre reduceri de personal în administrația locală, dar și noi puteri pe care acestea trebuie să le primească.

Un subiect legat de reforma administrației locale este descentralizarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Mai exact, momentan, ONJN este singurul organism care poate oferi licențe pentru amplasarea unui local care are jocuri de noroc.

Din acest motiv, guvernul condus de Bolojan vrea descentralizarea ONJN. Asta ar însemna că pe viitor administrația locală va putea decide dacă va aproba apariția unui local de jocuri de noroc sau nu. Mai exact, aceștia vor putea decide dacă pe o stradă sunt necesare jocuri de noroc sau nu.

Administrația locală va putea hotârî dacă localurile cu jocuri de noroc să se afle doar pe o stradă spre exemplu, sau doar într-o zonă a orașului.

”Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurile de noroc: Primăria poate să autorizeze o zonă, o stradă sau un cartier sau Mamaia de exemplu în municipiul Constanța, unde pe baza unei taxe speciale primăria poate să stabilească intensitatea.

Primăriile vor hotărî dacă au nevoie de jocuri de noroc și câte. Astăzi, orașele noastre sunt invadate de aceste jocuri de noroc”, a declarat Ilie Bolojan.

Publicitate

Momentan acesta este doar o prevedere propusă de Ilie Bolojan.

Citeste mai mult

Eveniment

Poșta Română cumpără 36 de autoutilitare pentru serviciul de curierat

Publicat

acum 9 ore

vineri, 11.07.2025

de

Publicitate

Compania Națională ‘Poșta Română’ va cumpăra pentru serviciul de curierat 24 de camioane și 12 remorci pentru care va aloca peste 25 de milioane de lei, a anunțat vineri operatorul public poștal.

‘Compania Națională ‘Poșta Română’ își continuă strategia de modernizare printr-o nouă investiție semnificativă în flota auto, menită să crească eficiența serviciilor de curierat și să asigure un transport mai sigur și mai rapid. Această inițiativă reflectă angajamentul companiei față de adaptarea continuă la nevoile pieței și la ritmul accelerat al schimbărilor din sectorul logistic’, se arată într-un comunicat al companiei transmis AGERPRES.

Valoarea estimată a investiției este de 25,38 milioane de lei (fără TVA) și include: 24 de camioane cu o capacitate de 18-20 tone; 12 remorci de 18 tone.

Camioanele și remorcile vor fi achiziționate prin leasing financiar pe o perioadă de doi ani și vor beneficia de polițe CASCO valabile patru ani și asigurare RCA pentru primul an, precizează compania.

‘Această achiziție face parte dintr-un program amplu de transformare și modernizare a companiei, completând investițiile recente în echipamente IT, soluții de automatizare și dezvoltarea unor servicii moderne, aliniate cerințelor clienților și standardelor europene. Prin această inițiativă, Poșta Română își reconfirmă poziția de lider pe piața serviciilor poștale și de logistică din România, demonstrând o viziune pe termen lung orientată spre calitate, siguranță și eficiență operațională’, se mai arată în comunicat.

Anunțul este disponibil în SEAP, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 11 august, ora 15:00. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Jandarmii au fost alături de participanții Programului de Tabere ARC 2025, desfășurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton

Publicat

acum 9 ore

vineri, 11.07.2025

de

Publicitate

Vineri, după-amiază, cei aproximativ 130 de participanți la cea de-a doua serie a Programului de Tabere ARC 2025, desfăsurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton, au primit vizita jandarmilor botoșăneni.

Programul de Tabere ARC, organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării și are ca scop dezvoltarea abilităților de comunicare în limba română, informarea tinerilor asupra istoriei românilor și aprofundarea cunoștințelor de cultură și civilizație românească.

Jandarmii le-au prezentat câteva aspecte din evoluția în timp a Jandarmeriei Române, de la înființarea acesteia pe 3 aprilie 1850 și până în prezent, misiunile executate și competențele legale ale jandarmilor, precum și măsurile de autoprotecție pe timpul participării la tabără, în vederea prevenirii producerii unor fapte antisociale.

Activitatea a continuat cu procedee de autoapărare executate de elevii jandarmi Daniel și Iustin, după care grupa conductori câini de serviciu a executat un exercițiu de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea unui infractor care nu se supune somațiilor.

Activități similare se vor desfășura și ka următoarele patru serii ale Taberelor ARC 2025 de la Agafton, la care participă în total aproximativ780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO: Premierul României, Ilie Bolojan: În ce va consta al doilea set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare

Publicat

acum 10 ore

vineri, 11.07.2025

de

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, susține vineri, 11 iulie, o conferință de presă la Palatul Victoria. Mai exact, prim ministrul fac declarații legate de cel de al doilea pachet de măsuri fiscale, scrie alba24.ro. 

În urmă cu câteva zile, premierul României, a declarat că cel de al doilea pachet de măsuri fiscale vizează reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat și combaterea evaziunii.

Ministrul a spus că acest pachet ar urma să ajungă pe mesele parlamentarilor până la sfârșitul lunii iulie.

 

Cele mai importante declarații

  • Avem nevoie de stabilitate politică, iar asta înseamnă noi pachete de măsuri.
  • Pachetele vor fi prezentate în următoarele două saptămâni.
  • Un pachet important ține de reforma societăților comerciale la care acționar este statul.
  • Vom asigura toată transparența companiilor de stat. Măsura va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali din păcate, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii financiari sunt reduși în așa fel încât nu există indicatori care să arate clar că la o societate care este în pierdere există indicatori relevanți.
  • Vom modifica legislația, propunem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.
  • Vom modifica legislația, cu un număr mai mic de membri în bordul de conducere și vom micșora salariile.
  • E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
  • E nevoia de închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi.
  • Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță.
  • Modificarea legislației fiscale. Este vorba despre măsuri de încasare a taxelor. Trebuie să creștem gradul de încasare. Spre exemplu pentru a combate munca la negru trebuie controale serioase. Trebuie să finalizăm digitalizarea ANAF, din analize de risc se vede unde sunt problemele. Trebuie să modificăm legislația pe componenta de insvolvență, de creanțe. Trebuie să ne mărim capacitatea de a executa silit și confisca.
  • Limitarea mandatelor celor care conduc ANAF-ul.
  • A doua direcție importantă: Reducerea risipei din sistemul de sănătate.
  • O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate.
  • În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.
  • La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.
  • Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.
  • Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.
  • Un alt pachet important este reforma administrației publice. Tot pachetul trebuie pus în practica. Aici ne referim la impozitarea proprietății, dar și la alte măsuri care țin de administrația locală.
  • Este nevoie să creștem capacitatea administrativă. Trebuie să le creștem capacitatea de încasare a datoriilor.
  • O altă componentă este descentralizarea jocurilor de noroc. Mai exact este nevoie ca primăria din localitate să autorizeze intensitatea jocurilor de noroc. Au nevoie de jocuri de noroc, sau nu. Orașele noastre sunt invadate de jocuri de noroc.
  • Administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul. Mai exact să țină cont de numărul de locuitori. Normările trebuie făcute pe baze reale.
  • Trebuie să redimensionăm acest aparat (cel local).
  • Trebuie să evaluăm funcționarii, să existe o evaluare periodică a angajaților din sistemul public.
  • Pensionarea magistraților: Pensii speciale. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Se pensionează undeva la 48 de ani.
  • Dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
  • A treia componentă: nivelul pensiei. Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă în general un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.

    Cred că o formulare corectă și cinstită – 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui dar nu mai mult decât ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare ca să ajungem la o soluție ca după consultarea magistraților să venim cu o soluție corectă, Și sistemul de justiție trebuie să își câștige încrederea oamenilor.

    Trebuie și o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai avem atâtea sporuri. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă, au notat reporterii g4media.ro.

    Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending