Connect with us

Actualitate

Pensia de invaliditate: Cine sunt beneficiarii și care sunt condițiile

Publicat

Publicitate

Potrivit reprezentanților instituției, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii. De asemenea, pensia de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă la data îndeplinirii condițiilor legale, respectiv împlinirea vârstelor standard de pensionare, scrie alba24.ro.

Pensia de invaliditate: cine sunt beneficiarii și care sunt condițiile

Potrivit reprezentanților instituției, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:

  • accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;
  • altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca.

La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare.

Au dreptul la pensie de invaliditate şi elevii, ucenicii şi studenţii care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.

Au dreptul la pensie de invaliditate angajaţii români care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii şi ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă şi deţin un document emis conform regulamentelor europene, care să ateste faptul că fac obiectul legislaţiei de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.

 

Publicitate

În raport cu gradul de diminuare a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

  • de gradul I, caracterizată de deficienţa funcţională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
  • de gradul II, caracterizată de deficienţa funcţională accentuată şi capacitate de autoservire păstrată parţial;
  • de gradul III, caracterizată de deficienţa funcţională medie şi capacitatea de autoservire păstrată.

În funcţie de diminuarea capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, indiferent de gradul de invaliditate.

Cum se face evaluarea capacității de muncă

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionarede către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă (INEMRCM), denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit până la vârsta de 16 ani sau in perioada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparţinător, în cazul persoanelor nedeplasabile.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă

În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate şi, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.

Decizia medicală se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile în care este necesar prezentarea unor documente suplimentare, termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă emitent al deciziei. Contestaţia se soluţionează de către comisiile medicale regionale de contestaţii.

Comisiile medicale regionale de contestaţii funcţionează în cadrul caselor teritoriale de pensii şi în cadrul INEMRCM, după caz.

Contestaţia deciziei medicale se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 10 zile de la data soluţionării.

Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât şi de mandatarul/reprezentantul său legal, după caz.

Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.

Stagiu potențial, acordat la stabilirea pensiei de invaliditate

La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial. Acesta este determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.

Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

Pensia de invaliditate: cine are dreptul la indemnizație pentru însoțitor

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor.

Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, aferent lunii pentru care se face plata.

Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi. În cazul sistemelor de pensii neintegrate sistemului public de pensii, indemnizaţia acordată se compensează lunar din bugetul de stat.

Pensionarii de invaliditate, supuși periodic revizuirii medicale

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi periodic revizuirii medicale, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

  • menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
  • încadrarea în alt grad de invaliditate;
  • redobândirea capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligaţia să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit şi să depună documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.

Revizuirea medicală se poate efectua oricând la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Excepții de la revizuirea medicală

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

  • prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
  • au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5;
  • au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform prezentei legi.

În cazuri de neconcordanţă cu starea clinică, precum şi în cazurile a căror documentaţie impune verificarea datelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM în vederea soluţionării cererii de încadrare în grad de invaliditate.

INEMRCM poate convoca, pentru evaluare/expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate şi persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate.

Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum şi persoanele încadrate în grad de invaliditate, au obligaţia de a se prezenta la convocare.

Neprezentarea la convocare, din motive imputabile persoanelor, precum şi refuzul de a efectua investigaţiile medicale şi examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacităţii de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate.

Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigaţiilor medicale şi examinărilor necesare în vederea expertizării capacităţii de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM.

Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, emise în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.

Pensionarii de invaliditate, obligați să urmeze programe recuperatorii

Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor nerevizuibili, sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii, în vederea reintegrării socioprofesionale.

Programele recuperatorii se recomandă de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă şi sunt completate de medicul curant.
Medicii experţi ai asigurărilor sociale verifică respectarea programelor recuperatorii.

Pensia de invaliditate: trecerea la pensie pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condiţiile legii, cu valorificarea eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate, precum şi a perioadelor în care au avut încheiate contracte de asigurare facultativă.

Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu şi se acordă cuantumul cel mai avantajos.

Indemnizaţia pentru însoţitor se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

În situaţia în care pensionarii de invaliditate îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii anticipate, aceştia pot opta între pensia de invaliditate şi pensia anticipată.

Astfel, potrivit CNPP, pensiile anticipate parțiale și pensiile anticipate, devenite pensii anticipate în sensul noii legi, precum și pensiile de invaliditate, devenite pensii de invaliditate în sensul noii legi, pot fi transformate, din oficiu, în pensii pentru limită de vârstă, la împlinirea vârstelor standard de pensionare reduse, în situația în care sunt îndeplinite condițiile referitoare la realizarea stagiului complet de cotizare contributiv, respectiv, depășirea acestuia cu cel puțin 5 ani de stagiu de cotizare, după caz.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vor fi instalate mii de kilometri de garduri electrice pentru protejarea comunităților, de animale sălbatice. Anunțul ministerului

Publicat

Publicitate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță că vor fi instalate mii de kilometri de garduri electrice în România. Este anunțat programul derulat de AFM, cu o finanțare totală de 24,28 milioane lei, informează alba24.ro.

„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om-urs și iată că livrăm promisiunile făcute.

Acest program reprezintă un instrument de prevenție, pentru că noi urmărim reducerea situațiilor în care oamenii ajung în conflict cu animalele sălbatice, mai ales în comunitățile unde incidentele cu ursul brun sunt frecvente.

Aprobarea acestei finanțări se alătură activităților derulate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul Proiectului Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România.

Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a răni animalele și fără a le altera comportamentul natural.

Protejează gospodării, stupine, exploatații agricole, dar și traseele naturale ale animalelor. Datele din teren arată clar: acolo unde prevenim, conflictele scad. Iar asta înseamnă mai multă siguranță pentru oameni și mai mult respect pentru natură”, a susține ministra Diana Buzoianu.

Publicitate

Câte garduri a fost deja instalate

Potrivit ministerului, gardurile electrice au rolul de a reduce conflictele dintre oameni și animalele sălbatice, fiind amplasate în zone locuite, în apropierea exploatațiilor agricole, a stupinelor, pe traseele de deplasare ale faunei și în ariile naturale protejate.

Programul se completează cu măsurile din proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.

Până în prezent, au fost aprobate dosare pentru 1.635 de beneficiari.

Citeste mai mult

Eveniment

Ilie Bolojan: Nu vor mai fi creșteri de taxe și impozite. Vrea creșterea vârstei de pensionare pentru categoriile de ”speciali”

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan a fost prezent vineri, 23 ianuarie, la postul radio Radio România Actualități. 

Bolojan a declarat că Guvernul va reglementa printr-un proiect de lege creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile care în prezent se pensionează la 48-50 de ani. El a afirmat că proiectul privind pensiile magistraților, aflat la Curtea Constituțională, este corect, respectă Constituția și este moral față de cetățeni, motiv pentru care se așteaptă să fie validat.

Referindu-se la anul 2026, premierul a spus că va rămâne în funcție atât timp cât va avea susținere și că își propune ca anul viitor să fie unul al relansării. A precizat că acest lucru presupune adoptarea legislației necesare, aprobarea bugetului și corectarea disfuncțiilor din administrație. A atras atenția că mediul economic internațional este dificil din cauza războiului din Ucraina, a tarifelor comerciale și a competiției tot mai puternice din partea Chinei.

În acest context, a subliniat că România trebuie să își consolideze economia, să stabilească reguli corecte și să susțină programat dezvoltarea anumitor zone. A mai spus că gazul natural nu trebuie vândut ca materie primă, ci procesat în România.

 

Legea Apărării Naționale

Despre modificarea legii Apărării Naționale, Ilie Bolojan a declarat că toate legile care țin de securitatea națională trebuie aprobate cât mai rapid și că PNL va vota acest proiect.

Publicitate

În legătură cu ministrul Justiției și acuzațiile de plagiat apărute în spațiul public, premierul a explicat că a evaluat miniștrii în funcție de activitatea din mandat. A arătat că există contestații analizate de comisia de etică a Universității din Craiova, care trebuie să dea un verdict. A precizat că plagiatul reprezintă un furt, dar că a evitat să dea o sentință înainte de decizia instituțiilor abilitate. A mai spus că ministrul i-a transmis că și-a susținut lucrarea cu respectarea regulilor și că nu a plagiat.

Cu privire la Ministerul Educației, a declarat că situația trebuie închisă până la finalul lunii, că există mai multe ipoteze de lucru și că va lua o decizie după consultări cu colegii.

Impozitul pe mașini

Despre impozitul pe mașini, premierul a explicat că există reduceri pentru vehiculele nepoluante și penalizări pentru cele vechi sau poluante. A recunoscut că includerea mașinilor hibride în actuala formulă a generat percepția de nedreptate și a precizat că acesta este un an de tranziție, urmând ca sistemul să fie analizat și ajustat dacă nu funcționează corect.

A considerat anormal ca o mașină electrică foarte scumpă să plătească un impozit similar cu unul al unei mașini diesel mici. A subliniat că facilitățile acordate ani la rând pentru hibride și electrice trebuie echilibrate și că toate aceste vehicule trebuie să contribuie la bugetele locale. A mai arătat că România s-a angajat prin PNRR să treacă la un impozit raportat la valoarea de piață a proprietăților, nu la valori contabile vechi.

A spus că Ministerul Finanțelor lucrează la un soft care va integra datele din tranzacțiile reale, astfel încât din 2027 primăriile și cetățenii să aibă o bază de calcul mai corectă pentru impozite. A precizat că nu este vorba despre o creștere automată a taxelor, ci despre o rafinare a bazei de calcul, iar nivelul final poate fi ajustat de autoritățile locale.

Bugetul pe 2026

Despre bugetul pe 2026, Ilie Bolojan a afirmat că se discută ținte precum un PIB de peste 2.000 de miliarde de lei, un deficit apropiat de 6 la sută și o inflație puțin peste 4 la sută. A anunțat că Ministerul Finanțelor va prezenta detaliile săptămâna viitoare și că aceste cifre sunt orientative.

A subliniat că bugetul va avea o componentă importantă de investiții, peste media Uniunii Europene, iar prioritatea majoră este absorbția fondurilor din PNRR, unde România mai are de cheltuit până în august aproximativ 11 miliarde de euro. A avertizat că dacă nu se reduc cheltuielile cu personalul excedentar, o parte importantă din bani se vor duce în această zonă. A mai spus că, pentru prima dată, bugetul CASS aproape că va acoperi costurile sistemului de sănătate.

Referindu-se la deficit, premierul a explicat că situația finală pentru 2025 va fi clară în martie, după înregistrarea tuturor datoriilor, și că este foarte probabil ca deficitul să depășească 8 la sută. A reamintit că România și-a asumat atingerea unui deficit de 3 la sută în 2030. A mai spus că schema de plafonare a prețurilor la energie este analizată, deoarece o creștere a costurilor la energie are impact pe întreg lanțul economic. A precizat că nu este sigur că plafonarea va fi eliminată imediat, dar nici nu poate fi prelungită mult timp, deoarece ar încălca o directivă europeană.

 

 

Ce a declarat despre coaliția de guvernare

Despre coaliția de guvernare, Ilie Bolojan a afirmat că susținerea Guvernului se testează în Parlament și că nu are emoții în privința stabilității politice. A arătat că predictibilitatea și stabilitatea sunt esențiale pentru încrederea piețelor și că măsurile de corecție bugetară presupun costuri, la fel ca un tratament medical necesar.

În privința reducerilor de personal, premierul a declarat că acolo unde calculele arată că aparatul este supradimensionat vor exista concedieri. A menționat propunerea de reducere cu 10 la sută a cheltuielilor cu salariile și a spus că aproximativ două treimi dintre administrațiile locale au personal peste necesar.

Despre reforma administrației și investițiile locale, Ilie Bolojan a susținut că pachetul de măsuri urmărește corectarea dezechilibrelor bugetare și stimularea performanței. A precizat că programul Saligny ajunge la aproximativ 55 de miliarde de lei și că doar dobânzile plătite de România sunt comparabile cu valoarea acestui program. A avertizat că fără reducerea dobânzilor și o gestionare mai eficientă a investițiilor, o mare parte din efortul bugetar este irosită.

De asemenea, Ilie Bolojan a mai subliniat că elementul decisiv rămâne voința administrației de a face reforme reale.

sursa: alba24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu izbucnit într-o casă din Darabani. Bunurile din jurul centralei termice, situată la parterul clădirii, au luat foc

Publicat

Publicitate

NU aprindeți focul folosind lichide inflamabile: pericol de incendiu!

Un incendiu a izbucnit seara trecută într-o casă din orașul Darabani. Bunurile din jurul centralei termice, situată la parterul clădirii, au luat foc.

La caz au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Darabani, cu două autospeciale de stingere, dar și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță. Pompierii militari și voluntari au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga construcție.

Proprietara a suferit arsuri minore la mâna dreaptă, a primit îngrijiri medicale la fața locului, dar a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul s-a produs după ce proprietarii au încercat să aprindă focul cu lichide inflamabile.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente vă recomandăm să nu aprindeți focul cu benzină, gaz sau motorină! Vă puneți viața în pericol, dar și lucrurile pentru care ați muncit de-a lungul timpului.

Publicitate

Benzina, gazul sau alte lichide inflamabile nu trebuie folosite niciodată pentru aprinderea focului în sobă. Acestea sunt foarte periculoase și pot produce incendii.

Aveți grijă să nu folosiți alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba.

Citeste mai mult

Eveniment

24 ianuarie: Unirea Principatelor Române de la 1859, prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Repere istorice

Publicat

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie 1859 a rămas în istorie drept Ziua Unirii Principatelor Române, când Moldova și Țara Românească s-au unit prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, scrie alba24.ro. Această zi este cunoscută drept Mica Unire, un moment esențial în istoria românilor. A fost primul pas spre Marea Unire din 1918.

Marea Unire este numită cea de la 1 Decembrie 1918,de la  Alba Iulia, când toate provinciile istorice românești s-au unit într-un singur stat național român.

24 ianuarie 1859

Unirea din 1859 nu a fost doar o victorie a românilor, ci și un exemplu remarcabil de diplomație și strategie politică.

Fiecare pas, de la consultările ad-hoc până la dubla agelere a lui Alexandru Ioan Cuza, a fost marcat de negocieri tensionate și compromisuri.

Această poveste începe într-o Europă tulburată de conflicte și interese contradictorii, unde marile puteri încercau să modeleze soarta popoarelor după propriile interese.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Publicitate

Pașii spre modernizarea României

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

După Războiul Crimeii, Tratatul de Pace de la Paris (1856) a stabilit măsuri care au vizat și Moldova și Țara Românească. Printre ele, Moldova a primit trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail și Bolgrad.

În 1857, Marile Puteri au acceptat organizarea Divanurilor ad-hoc, adunări reprezentative care urmau să exprime poziția principatelor față de Unire.

În Moldova, procesul a fost tulburat de falsificarea alegerilor de către caimacamul Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman. Frauda a fost dezvăluită după publicarea unor scrisori în presa europeană, iar alegerile au fost anulate.

După reluarea votului, în toamna lui 1857, reprezentanții ambelor principate s-au pronunțat în favoarea Unirii.

24 ianuarie 1859. Cum s-a realizat unirea

Conform Convenției de la Paris (1858), Moldova și Țara Românească își păstrau instituții separate și urmau să își aleagă domnitori proprii, fără o unire politică deplină.

Printr-o strategie politică, unioniștii l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859).

Dubla alegere a dus la unirea de facto a celor două principate, iar unificarea administrativă s-a realizat în 1862, când s-a format un singur guvern, o singură adunare legislativă, iar București a devenit capitala statului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending